HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ

ANTREPRENORILOR

Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată

Vesti bune pentru antreprenori: incubatoare si platforme online

Aug 27,2013 / By Claudiu Vrinceanu / 2 Comments

[dropcap]A[/dropcap]m semnale ca toamna aceasta va fi foarte dinamica pentru toti actorii principali ai ecosistemului antreprenorial (intreprinzatori, finantatori, consultanti, mentori, media, institutii de stat, fundatii, etc). Urmeaza sa vedem incubatoare de afaceri, programe de educatie pentru viitorii si actualii antreprenori, conferinte faine si comunitati organizate in mod sanatos care explica pe indelete avantajele si amenintarile antreprenoriatului.

Nici nu a venit toamna si iata deja cateva proiecte proaspete de urmarit. Toate vestile bune de mai jos sunt cuplate cu un interes in crestere al mediei* fata de antreprenori (atentia presei pentru antreprenoriat este de 55% in Romania, in comparatie cu media de 50% din UE).

1. Proiectul M.incubator

[dropcap]M[/dropcap]ediafax Group a lansat un program de sprijin si promovare pentru start-up-urile si antreprenorii aflati in faza de inceput a proiectului lor. Detalii la Orlando.ro si in comunicatul de mai jos:

M.incubator isi propune sa gaseasca proiecte cu potential si sa adauge la ele expertiza grupului, forta sa de marketing si, daca e nevoie, inclusiv capital.

“Cautam idei bune si proiecte in faza de start-up, pentru a le ajuta sa ajunga mai devreme pe piata si mai repede sus, in atentia clientilor si consumatorilor. Credem ca in Romania sunt nenumarate exemple de vizionari si companii cu proiecte de business realiste si inovative, carora le lipseste doar un partener puternic pentru a reusi”, spune Cosmin Ghinea, Director de dezvoltare al Mediafax Group.

Orice start-up romanesc poate aplica la M.incubator cu un proiect din servicii, aplicatii de mobil, e-commerce sau cu proiecte de continut original. Este vorba de proiecte aflate la inceput de drum, adresate pietei romanesti, dar sunt luate in calcul si relansari care propun o noua abordare a pietei sau produse noi cu potential de dezvoltare, inclusiv pe piata internationala. Se cauta oameni capabili sa convinga, buni vanzatori, proiecte si formate de content original, servicii care pot cuceri piata locala sau globala.

Celor interesati de fenomentul incubatoarelor de afaceri le recomand articolul de ieri din Harvard Business Review, The Problems With Incubators, and How to Solve Them, a carui concluzie este simpla, gandire pe care M.incubator pare a fi construit: incubatoarele de afaceri trebuie sa fie decuplate de ideea de finantare si sa ofere start-upurilor valoare adaugata.

2. Pagina startup-urilor romanesti

[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorul roman Mircea Goia, mutat din 2005 in SUA, a lansat RomanianStartups.com, un site informativ despre startup-urile romanesti, propunandu-si sa aduca laolalta sute de antreprenori si proiectele lor, facandu-le cunoscute pe plan mondial.

Site-ul a fost lansat in urma cu patru luni, dupa o investitie de circa 7-8.000 de euro. [Wall-Street.ro]

Nu exista o taxa de inscriere pentru startup-uri, filtrul principal fiind ca acestea sa fie din tehnologie si Internet si sa nu fie vechi – peste 3-5 ani.

“In viitor am in plan sa introduc si o sectiune dedicata firmelor de IT romanesti dar care au deja vechime in domeniu – Bitdefender, Siveco, Oracle Romania, Microsoft Romania”, spune Mircea Goia.

Exista, de asemenea, o pagina destinata statisticilor avand la baza datele colectate.

3. Platforma We Are Here

[dropcap]T[/dropcap]ot in august a fost lansat We Are Here, un instrument online extrem de prietenos cu utilizatorul si complex pentru finantarea proiectelor creative independente. Platforma le ofera artistilor, inovatorilor, educatorilor si inventatorilor sansa sa-si dezvolte proiectele cu ajutorul direct al comunitatilor lor.

Crowdfundingul este actiunea prin care publicul poate sa finanteze proiectele unor persoane sau organizatii, primind in schimb recompense din partea initiatorilor. Mii de proiecte creative sunt finantate zilnic la nivel mondial prin crowdfunding.

We Are Here primeste proiecte din muzica, film, teatru, arta urbana, design si expozitie, publishing, tehnologie, stiinta si educatie, mici sau mari, cu traditie sau in stadiul de concept, care au nevoie de sustinere financiara. In cazul in care nu va este foarte clar in ce categoria s-ar incadra, nu e nicio problema, gasim noi o solutie.

Daca vrei sa afli mai multe despre crowdfunding, trebuie sa citesti articolul Sansele reale ale crowdfunding-ului in Romania.

*Asa cum am remarcat, media dedica spatii ample antreprenoriatului. Este suficient sa urmaresti top 10 site-uri de business din .ro pentru a citi altceva decat ideile fanteziste pro-IMM-uri ale lui Basescu, Ponta ori Grapini. De exemplu, emisiunea Start-Up Wall-Street a mers mai departe inclusiv de-a lungul verii, iar maine avem doi invitati faini:

i. Razvan Cazacu, fondator al firmei de constructii HoneyWood

ii. Lilia Dicu, antreprenor si Executive Coach

Sa vina toamna! 🙂

Featured

VIDEO Mondays: Steve Jobs, asa cum l-a cunoscut John Sculley

Aug 26,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]U[/dropcap]n moment important din viata profesionala a lui Steve Jobs ilustrat si in filmul „Jobs” este atunci cand acesta il atrage la conducerea Apple pe John Sculley, de la Pepsi, in anul 1983. Dupa doar doi ani Jobs si Sculley intra intr-un conflict care se concretizeaza prin demisia lui Jobs.

Interviul de mai sus surprinde reactia lui John Sculley despre “Jobs”, cu titlul adaptat local “Steve Jobs. Omul care a schimbat lumea”.

„Am vazut filmul ieri seara. Ashton Kutcher chiar a facut un rol bun si convingator si a evidentiat gesturile si stilul lui Steve Jobs, dar cred ca atitudinea lui nu este suficienta pentru a salva un film care rateaza anumite intamplari cheie.” – John Sculley

Filmul „Jobs” descrie un dialog esential dintre Steve Jobs si John Sculley. Sa recapitulam dezacordul puternic produs intre cei doi de stabilirea pretului computerului Macintosh: produsul a fost conceput cu o valoare de o mie de dolari, dar schimbarile de design facute de Jobs au dus la cresterea costurilor, astfel incat pretul agreat era de 1.995 de dolari. Totusi, John Sculley, proaspat recrutat de Jobs de la conducerea Pepsi, a decis sa mai adauge 500 de dolari la pret din cauza lansarii si a campaniei uriase de marketing. De aici furia lui Jobs, care voia sa realizeze o revolutie cu ajutorul Macintosh, nu sa stoarca de bani consumatorilor.

De citit: Filmul Jobs: de ce trebuie sa-l vezi si De vazut: Jobs

Featured

Filmul Jobs: de ce trebuie sa-l vezi

Aug 26,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]S[/dropcap]unt de acord cu cei care afirma ca antreprenorul Steve Jobs merita mai mult decat ce ofera filmul “Jobs”, care va avea premiera maine in Romania, astfel incat merita sa ne punem speranta si in pelicula de anul viitor a lui Aaron Sorkin, nimeni altul decat scenaristul “The Social Network”, filmul din 2010 despre Facebook. Dar, pana atunci, tinerii din Romania ar trebui sa citeasca biografia lui Walter Isaacson si sa vada “Jobs”, cu titlul adaptat local “Steve Jobs. Omul care a schimbat lumea”.

Cred ca tinerii din Romania sunt mai disponibili sa urmareasca un film decent decat sa citeasca o carte extraordinara ori sa se uite la o emisiune TV buna decat sa citeasca o publicatie economica care prezinta povestile de business ale antreprenorilor relevanti. Sper ca multi dintre tinerii care vor citi acest articol sa vada “Jobs”si ca nu vor aborda filmul neaparat ca o opera cinematografica. Filmul nu este complet, nu pare ca va primi multe distinctii, dar contine numeroase elemente utile tinerilor care vor sa-si puna ideile si sperantele in aplicare.

Iata 10 motive pentru care iti recomand sa vezi filmul, iar daca l-ai urmarit astept cu interes opiniile tale.

1. In primul rand, vei dori sa vezi filmul pentru ca … esti fan Steve Jobs si Apple.

Iti vei dori sa vezi filmul pentru ca esti unul dintre admiratorii, criticii sau observatorii lui Steve Jobs. Ai citit din scoarta in scoarta biografia lui Steve Jobs, ai lecturat multe articole despre fondatorul Apple, esti utilizator de iPhone, iPod, Mac ori iPad, stii cine este Mike Markkula sau doar il placi foarte mult pe partenerul lui Jobs, Steve “Woz” Wozniak, asa ca te-ai decis sa vezi pelicula “Jobs”.

Sa presupunem ca nu esti fan Steve Jobs, ba chiar ai argumente serioase pentru care nu-ti place fondatorul Apple. Merita, totusi, sa vezi filmul. Uite ce poti castiga in schimbul pretului platit pentru un bilet la film.

2. Vei calatori din fotoliul de cinema pe ruta Idee-Succes. Drum bun!

Mentorii, profesorii, intreprinzatorii de succes si cei care invata constant din esecuri iti descriu drumul pe care ca viitor sau actual antreprenor il poti parcurge din statia “Start” pana la destinatia “Succes”. Te sfatuiesc sa privesti filmul “Jobs” ca o calatorie de doua ore si sapte minute cu trenul, un intercity care te duce prin cele mai importante statii ale antreprenoriatului: Idee, Motivatie, Vanzari, Context, Amenintari, Provocari, Finantare, Oportunitati, Marketing, Strategie, iarasi Vanzari si putin de Carisma.

3. Vezi descoperi generatia “exceptionalilor” nascuti la jumatatea anilor ’50.

Filmul “Jobs” face prin intermediul lui Steve Jobs portretul unei generatii cheie din istoria antreprenoriatului. Malcolm Gladwell explica in cartea “Exceptionalii” prin studii de caz si exemple diverse cum nu reuseste cel mai destept, ca succesul nu inseamna doar decizii si eforturi. Exceptionali sunt cei carora li s-au oferit oportunitati. Daca analiza lui Gladwell ii vizeaza pe magnatii software din Sillicon Valley care s-au nascut in jurul anului 1955 (Steve Jobs, Bill Gates, Eric Schimdt, Steve Ballmer), filmul “Jobs” se concentreaza pe atmosfera anilor ’70, cand generatia lui Steve Jobs si a lui “Woz” a inceput sa se dezvolte profesional. Iti va fi usor, ca spectator, sa intri in pielea inginerilor din Valley.

4. Vei fi martorul unor momente Evrika. Vei spune “Uite cum ei au gasit!”

“Un lucru se naste din alt lucru, momentele Evrika sunt foarte putine”, crede Anish Kappor, un sculptor si filozof indian. Acele cateva momente Evrika din viata antreprenorului sunt redate in “Jobs” si, pentru ca in film simti placile de baza ori dispozitivele de frecventa create de Woz, practic ajungi sa admiri o parte din produsele lansate de Jobs. Iti va fi mult mai usor sa intelegi ca pentru a gasi un lucru trebuie mai intai sa-l cauti si ca este mai posibil sa ajungi la o experienta antreprenoriala unica cu cat vei face mai multe lucruri. Regizorul Joshua Michael Stern reuseste in pelicula “Jobs”, asemenea regizorului David Fincher si a scenaristului Aaron Sorkin in “The Social Network”, sa prezinte cum este gasit momentul Evrika. Daca ti-a placut emotia lui Mark Zuckerberg atunci cand gasea idei noi, atunci trebuie sa vezi si “Jobs”.

Citeste mai multe motive in articolul publicat saptamana trecuta pe Wall-Street.ro.

Books Featured

Biografia lui Steve Jobs: o muscatura din viata unui antreprenor creativ

Aug 21,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]P[/dropcap]robabil ca multi asteptati cu nerabdare filmul “Steve Jobs. Omul care a schimbat lumea”, cu Ashton Kutcher in rolul principal, care va avea premiera pe marile ecrane din Romania, poimaine, pe 23 august. Pana atunci poate ar fi ok sa (re)citim ori doar sa rasfoim biografia lui Steve Jobs, despre care am scris ceva scurt anul trecut. Reiau mai jos textul care, cel putin pe mine, ma ajuta in interpretarea peliculei regizate de Joshua Michael Stern.

E o carte cu personalitate, vie si grozava, ale carei paragrafe le poti citi doar dintr-o perspectiva personala si limitata, asa cum se intampla cand iei dintr-un mar doar o bucata, atat cat poti musca o data. Ce nu trebuie lasat deoparte nicio secunda, cand citesti biografia lui Steve Jobs, este lentila cu care lecturezi cea mai asteptata carte de business a acestui an. Lasati-ma sa explic succint cateva posibile filtre de lectura a povestilor scrise de Walter Isaacson.

Daca ai trecut de prima varsta, poti sa citesti biografia lui Steve Jobs din perspectiva crezului ca si oamenii de peste patruzeci de ani pot fi inovatori extraordinari. Dupa ce la douazeci de ani te-ai jucat de-a inovatia in tranzitia post-comunista asa cum Jobs a transformat la aceeasi varsta calculatoarele personale, poti face acum acelasi lucru ca angajat sau pe cont propriu. E simplu cum: in felul in care creatorul Apple a reusit la mai mult de patru decenii de la nastere pentru playerele muzicale, aplicatii, tablete, si chiar pentru carti si jurnalism.

Cunosc cativa oameni captivati de designurile frumoase, obsedati de detaliile de productie, care isi privesc ore intregi produsele, schitele si proiectele pentru realizarea carora au lucrat zile si nopti. Ei sunt “perfectionistii”, care vor citi pe nerasuflate aceasta carte despre un creator de produse atent la fiecare detaliu al muncii sale.

O alta modalitate de interpretare a cartii „Steve Jobs” este cea personala, in care profilul eroului este creionat prin dimensiunea sa umana: de la schita complexa a femeii potrivita pentru Jobs („suficient de inteligenta pentru a sti cum sa-l conduca, dar suficient de sigura pe sine sa nu trebuisca sa faca asta tot timpul”) pana la legaturile de familie, de exemplu relatia cu fiul sau, Reed: „tatal sau nu era un om de afaceri cinic, ahtiat dupa profit, ci era motivat de dragostea pentru ceea ce facea si de mandria pentru produsele pe care le crea”. Multi cititori vor fi surprinsi sa descopere, de pilda, in foarte multe capitole din carte cum Steve Jobs lasa lacrimile sa curga, si nu doar atunci cand era cu nervii la pamant ori cand a fost atins de boala.

Daca ai o pasiune pentru marketing si comunicare, vei citi biografia oficiala a cofondatorului Apple (de altfel, un maestru al crearii de imagini pozitive a produsului in mintea clientilor) din perspectiva relatiei acestuia cu arta brandingului. Incapatanarea cu care se lupta pentru a lucra cu o agentie de publicitate renumita, conceperea celei mai creative reclame din cate au fost vreodata, “1984”, respectul si loialitatea lui Jobs fata de ideile agentiei te vor cuceri, fie ca lucrezi intr-o firma de comunicare sau doar esti pasionat de branding.

Multi dintre noi citim carti despre creatorul Apple, ii urmarim pe net discursurile datorita palariei antreprenoriale pe care acesta a purtat-o de cand a decis sa infiinteze prima companie, alaturi de Steve Wozniak. “Chiar daca pierdem banii, vom avea o companie”, ii spunea Jobs lui Wozniak. Vedem aici riscul asumat de orice tanar viitor antreprenor, dublat de entuziasmul unei astfel de ipostaze: “Sa infiintezi o companie cu cel mai bun prieten. Uau! Am stiut din clipa aceea ca o voi face. Cum as fi putut sa dau inapoi?”.

Poti lectura biografia oficiala a lui Steve Jobs din multe alte perspective: a relatiei pe care o acesta o avea cu arta vanzarilor, a legaturii cu scoala, a ideii abandonarii colegiului (dezbaterea te nasti vs. inveti sa devii antreprenor) ori prin prisma interesului lui Jobs fata de spiritualitatea orientala, fata de hinduism, budismul Zen si cautarea iluminarii. Pe scurt, depinde foarte mult de filtrul si dispozitia cititorului care abordeaza cele peste 600 de pagini scrise de Walter Isaacson.

Cum am citit eu acest temerar proiect publicistic? Prin doua lentile diferite: in primul rand, din perspectiva varstei la care am lecturat cartea in raport cu evolutia lui Steve Jobs si, in al doilea rand, prin intelegerea relatiei manipulatore pe care acesta o avea cu jurnalistii si media.

Fie ca citesc expunerea vietii lui Carl Gustav Jung ori “Pierderea virginitatii”, autobiografia scrisa de Richard Branson, tind sa imi pun tot felul de intrebari atunci cand ajung la anumite pasaje despre eroi, aflati la varsta pe care o am la momentul lecturii. Astfel, m-am amuzat teribil, l-am apreciat si mai mult pe incapatanatul Steve Jobs cand acesta se infuria teribil de faptul ca nu fusese ales “Omul anului”: “Revista Time hotarase sa ma aleaga Omul Anului si, cum nu aveam decat douazeci si sapte de ani pe atunci, chiar imi pasa de astfel de lucruri. Mi se parea ceva extraordinar. (…) Am inteles ca nu trebuie sa ma entuziasmez prea tare in legatura cu astfel de lucruri, de vreme ce presa e oricum un circ. Mi-au trimis revista prin FedEx si mi-aduc aminte ca am deschis ambalajul convins fiind ca o sa imi vad mutra pe coperta”.

Relatia pe care Steve Jobs o hranea cu presa este fascinanta nu doar pentru cititorul pasionat de media si comunicare. El invatase de la consultanti cum sa participe la interviuri exclusive, transformandu-le in spectacol. Concret, Jobs a constientizat cat de importanta este cultivarea si flatarea reporterilor orgoliosi, insa el plusa mereu si avea intuitia sa starneasca sentimentele lor, sa manipuleze instinctele concurentiale ale jurnalistilor, dar mai ales sa negocieze exclusivitatea in schimbul unui tratament generos. Asa iau nastere interviuri ofertante si exclusive, cum a fost cel acordat revistei Playboy, in luna in care implinea treizeci de ani: “Rareori vezi un artist trecut de treizeci sau patruzeci de ani care sa aiba o contributie cu adevarat uimitoare”. Razboiul cu presedintele Apple, John Sculley, reprezinta un alt exemplu in care Jobs arata cat de importanta este intimitatea cu presa. Citind ziarele, simte o situatie de criza si a suna cativa jurnalisti favoriti, pe care ii invita acasa la el a doua zi, pentru a le face o prezentare succinta si privata a situatiei. Practic, el a organizat de unul singur o conferinta de presa chiar pe peluza casei sale, unde deconspira detalii compromitatoare. Steve Jobs juca la mai multe capete, iar caracterul sau manipulator, care nu este decat o fateta mai intunecata a trasaturilor care i-au adus succesul, a fost devoalat si in relatia cu media: nu putine au fost situatiile in care Jobs se oferea sa acorde interviuri “exclusive” publicatiilor alese doar de el, in schimbul promisiunii lor ca vor pune articolul pe coperta.

Idei mari din “Steve Jobs”:

• Cartea descrie viata trepidanta si personalitatea „de o intensitate mistuitoare a unui antreprenor creativ”, care, prin pasiunea sa pentru perfectiune si prin hotararea sa incrancenata, a revolutionat sase domenii de activitate: computerele personale, filmul de animatie, muzica, telefoanele, tabletele computerizate si continutul digital.

• Vocatia prieteniei, a parteneriatului si antreprenoriatul. Daca Steve Wozniak era fie vrajitorul bland, ce nascocea o inventie nemaipomenita, pe care ar fi fost fericit sa o ofere altora, fara a astepta nimic in schimb, Jobs identifica cel mai usor modalitatile de a o face „prietenoasa cu utilizatorul, de o asambla si ambala”, iar apoi sa o scoata pe piata, de unde obtinea bani frumosi.

• Cum a contribuit experienta lui Steve Jobs in India la conturarea abordarii lui asupra afacerilor. „Intoarcerea in America a constituit, pentru mine, un soc cultural mult mai mare decat sederea in India. Oamenii din mediul rural indian nu-si folosesc intelectul asa cum o facem noi, ci intuitia.”.

• Biografia autorizata „Steve Jobs” este o poveste instructiva si totodata plina de povete, si contine lectii despre inovatie, caracter, leadership si valori.

Cunostintele, aplicate

Intr-o perioada in care Statele Unite si Europa cauta modatalitati de a performa in domeniul inovatiti, aceasta biografie, dedicata inovatiei, este foarte utila atat marilor companii, cat si antreprenorilor care cauta sa construiasca economii si organizatii creative.

Cartea, dintr-o privire:

Titlu: “Steve Jobs”
Autor: Walter Isaacson
Editura: Publica
Colectia: Antreprenoriat
Traducatori: Mihaela Sofonea, Anda Sebesi, Dan Balanescu
Lungime: 664 pagini
Pret: 85 lei

Featured Start-Up

VIDEO Mondays: trei minute despre pasiune

Aug 19,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]I[/dropcap]n cele trei minute ale clipului animat de mai jos, antreprenorul Neil Grimmer, co-fondator al Plum Organics, explica modul in care antreprenorii pot aplica principiile designului pentru a construi un produs nou, o afacere sau o industrie intreaga.

„Daca reusesti sa-ti transformi businessul intr-un proiect cu semnificatie profunda in viata ta, atunci vei face primul pas spre lucruri marete.”

Nu avem o reteta pentru succesul antreprenorial, dar cel mai nou Sketchbook realizat de Fundatia Kauffman ofera cateva ingrediente de luat in seamna. Decideti voi daca Grimmer are dreptate. Mi-au placut metafora scarii rulante si ilustrarea celor trei bariere (finantare, reglementari si competitie) in raport cu pasiunea.

Antreprenoriat Featured

Cele doua secrete ale lui Marius Stefan, fondatorul Autonom Rent-a-Car

Aug 18,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

1. Fii pregatit pentru schimbare.

“Cel mai greu moment ca antreprenor a fost la inceputul anului 2009, cand totul s-a blocat dintr-o data: telefoanele nu mai sunau si nu mai primeam emailuri din partea clientilor. Am creionat un plan de revenire si ne-am tinut de el. Strategia de a vinde catre persoane juridice a inceput sa dea roade inca din primavara.”

Marius Stefan explica de la minutul 09’55’’ la 11’41’’schimbarea de strategie implementata alaturi de fratele sau, Dan Stefan, la Autonom Rent-a-Car.

2. Sa faci pariuri mici in zone diferite.

“Sfatul meu pentru antreprenori: faceti pariuri mici in zone diferite. Incercati mai multe lucruri fara sa va riscati toti banii pe care-i aveti. In absolut toate afacerile pe care le-am pornit, planul de afaceri cu care am inceput nu a fost respectat niciodata. Niciodata clientii care isi doreau serviciile mele nu erau acolo unde ma asteptam initial. Ca antreprenori, incepem businessurile cu o idee, dar in majoritatea cazurilor aceasta idee nu este cea mai buna. Conteaza mai mult adaptabilitatea si flexibilitatea la conditiile pietei.”

Dupa ce a absolvit un MBA in Statele Unite, Marius Stefan a revenit in Romania si a fondat o companie de inchirieri masini alaturi de fratele sau, Dan Stefan. La inceput, compania de inchirieri de masini s-a dezvoltat cu ajutorul persoanelor fizice, insa in timpul crizei a fost regandita activitatea si s-a facut trecerea la persoane juridice. In timpul crizei, in 2009, compania a reusit sa inregistreze o crestere de peste 27%.

Alte recomandari si ganduri ale antreprenorului Marius Stefan

i) “Am avut norocul sa cresc intr-o familie de antreprenori. Parintii mei au facut pasul spre antreprenoriat imediat dupa Revolutie. Firma lor exista si acum, cu venituri de 2 milioane de euro. Au pornit cu afaceri in comertul de carte, pe fondul nevoii mari de cunoastere de la inceputul anilor ’90.”

ii) “Imi doresc sa am un impact in societate prin educatie. Cum la nivelul educatiei de stat nu pot produce nimic nou, voi schimba ceva prin influentarea oamenilor care lucreaza cu noi: clienti, angajati, furnizori sau alte firme mici si mijlocii.”

iii) “Promovez un mod de lucru intraprenorial in cadrul Autonom Rent a Car. Fiecare director de agentie are autonomie, de aici si numele companiei, conduce un centru de profit si este direct responsabil de rezultatele diviziei. Noi vedem businessul ca o retea de afaceri mici. Salariile directorilor de agentie sunt decente pentru ca au, de asemenea, o cota din profitul obtinut. De multe ori ajung sa castige mai mult decat un director de sucursala bancara.”

iv) “In antreprenoriat trebuie sa-ti monitorizezi businessul tot timpul si sa vezi daca esti in rand cu obiectivele propuse initial.”

v) “Am stat de vorba cu antreprenori care s-au extins in strainatate si majoritatea m-au sfatuit acelasi lucru: nu intra pe o piata externa pana cand nu te-ai consolidat la tine in tara.”

vi) “Ca antreprenor pornesti la drum cu o doza mare de credibilitate. Pornesti cu ea, dar este foarte usor sa o pierzi. Trebuie sa tratezi afacerile in mod onest pentru a-ti pastra credibilitatea.”

vii) “Fii foarte atent la previziunile de cash-flow. Poti sa arati foarte bine la nivel contabil, dar sa nu mai ai bani in banca.”

viii) “Ponderea IMM-urilor in totalul afacerilor din Romania este foarte scazuta in comparatie cu Polonia sau Ungaria. Problema principala ramane de mentalitate si de educatie. Atata timp cat sistemul de educatie va fi foarte rigid, nu vom avea un antreprenoriat continuu in Romania.”

Comunicare Featured

Presedintele marinar: Basescu refuza sa-si modifice structural imaginea

Aug 16,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]P[/dropcap]resedintele Traian Basescu este din nou marinar cu acte in regula: s-a dus la Centrul de simulare al CERONAV din Constanta, a sustinut o testare pe un simulator de navigatie si i s-a reconfirmat brevetul de comandant de nava. In incercarea de a „poza” precum Vladimir Putin intr-un politician viguros si de a se pozitiona drept viitor premier al tarii, Traian Basescu a mai transmis publicului ca e „mai usor sa conduci o tara decat o nava”.

Mesajul transmis nu este o noutate in strategia de comunicare a actorului politic Traian Basescu. Anul trecut, in miezul verii, presedintele Traian Basescu insista asupra experientei sale pe mare:

“Am facut serviciu pe cele mai grele nave si pe cele mai riscante. Nu m-am apucat de politica inainte sa fiu un excelent profesionist. Cine s-a uitat la finala Campionatului European a vazut ca terenul avea 100 de metri, nava mea avea 306 metri”.

Initiativa presedintelui de a reconfirma brevetul de comandant de nava da in vileag o slabiciune personala: ii este foarte greu sa isi modifice structural imaginea. O schimbare ar putea fi transformarea sa dintr-un haiduc intr-un intelept, insa acest lucru pare imposibil. Prin spiritul sau conflictual, ii vine peste mana sa renunte la costumul de pirat (vezi caracteristicile profesiei de marinar) pentru tinuta de profesor al unei “scoli pentru politicieni”, proiect pe care promitea ca l-ar lansa dupa ce isi va incheia mandatul de sef al statului.

Scriam ca miturile care au napustit imaginarul romanesc postdecembrist trebuie sa dispara si ca eroul salvator si haiducul, varianta mioritica a piratului care nu vrea sa negocieze, vor fi inlocuiti de vizionari. Gesturile de comunicare ale lui Traian Basescu ne arata pentru a nu stiu cata oara ca se simte excelent in pielea eroului care ataca si ca haiducul nu poate fi un negociator. E lesne de inteles ca presedintelui Traian Basescu ii place sa ramana pentru totdeauna un pirat in mintea romanilor. Care sunt insa trasaturile unui pirat in politica? O carte excelenta despre miturile fondatoare in politica, “Cea mai buna dintre lumile posibile”, ne arata cum “haiducul este acel personaj care se afirma pe scena politica nu prin apartenenta la o institutie, ci printr-un mod direct de a actiona, fara retineri, specific oamenilor simpli din randurile carora provine”.

Sursa foto + video: Facebook, Alaturi de Presedintele Nostru

Antreprenoriat Economie Featured

Magnificent! Bono: Capitalismul antreprenorial scoate oamenii din saracie

Aug 14,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]I[/dropcap]ntr-un discurs sustinut la Georgetown University, Bono, solistul trupei U2, spune ca antreprenoriatul si capitalismul contribuie mai mult la reducerea saraciei decat ajutoarele.

“Asistenta reprezinta un paliativ. Capitalismul antreprenorial scoate mai multi oameni din saracie decat ajutoarele (..) Un star rock predica avantajele capitalismului. Wow! Ma ascult si nu imi vine sa cred!” – Bono.

Este de bine, zic! Citesc comentariile cititorilor aici si aici si ma gandesc la trei idei simple:

1. Este esentiala implicarea unor personalitati cu notorietate ridicata in proiectele de promovare a antreprenoriatului si a argumentelor economice sanatoase. Este fundamental sa avem cat mai multe personalitati publice cunoscute publicului larg (artisti, politicieni, sportivi, vedete TV) care sa creada profund intr-o viata economica bazata pe proprietatea privata asupra mijloacelor de productie. Blogurile, un numar restrans de publicatii economice, doi trei jurnalisti ori economisti de dreapta care apar la TV nu ajung pentru a promova logica economica sanatoasa.

2. Este extraordinar ca anumite vedete isi asuma astfel de discursuri. Practic, le arata guvernantilor si “economistilor” ca economia trebuie sa fie principalul obiect de studiu al fiecarui cetatean. Economia nu este restransa unui grup restrans de savanti, ea nu este exclusiv a lui Cosea, Daianu, Vasilescu ori a lui Isarescu. Economia este a lui Popescu, Bittman ori a lui Bono. Citez din Mises, “Actiunea Umana”: “Stiinta economica se ocupa de problemele fundamentale ale societatii; ea priveste pe toata lumea si le apartine tuturor.”

3. De asemenea, este deosebit sa asculti oameni cu discursuri de stanga – cum a fost argumentatia lui Bono in ultimii ani – care isi intorc privirea spre logica economica sanatoasa. In opinia mea, este mai estetic economic sa vezi un partizan al teoriilor mainstream care se “stramuta” catre ideile sanatoase decat un liberal care renunta la argumentarea de tipul “Capitalismul antreprenorial scoate mai multi oameni din saracie decat asistenta sociala.”

Multumim, Bono, nu doar pentru “Vertigo” ori “Magnificent”, ci si pentru discursul de mai jos :).

U2’s Bono Speaks at GU Global Social Enterprise Event from Values & Capitalism on Vimeo.

De citit si Capitalism: This chart shows what Bono is talking about

Featured Start-Up

Cifrele care explica cel mai bine problemele IMM-urilor din Romania

Aug 9,2013 / By Claudiu Vrinceanu / 2 Comments

[dropcap]O[/dropcap] realitate tot mai dureroasa pentru antreprenorii romani care confirma o problema structurala: din ce in ce mai multe IMM-uri intra in insolventa.

Pe fondul restrictiilor de finantare care au persistat in ultimii 3-4 ani si care au avut un caracter mai pronuntat pentru IMM-uri, companiile mari si foarte mari au jucat progresiv un rol din ce in ce mai semnificativ de “banci comerciale” pentru clientii acestora, preferand sa accepte termene de incasare exinse, potrivit unui studiu Coface.

Astfel, IMM-urile au transferat in ultimii ani o parte insemnata a creditului bancar catre cel commercial (credit furnizor), acest lucru intensificand relatiile dintre companiile private, care au inceput sa imbrace o forma financiara semnificativa, nu doar una cu caracter comercial.

Tabelul de mai jos ilustreaza cel mai bine indicatorii financiari pentru IMM-uri si indica un risc sistemic in crestere.

De asemenea, numarul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de 1 milion de euro, care au intrat in insolventa in primul semestru din anul curent, este de 414 de companii, aproape de doua ori mai mare decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior.

Antreprenoriat Featured

Sansa generatiei fara loc de munca

Aug 9,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]P[/dropcap]roblema: avem o “generatie pierduta”, cea a tinerilor care nu isi gasesc loc de munca din cauza crizei si a incertitudinilor economice din ultimii 5 ani, realitate ilustrata de graficul de mai jos.

Solutia? Una dintre solutiile cele mai valoroase si, pentru unii, nu foarte evidenta pentru inversarea tendintei somajului in randul tinerilor este sustinerea dezvoltarii antreprenoriatului.

Antreprenoriatul vine cu doua surse de scadere a somajului: cu cat mai multe companii sunt infiintate, cu atat mai mult va creste numarul de angajati, iar cu cat mai multi tineri vor deveni antreprenori si se vor auto-sustine, numarul somerilor va scadea. – Mihaela Matei, EY.

Conform raportului EIM Do SMEs create more and better jobs?, angajatii IMM-urilor (cu mai putin de 250 de angajati) reprezinta, in medie, 2/3 din numarul de angajati din tarile G20. Aceste companii creeaza joburi la o rata dubla fata de companiile foarte mari si sunt mai dispuse sa angajeze persoane aflate in somaj.

1 … 45 46 47 48 49 … 58