Author Archives: Claudiu Vrinceanu

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
Investitori Scaleup

Investitori noi pentru proiecte de tip scaleup: vești bune într-o perioadă de criză?

V-am povestit aici despre o tendință nouă vizibilă în business: capitalismul românesc se dezvoltă într-o direcție sănătoasă: concret, vedem cum mari antreprenori români, cu afaceri de sute de milioane de euro, investesc în alte business-uri autohtone de tip scaleup. Sau, dacă privim din perspectiva finanțării: afaceri românești cu potențial de a deveni campioni locali și regionali sunt finanțate de antreprenori români, fie ca investitori individuali, fie prin intermediul unor vehicule de investiții.

Ei bine, mai observăm o nouă tendință fresh care ne încarcă cu optimism mai ales acum, în această perioadă complicată, cu mai multe crize suprapuse: se nasc noi fonduri de investiții cu focus și pe piața românească!

Doar patru proiecte anunțate în ultima săptămână:

  1. Red Lion Capital – un fond de investiții creat de oameni cu experiență în M&A. 

Doru Lionăchescu, bancher de investiţii cunoscut mai ales pentru proiectul Capital Partners, a fondat alături de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu fondatori ai dezvoltatorului imobiliar One United, o nouă companie de investiţii. Fondul de investiţii se numește Red Lion Capital. 

  1. Underline Ventures – un nou fond de investiții pentru startup-uri tech: 20 mil. euro disponibili

Bogdan Iordache, cunoscut în lumea tech din România prin mai multe inițiative, a anunțat lansarea unui nou fond de investiții pentru startup-urile din România. Fondul se numește Underline Ventures și va avea la dispoziție 20 de milioane de euro pentru a investi pre-seed și seed în România și Sud-Estul Europei.

  1. ACP – fond de investiții de 90 mil. euro

Grupul Accession Capital Partners (ACP) a lansat un nou fond de investiții, specializat pe facilitarea de împrumuturi companiilor mijlocii din Europa Centrală și de Est, inclusiv pentru România. Fondul are, momentan, la dispoziție 90 de milioane de euro, și vizează să ajungă la un capital de 150-200 de milioane de euro, și vrea să realizeze circa 20 -25 de tranzacții. ACP este cunoscut pentru dezvoltarea unor afaceri precum Euroins, Amethyst și Carpatina. 

  1.  ROCA Agri RDF – un nou holding de investiții în agricultură

ROCA Investments a lansat un holding specializat în agricultură, ROCA Agri RDF. Fondatorii urmează să extindă acest vehicul de investiții până la sfârșitul anului viitor cu încă două sau trei companii, pe lângă cele trei reunite în prezent, și să îl listeze la bursă, tot în 2023.  

Read More
Scaleup Trends Video

De la 0 la 100 – realitățile companiilor antreprenoriale românești în drumul de scalare

  • Companiile antreprenoriale de 100 milioane de lei în peisajul de business 
  • De la 0 la 100 – how to (start, echipă, focus antreprenorial)
  • Finanțare & scalare
  • Actualitate și ce urmează în domeniile HORECA, stomatologie, retail, IT

Companii de peste 100 milioane lei – rolul în societate și cum putem dezvolta mai multe afaceri de acest tip

În economia României, sunt 931 de companii antreprenoriale românești cu cifre de afaceri care depășesc 100 de milioane de lei, reprezentând jumătate din numărul firmelor cu această cifră (1854 companii care au depășit 100 milioane lei și au atât capital românesc, cât și străin), dintr-un total de peste 1 milion de firme înregistrate, potrivit situației din 2020 de la Ministerul de Finanțe. În 2020, 120 de companii au intrat în acest club. Sunt companii de tip scale-up și companii care reușesc să se mențină, acele „gazele”, cum le numește Eurostat, care au creștere de peste 20% a cifrei și a echipei. 

Lucia Costea (CEO și co-fondator Secom Healthcare Group)

Dragoș Petrescu (președinte City Grill Restaurants și Președinte Romanian Business Leaders) 

Ionuț Leahu (CEO și fondator Clinicile Dentare Dr. Leahu) 

Marius Hanganu (co-fondator Tremend Software) 

Ionuț Valeriu Corniciuc (fondator și președinte consultativ IPP)

Dragoș Petrescu: Trebuie să aplaudăm capitalul românesc. În toate țările civilizate, coloana vertebrală a economiei este dată de întreprinderile antreprenoriale ale țării respective, iar această coloană vertebrală trebuie să fie cât mai puternică. Dacă ne uităm la peisajul actual din România, segmentul companiilor de această dimensiune este foarte slab, sunt foarte puține companii care reușesc să depășească 100 de milioane de lei. 

O companie care a trecut de stadiul de start-up poate să crească doar prin educație, prin programe pentru antreprenori și uitându-ne la best practices. Se poate doar astfel și, desigur, prin curiozitate, care este sinonimul inteligenței  – să nu fii mulțumit de tine însuți și, din când în când, să te desprinzi din domeniul tău pentru a învăța de la ceilalți.

Este important să fie cât mai multe companii românești de asemenea dimensiune pentru că România este plină de oportunități, dar toate acestea se duc către companiile străine. Ele au rolul lor în economie, le iubim, însă realitatea ne arată că nu poți concura cu firme de afară pentru că ele vor avea întotdeauna cei mai buni consultanți, cea mai bună experiență, cei mai mulți bani în cont și acces la finanțare de oriunde din lume, în orice moment își doresc. Și atunci noi, românii, pierdem. Aceasta se poate corecta doar prin educație și prin modestia antreprenorului, care este dispus să învețe în permanență. 

Ionuț Leahu: Mediul antreprenorial românesc are nevoie de o perspectivă mai amplă. De obicei, ești concentrat pe ceea ce faci și pe domeniul tău și este clar că este necesară o viziune comună de a face lucrurile mai bine pentru a da mai departe valoare oamenilor pentru ca ei să rămână aici și să lucreze în România. Pentru noi, atingerea unei astfel de borne reflectă și impactul în viața oamenilor a ceea ce facem.

100 de milioane poate să fie și un moment în care îți propui ținta de a te duce cu business-ul în afara țării. Noi am învățat o lecție importantă în internaționalizare – în stomatologie trebuie să știm să cuprindem mai multă energie de aici, din România, pentru a ne putea duce ulterior în afara țării, iar modelul de business nu funcționează în altă piață așa cum este acum, aici. 

Dacă ne uităm la domeniul nostru, medicina, există investitori internaționali. Ambiția în stomatologie este să devenim noi acei investitori strategici – să lucrăm împreună, să ne finanțăm și să ieșim noi afară pentru internaționalizare și achiziții de mici rețele, chiar dacă nu ne pricepem încă să facem greenfield în altă țară. 

Lucia Costea: Proporția companiilor de 100 de milioane lei din totalul companiilor din România este mică, este nevoie să formăm comunități în care să împărtășim experiențele pentru a avea cât mai multe companii care derulează cât mai bine business-ul și care scalează. 

Marius Hanganu: Ne-am dori mai multe companii de această dimensiune, cu siguranță, însă este încurajator că acest număr a fost în creștere; aportul de capital din ultimii ani se vede în piață. Este interesant de urmărit și profitabilitatea acestor companii, este sănătate financiară, mă aștept ca ele să stea bine și la acest capitol. 

Mi-aș dori să avem mai mulți unicorni aici în România. Îmi amintesc de exemplul Skype care, atunci când a generat un miliard, a creat și oportunitatea de creștere a ecosistemului, prin apariția unei multitudini de startup-uri create de angajații companiei. 

IT-ul este privilegiat pentru că poate scala în internațional foarte ușor din perspectiva faptului că ne putem alege clienți de oriunde din lume. Dar ca proces, în sine, extinderea în internațional nu este foarte ușoară. Ne trebuiesc sinergii mai bune și împărtășirea de informații și studii de caz pentru creșterea numărului de companii care accesează cu succes piețe cu mult mai mari și cu un alt nivel de capital. 

De la 0 la 100 – start, echipă, lecții 

Ionuț Corniciuc: Să iei pulsul oportunității este scânteia, să urmărești banii, așa cum am făcut și noi, urmând un model de business într-o industrie care a crescut foarte mult, cu doi digit – retail marketing – și a cărei nevoie de a crea valoare este prezentă și după 15 ani. 

Însă, totul este, în final, despre oameni. Nu ne dăm seama inițial; focusul tinde să fie pe client, să-l deservești cât mai bine, apoi despre serviciu, despre rezultate financiare. La încă o iterație, realizezi că este doar despre oameni. Primul om este antreprenorul, apoi este primul coleg, după aceea, o echipă, care, în timp, primește și un CEO, o mișcare strategică pentru creștere care necesită abordări și școli diferite. Vorbim despre un proces continuu, de ani – de la antreprenoriat de tip stand alone, la independență, apoi la interdependență, la un grup de companii care schimbă jocul. Totul începe cu omul și cu dorința de a clădi și, foarte clar, împreună poți face mai mult. Echipele sunt temelia pentru creștere. Ca antreprenor, din păcate, înveți pe oameni – despre leadership, asigurarea unui echilibru și despre stabilitate, o valoare importantă. 

O lecție importantă – să îți fie teamă de eșec este motor la început, dar aceasta se minimizează prin ceea ce faci mai departe.

Dragoș Petrescu: Să ajungi de la idee la start-up, la linia de supraviețuire, la 100 de milioane sau alte praguri, trebuie să se întâmple un puzzle – să fie oportunitatea în piață, tu să ai idee în oportunitatea aceea, să ai mintea, energia și curajul să iei ideea și să o duci în oportunitate. De peste 30 de ani, nu m-am uitat la praguri, ci m-am gândit cum să supraviețuiesc. Șansa mea a fost în 1990, cu o piață plină de oportunități, dar și cu altfel de realități – în 1997, inflația era de 350%, ce este acum, e nimic. Primul milion l-am făcut când aveam două restaurante, dar nu ca bani propriu-zis, ci în valoarea business-ului. 20 de milioane – în 2013, iar acum avem 18 restaurante fizice cu brand, 6 restaurante pentru delivery, o bucătărie centrală, 1400 de angajați și o cifră de afaceri de 40 de milioane euro. 

În ceea ce privește echipa, fără să știu, am aplicat principiul lui Schultz – ”Hire character, train skills”. Prefer să învățăm împreună, să cresc alături de oameni cu caracter și să avem principii pe care le punem în echipă. De-a lungul anilor, am tras toată echipa după mine în diferite business-uri, au făcut toți MBA-uri, am evoluat împreună. Din 55 de oameni din top management, 20 îmi sunt alături de peste 25 de ani. Mai greu este să îi pot ajuta pe restul 1350. Dar este cert că trebuie să fii aproape de oameni, fără ei nu poți crea un proiect de succes. 

Nimic nu este imposibil în antreprenoriat. Nu există garanții, este ca în viață, vedeți anul 2020 în care nimeni nu a mai dat un cent pe business-ul de ospitalitate. Frumusețea este că așa s-a născut City Grill Delivery. Să fii antreprenor trebuie să ai creierul „antrenat” și mă gândesc, în primul rând, la mușchiul eșecului. Trebuie să ai forța de a te ridica din genunchi – vedeți povestea mea la City Grill – avem 18 restaurante deschise, dar am închis mai mult de 18 alte restaurante până la punctul acesta. Realitatea este că 2 din 3 antreprenori câștigă mai puțin ca antreprenori decât dacă ar fi angajați undeva. 

Ionuț Leahu: Noi suntem într-o afacere în care tratăm oameni cu oameni. Provocarea antreprenorială de aici vine – de la a transforma așteptările pacientului într-o chestie wow; de aici, ne primim și lecțiile. 

Am pornit la drum singur pentru că nu aveam o alternativă viabilă pentru a-mi practica meseria ca tânăr doctor. Am început cu un cabinet închiriat în Popești Leordeni și, de la anul -1, marcat de foamea pentru oportunități și cu înțelegerea încă din timpul facultății (când am lucrat într-o bancă) a modalităților de finanțare și dezvoltare, la momentul 0, când am devenit finanțabil și am deschis prima clinică în București, în Floreasca și chiar și până astăzi, a fost multă muncă de supraviețuire. Ne-am luat ideile și direcția doar din interacțiunea cu pacientul și am înțeles în fiecare moment ce îi putem oferi acestuia, dacă sunt situații pe care nu le putem rezolva și întotdeauna am pus în discuție extinderea capacității sau alternativa de a închide. Așa am avut prima clinică multidisciplinară. Extinderea în afara Capitalei, la Pitești, din 2018, a venit pe fondul unei oportunități de parteneriere. Din acel punct, am urmat strategia de a construi infrastructură stomatologică, de a avea unitate în servicii, de a crea echipe mobile care ajung la pacienții din toate cele 13 orașe în care suntem prezenți. Doar așa am putut avea soluții la problemele complicate ale pacienților, lucrând în echipe de diferite specializări. Am depășit milestone-ul de 100 de milioane de lei anul trecut, după o creștere anuală de peste 80% și după ce am creat în doar 10 ani o rețea națională de 18 clinici. 

Ca echipă, am ajuns la 600 de specialiști, tratând 4500-5000 de pacienți unici pe lună, un volum semnificativ. Stilul meu antreprenorial caracterizat prin a face lucrurile tot mai bine pentru interesul pacientului a lăsat, pe parcurs, multe „victime” din rândul colegilor. Și eu consider caracterul ca fiind cel mai important în selectarea oamenilor, însă în industria noastră am învățat și că acesta nu rămâne constant, odată ce un medic devine specialist. Este o realitate cu care am învățat să trăim. Avem setat în echipă să construim pe un set de valori în contextul pacientului pentru că angajamentul nostru este de a fi alături de pacienți pe tot parcursul vieții lor și pentru aceasta este important să lucrăm, să ne formăm și să avem continuitate împreună. 

Lucia Costea: Povestea Secom începe în 1997, odată cu deschiderea primului magazin naturist din București, poate și din țară, urmată de inaugurarea în 2002 a unui centru de consultanță naturopată. Nu am plecat cu un plan de business, ci cu dorința de a face bine. După analiza pieței internaționale mult mai dezvoltate și în special a celei din S.U.A., în care naturopatia era știință, am avut o primă dezvoltare, cu adevărat, a echipei în 2008. Nu am urmărit atingerea anumitor praguri, ci doar ne-am uitat la potențial, am vrut să maximizăm business-ul și să aducem valoare consumatorilor și partenerilor de business. Mai importante au fost diferite alte milestone-uri, precum cel din 2015 când am trecut la nivelul următor apelând la o agenție de consultanță. Ceea ce făcuserăm în 11 ani de activitate (2004-2015) am dublat în următorii 3 ani, printr-un proces riguros și foarte multă disciplină. De la 50 milioane lei în 2015, am ajuns la 100 milioane lei în 2018. Momente importante au fost și în 2013, odată cu deschiderea propriului lanț de retail format din 13 locații fizice în contact cu consumatorul, pe lângă celelalte 8000 de locații în care se găsesc produsele noastre. De asemenea, și momentul 2020, când  am lansat propriul brand – Good Routine – cu care ne pregătim de internaționalizare.  

Echipa unită, colaborativă, este igienă. Avem 200 de oameni, nu este o echipă mare, ci agilă și adaptabilă. Am început cu oameni cu valori similare și nu am cerut niciodată ceea ce nu oferim. Am arătat integritate, etică, respectarea angajamentelor și aceasta și așteptăm. Un om poate impacta cu adevărat activitatea unei companii. Valorile și caracterul sunt mult mai importante decât skill-urile. Vă spuneam că noi înșine am învățat de la consultanți. Dorința de a te dezvolta e importantă, nu realizezi nimic fără pasiune. 

Spiritul antreprenorial este îndreptat spre soluții. Important este nu doar să pui energie în business-ul pe care îl construiești, ci și să îți iei energie de acolo. 

Marius Hanganu: Orice om lasă ceva din el în ceea ce creează. Am pornit ca inginer, construind cu multă pasiune. Am construit alături de alți colegi timp de 15 ani și apoi, am continuat să construiesc la Tremend, iar începuturile noastre sunt legate de Silicon Valley. Pasiunea este ingredientul numărul 1, din punctul meu de vedere. Mă uit la tinerele generații și văd orientarea către a începe cu un board, dar, din perspectiva mea, obsesia trebuie să fie pe produs sau serviciu, nu pe guvernanță. Cererea în domeniul nostru a fost întotdeauna foarte mare, iar Tremend a crescut în fiecare an, iar în ultimii 7-8 ani, cu procente de peste 50%. Am atins în 2019 cifra de 20 milioane de euro, iar anul acesta ne propunem 40 milioane de euro. 

Tranzacția recentă către Publicis a venit natural, printr-o analiză foarte bună a contextului și datelor. Pasiunea este pe primul plan, însă numerele sunt numere. Datele spuneau ceva despre 2020 – după 6 luni de blocaj în economia mondială, în IT a fost un fenomen nemaiîntâlnit – a crescut nevoia, au crescut multiplii. ”Seize the opportunity” cum s-ar spune.Tranzacția a fost fix înaintea căderii burselor, chiar putem să spunem că a fost un exit făcut într-un moment potrivit. 

  • În privința echipei, avem o vorbă: „În IT, te intervievează angajatul”. Sunt atâtea opțiuni pentru  cei care aleg acest domeniu, încât pentru noi, jucătorii din IT, oamenii au devenit o obsesie, vorbim despre un alt nivel extrem de sofisticat, fiecare punct este măsurat, citim cărți de psihoterapie.

Ca lecții – aș accentua importanța de a fi deschiși față de greșeli, opusul felului în care am fost noi învățați. A greși are valențe pozitive; de asemenea, și perfectionismul – dacă o cultivi pe aceea bună, iar pe cea rea o tratezi, minezi ceva important.  

Capital – finanțare și scalare

Marius Hanganu: Noi, la Tremend, ne-am finanțat singuri dezvoltarea. După 15 ani, am luat credit. Cred că la aceasta a contribuit felul nostru de a fi – avem apetit mic la risc, suntem ingineri care facem analiza a 100 de unghiuri și avem backup în permanență. Am ținut controlul. 

Cand am făcut tranzacția cu Publicis, doar noi eram acționari. Am evaluat, în timp, investitori minoritari. Nu era atractiv. Admir poveștile de lucru cu bond-uri, investiții etc. Dar consider că sunt două fațete ale acestora, trebuie să alegi cu mare atenție, să te potrivești cultural, să existe chimie. Am avut o viață ușoară fiind doar noi cu noi, fără presiune pe un rezultat asumat. 

Lucia Costea: Și noi am avut un parcurs similar, de autofinanțare. E drept, am început având comenzi de câteva zeci de dolari. Ulterior, am fost extrem de atenți. Pentru noi, dezvoltarea a presupus dorința de a avea un business sănătatos și sustenabil, crescut în timp. Am colaborat cu băncile, iar acestea au fost singurele modalități de a asigura stabilitatea și extinderea. 

Suntem deschiși bursei și investitorilor, în funcție de nevoile de business.

Ionuț Leahu: Lucrând pentru o bancă și promovând modalități de finanțare, am făcut ce am predicat. Am accesat primul credit după 6 luni de activitate, de îndată ce am fost solvabil. 

Totul costă în industria noastră. La început, investițiile într-o locație erau de 20-30 de mii de euro, acum avem Investiții și de 1,7 milioane de euro într-o locație (Cluj, de exemplu), iar o clinică atinge o maturitate în minimum 3 ani. Nu ai cum să finanțezi dezvoltarea din profit. Există încă în mentalitatea noastră că este ceva rău dacă lucrezi cu băncile, dacă ai credite. Realitatea este că poți să aștepți 5 ani pentru a-ți permite o anume tehnologie cu care să îți ajuți pacientul sau poți să îți finanțezi acea tehnologie, îți ajuți pacientul și, în plus, plătești și rata. E clar că, pe măsură ce ajungi cât mai repede cu aceasta către pacient și echipă, toată lumea este mai fericită. 

Ne-am finanțat bancar mulți ani. Am ieșit și cu obligațiuni pe bursă, fiind prima entitate din healtcare care a ajuns pe Sistemul Alternativ al B.V.B, iar pasul următor a fost să alegem un partener. Faptul că în aproape toată evoluția noastră eu am fost singur – și fondator și medic și CEO – a fost mai greu. Partenerul minoritar este Morphosis Capital, cel care ne-a ajutat să facem un salt în 2020, anul în care nimeni nu mai făcea nimic pentru că era Covid. Am continuat să investim în toți acești ani, indiferent de context, iar în 2021, am alocat 19 milioane de lei pentru extinderea rețelei, ceea ce ne-a adus pe poziția de nr. 1 în piață. 

Finanțarea este un mijloc, nu poate fi un scop pentru niciun business. Scopul este de a construi infrastructură pentru a deservi mai mulți pacienți, în care mai mulți medici pot să se elibereze de alte provocări și să se concentreze pe pasiunea lor. 

Sper să se dezghețe lucrurile pe piața de capital. Noi suntem pregătiți să mai ridicăm fonduri. 

Dragoș Petrescu: Noi, ca grup, nu suntem prieteni cu ideea de a împrumuta bani; acest lucru este consistent cu strategia de viață.  

Am crescut organic, căramidă peste cărămidă; nu am vrut să creștem exponențial. Am crescut permanent, dar încet. Am urmat strategia aceea – „peștele mare în lacul mic”. De-abia acum ieșim din București, în Brașov, după 10 ani de când am mai încercat să ieșim în afara Capitalei. Nu am vrut să luăm cu asalt țara, să ne împrumutăm de sute de milioane de lei. De-abia când am decis să cumpărăm locațiile pentru securizarea business-ului de bază, am devenit mai confortabili cu ideea de credit. 

Industria ospitalității este juicy. Încasăm banii de la client și plătim furnizorii la 30 de zile. Avem drept cel mai bun prieten creditul furnizor. Este adevărat că nu mai sunt vremurile din 1998, când plăteam pentru primul restaurant 29 000 de dolari, 11 000 din rezervele mele după 9 ani de antreprenoriat, restul de la alt partener și din vânzări. Acum, bariera este mai ridicată – 200 000-300 000 de euro. 

Ionuț Corniciuc: Noi suntem în postura opusă, cu un cash-flow pe dos – avem de plătit 2.500 de oameni, plus furnizori lună de lună și încasăm de la clienți la 60 de zile. Clienții sunt, însă, încasări certe. Factoring, reverse factoring sunt cuvintele noastre.

În domeniul serviciilor, pentru un start-up, ai nevoi mici. De-abia apoi apar nevoile de finanțare.  Sunt oportunități în regiune, iar România este o economie mare față de țările din jur. Acesta este momentul în care vom avea nevoie de alt model de finanțare. 

Personal, am investit în business-uri conexe și adiacente, de exemplu, în domeniul tehnologiei – Tokinomo – varianta robotizată de activare in store. Acesta este deja un business global, a trecut prin runde de finanțare. Este un start-up tech dinamic, născut în România. Are potențial de soonicorn, cu rată de creștere mare. Mediul retailului fizic este, însă, challege-uit, nu știm dacă ar putea ajunge unicorn. 

Actualitate și viitor

Dragoș Petrescu: Văd potențialul și sansa de a crește pe care o au multe sectoare. 

2022 va fi pentru industria ospitalității cel mai spectaculos an din istorie. Va depăși 2019 cu doi digit, iar 2019 a fost un an record pentru România. Industria ospitalității a avut în 2019 o cifră de 5 miliarde de euro, iar în 2022 se va duce spre 6 miliarde de euro. Va fi dezvoltare și pe serviciile de restaurant și de cazare; românii au redescoperit România. Potențialul turistic al României este mare. 

Liniștirea războiului cu Ucraina va duce la un nou coridor turistic care va impulsiona slabul potențial la ceea ce avem în țară. Ucraina va genera un salt înainte pentru că va fi pusă pe un rol cu totul diferit. Investițiiile, atenția și transferul de economie, educație, sprijin, integritate vor avea efect de spirală, afectând în bine și România, cel puțin industria ospitalității. 

Mă uit, însă, și la structura de angajați – vom lucra cu angajați din afara comunității pentru că nu vom avea cu cine să lucrăm în România. Avem în prezent 160 de angajați extracomunitari din 12 țări din cei 1400 de angajați. Peste 10 ani, românii vor fi minoritari, însă.  

Marius Hanganu: La început, oamenii erau obișnuiți să cumpere digitalizare cum cumperi canapele, acum cumpără ca abonamentul la Netflix. Nu poți să nu investești încontinuu în sisteme, în îmbunătățire, în dezvoltare. Clienții s-au educat. Bariera de adopție este mai simplă. 

În contextul actual, vedem sume enorme investite, totul nu poate merge decât în sus în industria IT. 

Lucia Costea: În continuare, în domeniul și în business-ul nostru, vom vorbi despre sănătatea oamenilor și despre prevenție. Fie că ne uităm la influența negativă a mediului, sedentarismului, alimentației nepotrivite, vor fi necesari piloni de prevenție pentru anumite afecțiuni. În domeniul nostru, există forme diferite de administrare și pacienții au nevoie de recomandarea unui specialist. 

În privința Secom, sunt premise importante pentru internaționalizare, așa cum spuneam, pentru că avem un feedback bun cu Good Routine. Ne vom îndrepta cu prioritate spre țări europene. 

Ionuț Corniciuc: Retailul va crește. Retailul ospitalității va crește. 

Pe termen mediu si lung, online-ul rezolva diferite activități și probleme. Se schimbă comportamentul de consum și văd pentru noi oportunități de diversificare pe orizontală, verticală și regional. Tehnologiile vor face totul mai interesant. 

Ionuț Leahu: Medicul stomatolog cu scaunul lui și, poate, cu o asistentă reprezintă trecutul și prezentul industriei noastre. În comparație, în celelalte țări, există consolidare și vedem grupuri de 600-700 de clinici. La noi, piața este complet fragmentată. Poate de aici a fost și oportunitatea noastră de creștere și așa am devenit numărul 1 în 10 ani, pentru că nu și-a dorit nimeni să construiască așa. 

Suntem la o răscruce ca industrie – ori învățăm să lucrăm împreună și să ne asociem pentru a crea un grup puternic ori vom fi preluați de grupuri din afara țării. Important este unde se va duce capitalul românesc și unde se vor duce banii pe care îi dau românii la stomatolog. Avem o alegere de făcut. 

————–

Opiniile celor 5 antreprenori cu business-uri care au depășit 100 de milioane de lei au fost exprimate în evenimentul „De la 0 la 100”, organizat cu sprijinul Morphosis Capital, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, FABIZ, Ulpia și Clinicile Dentare Dr.Leahu. 

Read More
Trends

Strategii de creștere. Bilanț primul semestru din 2022: finanțări noi și piețe mature pentru dezvoltarea afacerii

Dacă vrem să anticipăm viitorul capitalismului românesc, e sănătos să privim spre campionii de business locali și spre strategiile lor de creștere. În acest sens, am identificat mai multe tendințe noi în primul semestru din 2022. Trei dintre cele mai importante trenduri sunt mirajul american, finanțările cu valori mai mari și un nou profil de investitor: capitalistul român care își creează vehicule de investiții. 

Mirajul american

Am analizat comportamentul celor mai active firme de tip scaleup tech românești în primul semestru din 2022, și am observat că cele mai numeroase companii mizează pe Statele Unite atunci când se uită la primele piețe globale. Fiecare fondator are un motiv diferit pentru a se extinde aici, și mulți spun că pur și simplu este mai ușor să fii un startup tech în SUA. Piața adresabilă este mai mare și antreprenorii spun că aici pot atrage mai ușor capital pentru a crește pe termen mediu și lung. FintechOS și-a anunțat încă de anul trecut lansarea pe piața din Statele Unite și are ca obiectiv să ajungă la un număr de peste 15 clienți americani, până la finalul lui 2021. Compania va recruta peste 100 de noi angajați în SUA până la finalul anului 2022. Și Bunnyshell, platformă de Environment-as-a-Service (EaaS), plănuiește să crească agresiv în SUA, și a recrutat un manager care să coordoneze acest proces de internaționalizare. Druid, platformă pentru crearea de aplicații de business bazate pe inteligența artificială, este deja activă pe piața americană, iar Medicai, scaleup medtech românesc, a început să se dezvolte deja în SUA. 

Fondatorii români se vor confrunta, totuși, cu o problemă specifică multor antreprenori din Europa. ​​Europenii nu știu să-și vândă produsele și serviciile precum o fac americanii, mai ales pe piața din SUA. Oamenii de business din SUA învață cum să vândă de la o vârstă fragedă. De la standuri de limonadă până la fursecuri comercializate la grădiniță. Pentru a avea succes în vânzări pe piața din SUA, trebuie să fii scurt, concis și asertiv. Europenii sunt mai relaxați, mai vorbăreți și mai răbdători. Evident, antreprenorii români pot recruta oricând oameni de vânzări europeni, să își asume acest decalaj, dar dacă ești un om bun de vânzări în Europa, atunci majoritatea rețelelor tale vor fi probabil europene. 

Mai puține finanțari atrase. Cele mai mari investiții au valori mai mari

Cele mai mari finanțări atrase de două scaleup-uri tech românești în 2022 au o valoare totală de 18,1 milioane de euro, cu 53% mai mult decât valoarea totală a investițiilor atrase de celelalte 18 firme tech (11,8 milioane de euro). Sau altfel spus, cele mai mari două finanțări atrase de Druid (14,3 milioane de euro) și Bunnyshell (3,8 milioane de euro) reprezintă 60,7% din totalul investițiilor atrase de startup-urile tech românești din ianuarie 2022 până în prezent: 29,8 milioane de euro. Pe scurt: principiul lui Pareto, aplicat finanțărilor atrase de proiectele tech românești, asta în contextul în care numărul finanțărilor atrase în 2022 a scăzut comparativ cu anul trecut, dar a crescut, așadar, valoarea finanțărilor atrase în cele mai mari deal-uri. 

Druid a încheiat o nouă rundă de finanțare. Finanțarea, în valoare totală de 14,3 mil. euro va fi utilizată pentru a accelera expansiunea internațională cu focus pe Europa (cu birouri noi în Franța și Germania), și America de Nord. Noua investiție a fost condusă de Karma Ventures și Hoxton Ventures, la care a participat GapMinder, plus alți patru investitori din Germania, Elveția, Polonia și România.

Bunnyshel a finalizat, de asemenea, o nouă rundă de investiții. Valoarea: 4 milioane de dolari (3,8 mil. euro). Finanțarea atrasă din partea Early Game Ventures (EGV) și RocaX Ventures va fi alocată în principal pentru extinderea companiei pe piața din Statele Unite ale Americii (SUA). Early Game Ventures a mai investit anul trecut 1,1 milioane de euro în startup-ul românesc. 

În funcție de valoarea finanțărilor, următoarele investiții atrase în 2022 (ianuarie – 3 mai) de proiectele tech românești sunt Ogre AI (2 milioane de euro), Archbee (1,9 milioane euro), Tokinomo (1.6 mil. euro) și Stailer (1 mil. euro).

Capitalistul român care își creează vehicule de investiții

O tendință nouă este vizibilă în business: capitalismul românesc se dezvoltă într-o direcție sănătoasă: concret, vedem cum mari antreprenori români, cu afaceri de sute de milioane de euro, investesc în alte business-uri autohtone de tip scaleup. Sau, dacă privim din perspectiva finanțării: afaceri românești cu potențial de a deveni campioni locali și regionali sunt finanțate de antreprenori români, fie ca investitori individuali, fie prin intermediul vehicule de investiții.

În urmă cu 10 ani aceste companii antreprenoriale de tip scaleup erau finanțate sau cumpărate exclusiv de investitori din afara țării, fonduri de private equity și investitori strategici. Era bine, evident, la fel cum este sănătos și acum că avem fonduri internaționale prezente pe piața locală, dar e sanatos acum să vedem o concurență mai puternică pe partea investitorilor. 

Două exemple: Daniel Dines (UiPath) a preluat un pachet de 9,57% din RodBun, o companie românească din domeniul agricol, un producător de semințe și îngrășăminte. Investiția a fost realizată prin intermediul Ice Vulcan Properties Ltd, un vehicul investițional fondat de fondatorul UiPath. 

RodBun, cu afaceri de 129 de milioane de euro (creștere de 56%), este o companie specializată în produse și servicii pentru fermierii români. Cea mai importantă activitate a grupului este producerea de sămânță agricolă. 

Compania deține patru fabrici de semințe, exploatații agricole pentru multiplicarea de sămânță, bază genetică pentru culturile de porumb, floarea soarelui, grâu, lucernă, mazăre, soia, triticale, dar și o rețea logistică extinsă în toată țara – atât pentru transport și depozitare de inputuri agricole, cât și pentru depozitarea de cereale. 

Al doilea exemplu este al Pavăl Holding, vehicul de investiții  controlat de antreprenorii Dragoș și Adrian Pavăl au preluat un pachet de acţiuni de 30% din capitalul social al Farmaciei Tei și Bebe Tei, companie creată de antreprenoarea Roxana Maftei, cu o cifră de afaceri de 176 milioane de euro (creștere de 16%) 

Sperăm că acesta-i doar începutul: să vedem mai multe firme românești active în SUA, noi investiții de 4-10 milioane de euro atrase de startup-uri tech și capitaliști români care să investească în alte firme locale. Iar pasul următor: companiile să-și finanțeze creșterea fie prin listare la bursa, fie cu ajutorul altor investitori, cum sunt fondurile de private equity. 

Read More
Antreprenoriat Scaleup

BOARD OF ADVISORS. Trei oameni cheie de atras: Omul cu banii, Marco Polo și Conectorul

Antreprenorii români încep să-și creeze un Board of Advisors pentru a primi sfaturi proaspete și întemeiate pe experiența anterioară. Și o fac mai ales acum, în contextul unei furtuni economice ce se anunță că va dura cel puțin un an de zile. Dar nu-i doar despre competențe în zone care lipsesc în managementul actual. E mai mult de atât: antreprenorii își dau seama că au nevoie de un plan alături de trei tipuri de membri de board necesari oricărei companii care vrea să scaleze: Omul cu banii, Marco Polo și Conectorul. 

Omul cu banii (aka Investitorul)

Unul dintre obiectivele unui Board of Advisors este să te ajute să ajungi mai ușor la o investiție sau chiar să te pregătească pentru un exit final. Pentru a ajunge aici, ai nevoie de un “om cu banii” și nu mă refer la un milionar, ci la un specialist care a lucrat sau care activează în industria bancară sau cea de private equity. Imaginează-ți un Board of Advisors format dintr-un bancher, un CFO, un consultant, un manager de fond de investiții și un antreprenor care a atras finanțare prin piața de capital. O astfel de structură în care te dezvolți pe parcursul a 12 luni îți poate facilita identificarea unor soluții pentru capitalizarea firmei.

În prezent, mulți acționari ai companiilor românești de tip scaleup se gândesc acum mai atent la o ieșire finală din companie din două motive strategice: pe de o parte, anticipează posibile scăderi care vor influența evaluarea companiei. Pe de altă parte, fondatorii consideră că tot procesul de consolidare a companiilor este mai eficient în vremuri de schimbări economice. Și asta înseamnă o oportunitate de exit. Antreprenorii preferă să folosească un consiliu consultativ de tip Board of Advisors pentru a gestiona mai ușor o tranziție de ieșire din firmă. Indiferent dacă se așteaptă la un exit anul următor sau pentru anii următori, un board care să se concentreze pe subiectul finanțării poate da rezultate.

Contextul este bun pentru tranzacții: piaţa românească de fuziuni şi achiziţii (M&A) a înregistrat 48 de tranzacţii în primele trei luni ale anului 2022, în creştere cu 17% faţă de primul trimestru al anului 2021, potrivit EY. Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România dă dovadă de rezilienţă în pofida contextelor geopolitice şi macroeconomice dificile.

Marco Polo

Crearea unui Advisory Board reprezintă un pas firesc pentru o companie care îşi doreşte să se dezvolte accelerat şi să îşi extindă oferta de produse sau servicii şi prezenţa la nivel internaţional

Ca manager sau antreprenor, poți să gândești și să acționezi global în mai multe feluri, iar un prim pas este să începi să cunoști culturi noi de business. Dacă vrei să primești sfaturi proaspete și întemeiate pentru internaționalizare și exportatori, bazate pe experiențele anterioare, e indicat să cauți un Marco Polo al mediului de business, adică un manager sau antreprenor care are deja proiecte globale. Acest profil este util mai ales antreprenorilor care au nevoie de o tranziție ușoară în piața țintă, prin minimizarea riscurilor printr-un ajutor mai mare pe piețele externe. De asemenea, doi din trei antreprenori români consideră că au întâmpinat bariere personale în procesul de internaționalizare. Cei care au enunțat barierele lor personale s-au referit la lipsa conexiunilor, a cunoștințelor și a informațiilor despre piața țintă. 

Nevoia de a susține ecosistemul de internaționalizare este mare în România: în top 100 cei mai mari exportatori în 2021 găsim doar patru companii deținute de antreprenori locali: Chimcomplex, Aramis Invest, Romcab și Cerealcom.

Totuși, atunci când construim un consiliul consultativ, e important să ne uităm și la cum motivăm astfel de manageri cu experiență globală. Am observat că sunt antreprenori cărora le este teamă să ofere părți sociale sau stock options plan pentru că își imaginează un scenariu în care oferă din companie și nu prea vor primi mare brânză la schimb.  De asemenea, unii antreprenori vor spune că ar vrea să vadă responsabilitate din partea membrilor de Board (adică să simtă și ei, pe propria piele, efectele deciziilor) nu doar să vină să-și dea cu părerea și apoi treaba antreprenorului. Aici intervine, iarăși, un mecanism de echilibrare a așteptărilor, de definire a terenului de joacă și de construcție din aproape în aproape. De exemplu, poți să condiționezi oferirea recompensei dacă membrul de board participă la 75% din întâlnirile plenare trimestriale și la 50% din cele bilunare individuale.

Conectorul 

Creșterea investițiilor, accesul pe anumite piețe noi dar și la resurse ce implică costuri ușor mai reduse sunt direcții pe care managerii români le explorează, potrivit unui studiu Confidex. Așadar, extinderea rețelelor de afaceri pentru a atrage noi clienți și parteneri ar trebui sa devină o prioritate pentru antreprenorii și managerii români.

Un consiliu consultativ bine conectat îți poate extinde contactele și te poate ajuta sa iti cresti vizibilitatea pe piețele relevante. În plus, membrii unui board pot utiliza conexiunile pentru a te ajuta cu atragerea de finanțare, sa gasesti mai usor parteneri strategici, sa intri în legătură cu furnizori noi și să atragi alți specialiști din industrie. În acest context, firmele caută să creeze un Advisory Board puternic, care poate ajuta, de asemenea, să-ți extinzi rețeaua de afaceri. 

Totuși, să nu te aștepți ca membrii de Board să se transforme în agenții tăi de vânzări (mai ales pe conturi corporate).  Să nu te aștepți ca disponibilitate instant din partea membrilor de Board. De multe ori, există voință, însă apar situații urgente în businessul lor și e nevoie să ai oarecare răbdare constructivă.

Articol publicat și în numărul din luna iunie al Revistei Biz.

Read More
Scaleup

Două scale-up-uri tech românești au atras 60% din valoarea investițiilor în firmele locale din 2022

Cele mai mari finanțări atrase de două scaleup-uri tech românești în 2022 au o valoare totală de 18,1 milioane de euro, cu 53% mai mult decât valoarea totală a investițiilor atrase de celelalte 18 firme tech (11,8 milioane de euro). Sau altfel spus, cele mai mari două finanțări atrase de Druid (14,3 milioane de euro) și Bunnyshell (3,8 milioane de euro) reprezintă 60,7% din totalul investițiilor atrase de startup-urile tech românești din ianuarie 2022 până în prezent (3 mai 2022): 29,8 milioane de euro. Pe scurt: principiul lui Pareto, aplicat finanțărilor atrase de proiectele tech românești. 

Druid, platforma end-to-end pentru crearea de aplicații de business conversaționale bazate pe inteligență artificială, a anunțat astăzi că a încheiat o nouă rundă de finanțare. Finanțarea, în valoare totală de 15 milioane de dolari (14,3 mil. euro), va fi utilizată pentru a accelera expansiunea internațională cu focus pe Europa (cu birouri noi în Franța și Germania), și America de Nord. Noua investiție a fost condusă de Karma Ventures și Hoxton Ventures, la care a participat GapMinder, plus alți patru investitori din Germania, Elveția, Polonia și România.

Bunnyshell, prima platformă de Environment-as-a-Service (EaaS), a finalizat, de asemenea, o nouă rundă de investiții. Valoarea: 4 milioane de dolari (3,8 mil. euro). Finanțarea atrasă din partea Early Game Ventures (EGV) și RocaX Ventures va fi alocată în principal pentru extinderea companiei pe piața din Statele Unite ale Americii (SUA). Early Game Ventures a mai investit anul trecut 1,1 milioane de euro în startup-ul românesc. De asemenea, Bunnyshell a anunțat numirea lui Shani Shoham în poziția de Chief Revenue Officer (CRO).

Prin dezvoltarea unei platforme Environment-as-a-Service (EaaS), Bunnyshell creează replici identice cu mediile de producție ale aplicațiilor, indiferent cât de complexe sunt arhitectura și serviciile utilizate în acea aplicație. Platforma creează automat noi medii de testare cu fiecare pull request ca parte din procesul de dezvoltare și lansare a aplicațiilor în cloud. 

Obiectivul de business al Bunnyshell la nivel global este să devină principalul jucător pe categoria de Environment-as-a-Service printr-o extindere care continuă astfel în Statele Unite.

În funcție de valoarea finanțărilor, următoarele investiții atrase în 2022 (ianuarie – 3 mai) de proiectele tech românești sunt Ogre AI (2 milioane de euro), Archbee (1,9 milioane euro), Tokinomo (1.6 mil. euro) și Stailer (1 mil. euro). Stailer, platformă de rezervări online pentru saloane de înfrumusețare, lansează o colecție de Non-Fungible Tokens, Shine, pe blockchain-ul Elrond și vor putea fi achiziționate atât cu moneda Egld, precum și cu orice card bancar. Toate aceste firme lansate în România au început recent proiecte de internaționalizare. 

Dacă ai creat o firmă nouă sau deții o companie care dorește să se dezvolte local și regional, poți căuta finanțări pentru creșterea organizației din mai multe surse: investitori individuali, angel investors, grupuri de investiții, fonduri de venture capital, crowdfunding, private equity, piața de capital. În mod obișnuit, există mai multe runde de finanțare prin care firma ta va trece, iar obținerea de finanțare prin runde inițiale și etape ulterioare de investiții oferă oportunități excelente de PR, cum ar fi anunțurile despre noua rundă de investiții, care pot crește considerabil reputația companiei.

De asemenea, PR-ul are multe unelte care pot fi folosite și anterior unei investiții, iar aceste oportunități încă nu sunt utilizate la maximum: comunicare proactiva, focus pe rezultate și obiective de creștere comunicate în media, actiuni de tip open-ed din seria thought leadership, conținut pe platformele proprii (owned media) si consecvența fondatorilor prin crearea de conținut original pe LinkedIn.

Read More
Scaleup Trends

O nouă etapă pentru capitalismul românesc: afaceri scaleup cu investitori antreprenori români (fondatorii UiPath și Dedeman)

Tendință nouă în business: două tranzacții anunțate astăzi ne arată că încet-încet capitalismul românesc se dezvoltă într-o direcție sănătoasă: concret, vedem cum mari antreprenori români, cu afaceri de sute de milioane de euro, investesc în alte business-uri românești de tip scaleup. Sau, dacă privim din perspectiva finanțării: vedem tot mai des cum afaceri românești cu potențial de a deveni campioni locali și regionali sunt finanțate de antreprenori români, fie ca investitori individuali, fie prin intermediul vehiculelor de investiții create aceștia. 

În urmă cu 10 ani aceste companii antreprenoriale de tip scaleup erau finanțate sau cumpărate exclusiv de investitori din afara țării, fonduri de private equity și investitori strategici. Era bine, evident, la fel cum este sănătos și acum că avem fonduri internaționale prezente pe piața locală, dar e sanatos acum să vedem o concurență mai puternică pe partea investitorilor. 

Două exemple foarte faine anunțate public în ultimele ore:

◈ Daniel Dines (UiPath) a preluat un pachet de 9,57% din RodBun, o companie românească din domeniul agricol, un producător de semințe și îngrășăminte. Investiția a fost realizată prin intermediul Ice Vulcan Properties Ltd, un vehicul investițional fondat de fondatorul UiPath.

RodBun, cu afaceri de 129 de milioane de euro (creștere de 56%), este o companie specializată în produse și servicii pentru fermierii români. Cea mai importantă activitate a grupului este producerea de sămânță agricolă.
Compania deține patru fabrici de semințe, exploatații agricole pentru multiplicarea de sămânță, bază genetică pentru culturile de porumb, floarea soarelui, grâu, lucernă, mazăre, soia, triticale, dar și o rețea logistică extinsă în toată țara – atât pentru transport și depozitare de inputuri agricole, cât și pentru depozitarea de cereale (Info utile aici și aici).

◈ Pavăl Holding, vehicul de investiții  controlat de antreprenorii Dragoș și Adrian Pavăl au preluat un pachet de acţiuni de 30% din capitalul social al Farmaciei Tei și Bebe Tei, companie creată de antreprenoarea Roxana Maftei, cu o cifră de afaceri de 176 milioane de euro (creștere de 16%) {Info utile aici și aici}.

Sperăm că acesta-i doar începutul. Iar pasul următor e că aceste firme să își finanțeze creșterea fie prin listare la bursa, fie cu ajutorul altor investitori, cum sunt fondurile de private equity. 

Read More
Economie Trends

Oportunități post-război pentru atragerea investitorilor străini


Până să vedem regulile sistemului internațional post-război și Noua Ordine Mondială, o urgenţă națională economică trebuie să fie prioritizarea unei strategii de atragere a investitorilor străini imediat ce avem primele soluții diplomatice post-invazie a rușilor în Ucraina. Personal, mă alătur celor care văd și oportunități în contextul actual. Nu cred că actuala criză ucraineană va avea ca efect anularea planurilor de investiţii străine din România și din țările vecine și nici mutarea investiţiilor existente în zone mai sigure. Din contră. 

România poate avea mai multe mai multe oportunități din perspectiva atragerii investitorilor străini în noua lume post-război, de altfel aceasta fiind principala pârghie pentru o revenire economică rapidă. Primele semnale și dovezi le avem pornind de la două studii de caz din această perioadă. În primul rând, gigantul german Varta ia în calcul România pentru o investiţie într-o fabrică de baterii pentru maşini electrice. Investiţia s-ar ridica la un miliard de euro. Al doilea studiu de caz este al canadienilor de la RockTech Lithium care vor să construiască în România o fabrică pentru producția de componente pentru bateriile mașinilor electrice, investiție ce se va ridica la 400 de milioane de euro. Ambele exemple pozitive au trei lucruri în comun, în opinia mea: sunt rezultatul unor acțiuni constante ale diplomației economice românești, au legatură cu fondurile europene și, implicit cu noua viziune de la Bruxelles, și au sprijinul autorităților centrale. 

Mai departe, pentru o revenire economică rapidă și sănătoasă, România poate privi strategic și oportunistic spre atragerea de noi investitori străini. Asta după ce în 2021 fluxul de investiții străine în România a crescut la peste 7,2 miliarde de euro în 2021, după ce stagnaseră anul anterior din cauza pandemiei. În 2020, au fost de doar 3 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani. Care sunt, așadar, oportunitățile României după această perioadă grea și incertă cauzată de invazia Rusiei în Ucraina, dublată de amenințările geopolitice din regiune? Cum ar putea să arate o listă cu priorități economice?

  1. Regândirea stimulentelor pentru investitori

O primă opțiune ar trebui să fie regândirea schemelor de sprijin pentru investitori prin ajutoare de stat spre două direcții   principale: noile proiecte investiționale să grăbească dependența energetică de Rusia și, în același timp, să favorizeze proiectele comune implementate cu firmele antreprenoriale românești. 

  1. Desant american in România

O a doua linie strategică ar putea fi întărirea prezenței americane în România și din punctul de vedere al afacerilor. Potențialul de cooperare cu SUA este mai mare nu doar militar, ci și economic: companiile controlate de entități americane au realizat investiții străine de 5,8 miliarde de euro pe plan local, SUA fiind în România a cincea cea mai importantă țară din perspectiva acestor tipuri de fluxuri.

  1. Schimbarea poziționare de brand și obiective noi pentru Invest Romania

În Noua Ordine Mondială, dar mai ales în noua competiție economica regională, poziționarea de brand a României, ca destinație pentru străini, trebuie să fie schimbată cu scopul atragerii noilor investitori. Concret, pe zona investițiilor greenfield nu mai putem miza în principal pe avantajul competitiv al costului de muncă scăzut. În plus, e sănătos să ne concentrăm și pe argumentele de securitate, iar instituțiile guvernamentale care au ca scop promovarea României în exterior, cum este Invest Romania, ar trebui să caute în mod proactiv companiile interesate de investiții în regiunea noastră. 

  1. “Vânătoarea” companiilor care se mută din Rusia și Ucraina

În contextul retragerii multor companii din Rusia, forțate de sancțiunile economice, și din Ucraina, alungate de război, este evident că multe firme își vor căuta un mediu mai sigur în alte țări. Dacă România va atrage măcar 20% dintre aceste companii, tot vom avea în final un succes care va echilibra pierderile suferite de investițiile amânate sau anulate pe parcursul anului 2022.

Read More
Personal

#recomandareadeweekend: comunități, platforme, experiențe și branduri care ne ajută să trăim mai bine

Am început sa fac câte o recomandare săptămânală pe social media (Linkedin și Facebook). Recomandări simple despre comunități, platforme, experiențe și branduri care ne ajută să trăim mai bine. Campania are numele Your Connections – recomandări de experiențe, produse, branduri, servicii și locuri care te conectează cu ceva important pentru tine.. Sper să vă placă.

  1. Singureni Manor Am pregătit ceva deosebit azi pentru recomandarea săptămânii Este vorba despre un loc și o investiție în industria ospitalității cum puține sunt în România.

Situată într-o pădure de stejari și salcâmi, proprietatea Singureni Manor este un loc în care ai intimitate, cazare cu mai multe camere de oaspeți situate chiar deasupra grajdurilor cu cai, locuri de servit masa printre copaci, lângă locuri de joacă și mult spațiu liber. Toate astea la câțiva metri de cerbi, căprioare și felurite păsări.

În cazul Singureni Manor, legăturile și senzațiile mele sunt în două direcții:

  • datorită cailor, am simțit o conexiune simplă cu anii copilăriei, mai exact cu verile petrecute la țară, când trăiam, mă jucăm și mâncam la câțiva metri de grajd și de hambar. Senzația asta am resimțit-o și la Singureni Manor, evident la un alt nivel, dar lucrurile simple rămân simple și frumoase indiferent de context: să ies din recepție sau din restaurant, doar să deschid o ușa și să pot mangâia și privi în ochi caii arabi din hambare, mi-a dat așa o stare de introspecție și de bucurie, plus un pic de dor față de anii în care stăteam zi-noapte lângă un grajd pe care sigur nu îl apreciam așa mult atunci.
  • a doua conectare a fost cu ceva mai degrabă aspirațional, cu o infrastructură de conac/club pe care am întâlnit-o doar în America. Un mix de atenție la detalii, dublat de design-ul interior care m-a dus cu gândul la unele imagini din romanele lui Mark Twain…

Din ce am văzut, urmează multe investiții noi la Singureni Manor, în opinia mea va deveni un brand flagship pe harta ospitalității românești. Mulțumesc lui Adrian Adam și echipei lui pentru ospitalitate.

Am reușit să văd și Paul’s Lodge care se poate închiria doar grupurilor. E un conac amenajat cu mult lemn vechi, un spațiu de cazare premium, de unde sunt și cele mai multe dintre imaginile de interior. Conacul are 13 camere, saună, bucătărie, piscină și cireașa de pe tort, în opinia mea, foișorul deasupra pădurii. Cred că asta-i un loc bun pentru un board retreat, dar și pentru ieșiri cu prietenii, evident, pentru cine are 10+ grupuri de prieteni omogeni care să prefere o așa experiență și să fie disponibili în același timp. Conacul e genul de loc în care mi-ar plăcea să stau de vorbă cu arhitectul din spatele proiectului, să înțeleg mai bine unele detalii.

2. Crama Aurelia Vişinescu – Ce am pregătit pentru acest weekend: recomandarea săptămânii este să faci stânga sau dreapta de pe drumul național, iar la graniţa dintre judeţele Prahova şi Buzău să alegi una din cramele din Podgoria Dealu Mare. Așa am făcut eu vineri: un mic popas pentru “cumpărături”, am ales de această dată Crama Aurelia Vişinescu – Domeniile Săhăteni. Cele 82 de ha ale companiei sunt situate în satele Săhăteni, Năeni și Fințești, o zonă superbă în care sincer am ajuns pentru prima oară abia anul trecut. Cum mi-am propus ca anul acesta să gust mai des din turismul viticol în podgoriile autohtone, să-mi spuneți dacă ați încercat anumite conace și crame în care v-ați simțit bine.

3. Muzeu-Atelier Școala de la Piscu

Școala din Muzeu, #recomandareaweekend pe care o postez acum, vineri seară, tocmai să vă inspir pentru o ieșire de câteva ore sâmbătă sau duminică, asta dacă sunteți în București (la 27 km distanță de oraș). Dar eu îți recomand acest loc minunat, Piscu, un fost sat de olari, chiar dacă locuiești în altă parte în țară. Merită să legi o ieșire de câteva ore la Piscu (Ciolpani) de viitoarea vizită în București. 

Ce-i aici: un Muzeu-Atelier-Școală. Un muzeu cu obiecte tradiționale, cu ateliere de sculptură și olărit. 

În contrapondere cu inflația de produse ieftine din comerț și de la DN, acest loc este un Luvru al ceramicii. Cel mai mult mi-au plăcut copacul din muzeu și experiențele: atelierele de olărit, gravură și pictură. Cea mai faină activitate: realizarea unui vas la roata olarului cu ajutorul unui meșter. 

Pe lângă copacul din interiorul muzeului, mi-a plăcut și curtea Școlii de la Piscu, unde datorită vremii frumoase ne-am băgat la o De-a v-ați ascunselea de februarie însorit. 

4.  Winter Outlet

Am multe amintiri faine din anii ’90 în consignații și anticariate. De altfel, când eram mic îmi luam schiuri și clăpari doar de la consignații.

Asta-i #recomandareadeweekend: Winter Outlet, un magazin care are multe produse second-hand pentru sporturile de iarnă, pe lângă oferta de produse noi, desigur. Cred că atunci când ești începător, sau mai ales când ai copii (și trebuie să schimbi produsele de iarnă în fiecare sezon) sau skiezi mai ales pe pârtiile din RO, merită să folosești skiuri, clăpari și alte accesorii second-hand. Winter Outlet e în orașul Săcele, lângă Brașov, și e ușor de ajuns dacă schiezi pe Valea Prahovei + au și magazin online. Produsele sunt din Italia și Austria, și potrivit calculelor mele, prețurile produselor folosite sunt cu 30-50% mai mici față de produsele noi.

📈 Economia Second-Hand este în creștere la nivel global.

• Aplicații și platforme de tip marketplace precum Depop, Vestiaire Collective, Poshmark și Vinted, prin care utilizatorii pot cumpăra și vinde îmbrăcăminte la mâna a doua, rezonează cu consumatorii mai tineri tech-savvy. Chiar și mari retaileri precum Asos, H&M și Levi’s au intrat în piața de revânzare. 

• Piața de îmbrăcăminte second-hand din SUA, spre exemplu, va ajunge la 77 de miliarde de dolari în 2025 – mai mult decât dublul valorii din 2021, potrivit ThredUp. În ceea ce privește închirierea, se așteaptă că piața globală SH va genera venituri de 7 miliarde de dolari pe plan mondial până în 2025, conform Statista.

• Și Decathlon România a lansat Trocathlon, prin care clienții pot vinde în magazine echipamente sportive aflate în stare bună. De asemenea, la noi avem câteva modele de afaceri emergente, cum ar fi Flip.ro, un business online prezent în piața de produse recondiționate și second-hand.

Intrăm aici și în subiectul despre economia circulară, desigur, dar nu acesta-i motivul principal al postării mele, ci mai mult ideea de “affordability”.

5. Perlego

Azi vă recomand Perlego, o aplicație de citit care mi se pare complementară Kindle, deși alți utilizatori o percep ca un concurent direct al Amazon.

📗Aplicație lansată în în 2016 în UK, Perlego oferă acces la peste 600.000 de cărți online, de la peste 3.000 de edituri, prin intermediul unui abonament care costă 8 sau 12 euro pe lună. Îmi place că are o perioadă de probă de 14 zile, care mai apoi este prelungită cu alte trei zile, astfel încât chiar ai timp să o testezi cu adevărat. Utilizatorii pot accesa cărțile de pe desktop sau prin intermediul aplicației mobile. Platforma permite funcții pentru a ușura lectura, cum ar fi evidențierea și adnotarea. Pornită inițial cu manuale universitare, Perlego are acum în portofoliu și cărți “de librărie”, să le numim așa. Compania a obținut până acum investiții de 15 milioane de dolari.

Read More
Economie Trends

Trei lucruri care mi-au atras atenția din studiul anului despre IT&C-ul românesc

IT&C-ul a ajuns să genereze aproape 7% din PIB. Numărul firmelor tech locale care scalează se dublează în fiecare lună. Asta-i formidabil. 

ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, a prezentat astăzi rezultatele celui mai amplu studiu (finanțat de ANIS și realizat de Roland Berger) al industriei realizat până în prezent. Printre subiectele abordate se numără evoluția industriei de software și servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte țări, contribuția industriei la economia României, precum și impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei. Mi se pare foarte bun, eu estimez că un astfel de studiu reprezintă o investiție de 50.000-100.000 de euro. E bine că vedem analize similare în România în mod constant, mai ales că știu ce muncă este în spate, din ce am învățat și eu în studiile care le-am realizat până acum.

Pe lângă cifra cheie comunicată astăzi in media – 13,6 mld. euro (impactul industriei de software și servicii în economia României), personal mi-au atras atenția și următoarele lucruri. 

CONTEXT. IT-ul este prin excelență o piață internațională, așa că ar trebui să reprezinte pentru numeroase țări o prioritate strategică datorită potențialului său de a genera venituri din export și de a atrage capital.

Un indicator cheie care trebuie urmărit este poziția netă comercială pe piețele internaționale. De ce-i important acest indicator? Pentru că se referă la dimensiunea relativă a exporturilor și importurile de servicii tech, rezultând într-un sold al balanței comerciale de servicii software mai mic sau mai mare în raport cu alte țări.

  1. Din punct de vedere al exporturilor, industria IT aduce a două cea cea mai mare contribuție la exporturi, sunt 2,6 miliarde de euro pe an. Practic, exportăm mult mai mult decât importăm. România este un exportator net de servicii informatice, acestea având, după transportul rutier (de mărfuri și de persoane), cea mai mare pondere în total exporturi de servicii
  2. Orientarea puternică a companiilor din sector către piețele internaționale se reflectă în creșterea accelerată a valorii exporturilor – de circa 1,7 ori mai mare față de creșterea înregistrată în cazul exporturilor de servicii de transport rutier. 
  3. Această dinamică accelerată a condus la o creștere continuă a soldului pozitiv al balanței comerciale de servicii informatice (în prezent, acestea reprezintă circa 30% din soldul balanței comerciale de servicii), cu efecte pozitive în ceea ce privește atenuarea deficitului de cont curent. Totuși, importurile de servicii informatice rămân importante, crescând într-un ritm mai alert față de exporturi. În acest context, consolidarea sectorului IT național devine și mai importantă. De asemenea, serviciile informatice au a doua cea mai mare contribuție la exporturile totale de servicii ale României – Soldul negativ al contului curent ar fi cu 25% mai mare în lipsa aportului serviciilor informatice.

Read More
Scaleup Start-Up Trends

Three good news from the Romanian venture capital market

In 2021 the Romanian venture capital market broke the €100M barrier of venture deals for the first time in the post-UiPath era. I chose for you three good pieces of news from the Romanian Venture Report and outlined my view and the reasons to be optimistic. 

  1. ROUNDS ABOVE €1M REPRESENTED 68% OF 2021 INVESTMENT VOLUME

How to Web tracked 18 rounds with over €1M in funding each, totaling 68% of all transaction volume, with an even Romanian / international capital split.

My take on this: It is a new trend, and last year I met more Romanian scaleups that raised more than €1M. One example is Bunnyshell, a stellar startup I worked well last year, which closed a EUR 1.1 million funding round that Early Game Ventures led. Druid, a startup specialising in developing intelligent virtual assistants (chatbots) for enterprise organizations, raised USD 2.5 million last year through a Series A financing round, led by GapMinder VC with an investment of USD 2.2 million completed by Early Game Ventures and private investors. Code of Talent raised a EUR 1.7 million Series A equity financing round led by Catalyst Romania Fund II and supported by existing investors ROCA-X and SeedBlink. Stailer, a tech scaleup I also work on PR, raised 1,2 million euros last year and now targets Hungary. SeedBlink, a platform that democratizes access to early-stage investments, closed a Series A funding round worth EUR 3 million last year. 

FLOWX.AI, an enterprise platform that enables banks and financial institutions with complex IT infrastructures to build fast and modern digital experiences that are unbounded from the limitations of legacy systems, raised EUR 7.35 million in seed funding in 2021. FLOWX.AI has already announced the opening of its Paris office. Digitail, a cloud service for veterinary surgeries and customers, raised USD 2.5 million in a seed round led by byFounders and Gradient Ventures (Google’s AI fund). FameUp, a mobile platform for micro-influencers, raised a EUR 2.5 million round from Early Game Ventures and other investors, including Daniel Dines.

  1. PRE-SEED AND SEED DEALS GREW NOTABLY BOTH IN TOTAL VOLUME AND AVERAGE TRANSACTION

Notable regarding 2021’s seed-stage transactions is their overall volume doubling in size from €21.87M in 2020 to €47.37M in 2021.

My take on this: Indeed, financing became more critical in the hierarchy of needs for entrepreneurs in the post-Covid-19 economic recovery, which offers many opportunities for local and global growth. More numerous founders are growing with the aid of several funding sources. I found four options that have emerged in the pandemic or become more available to companies now than in prior years.

i) Institutional investors. We have not seen institutional investors funding Romanian startups or scaleup tech companies directly until this age. For example, the International Finance Corporation (IFC) supports FintechOS’ global expansion strategy with a $ 10 million investment. What is striking about this financing: it was the first investment granted directly to a Romanian tech scaleup by the International Finance Corporation.

ii) Angel investor associations. Given that the traditional source of financing – bank lending – is limited due to the level of risk that new companies have, an alternative and viable source of funding for these businesses has proven to be business angels. Not only has the number of individual investors in tech startups increased steadily in recent years, but in the last year, we have seen coagulation of the angel investor community. I would mention an active trio on the Timisoara – Bucharest – Cluj axis: Growceanu, TechAngels, and Transylvania Angels Network.

iii) The founders became millionaires. More Romanian companies, tech and non-tech, have already built Romanian millionaires. Some of them, in turn, become investors in new projects on the local market, and an excellent example of this is Daniel Dines, one of the co-founders of UiPath, who also began investing in tech startups. An example is the Romanian startup FameUp, a mobile platform dedicated to micro-influencers, which drew 2.5 million euros from the Early Game Ventures investment fund. It participated as an angel investor and founder UiPath Daniel Dines.

iv) International investment funds. If in 2019 and 2020, more venture capital funds started in Romania invested in Romanian tech startups in the seed phase, in 2021, we see that more and more founders manage to attract worldwide investors to shareholders. Only one example: the Romanian startup Framey, which received a $1 million investment from ICE Capital in Dubai, supported by the local fund JECO Capital.

v) Alternative investment fund managers An attractive financing round has been announced, which marks a premiere in the financing area of Romanian companies: the first time that a SIF invests in a tech startup.

KFactory, an Industry 4.0 startup, received 600,000 euros in financing in an investment round led by Fortech Investments. The existing investor Sparking Capital and, surprise, SIF Transilvania (SIF3), a market value of 733 million lei on the Bucharest Stock Exchange.

The new trend: alternative investment fund managers are joining other types of investors who rely on innovative tech projects (VC, angels, strategic investors, crowdfunding platforms, etc.

  1. SERIES A FUNDING IS STARTING TO WARM UP

In 2021 Romanian Venture Report tracked 3 Series A transactions, an increase by 33% compared to 2020. “Growth is on the right track, but still lags, so we’re looking forward to seeing this ramping up in the future”, say the authors of the report. 

My take on this: Indeed, we should study the conversion rates from seed rounds to Series A more. Romanian companies seem to convert worse than the average with an 8,1% rate. The European average conversion rate from seed routes to Series A is 16,1%, according to NGP Capital. As a comparison, the top 4 countries in terms of seed funding per capita (Israel, Ireland, UK, Switzerland) all perform at or above average in moving companies forward to Series A. French companies seem to convert better than average at a 17,9% conversion rate, whereas German ones are behind at 14,8%.

Read More
1 2 3 57