Author Archives: Claudiu Vrinceanu

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
Scaleup

Două scale-up-uri tech românești au atras 60% din valoarea investițiilor în firmele locale din 2022

Cele mai mari finanțări atrase de două scaleup-uri tech românești în 2022 au o valoare totală de 18,1 milioane de euro, cu 53% mai mult decât valoarea totală a investițiilor atrase de celelalte 18 firme tech (11,8 milioane de euro). Sau altfel spus, cele mai mari două finanțări atrase de Druid (14,3 milioane de euro) și Bunnyshell (3,8 milioane de euro) reprezintă 60,7% din totalul investițiilor atrase de startup-urile tech românești din ianuarie 2022 până în prezent (3 mai 2022): 29,8 milioane de euro. Pe scurt: principiul lui Pareto, aplicat finanțărilor atrase de proiectele tech românești. 

Druid, platforma end-to-end pentru crearea de aplicații de business conversaționale bazate pe inteligență artificială, a anunțat astăzi că a încheiat o nouă rundă de finanțare. Finanțarea, în valoare totală de 15 milioane de dolari (14,3 mil. euro), va fi utilizată pentru a accelera expansiunea internațională cu focus pe Europa (cu birouri noi în Franța și Germania), și America de Nord. Noua investiție a fost condusă de Karma Ventures și Hoxton Ventures, la care a participat GapMinder, plus alți patru investitori din Germania, Elveția, Polonia și România.

Bunnyshell, prima platformă de Environment-as-a-Service (EaaS), a finalizat, de asemenea, o nouă rundă de investiții. Valoarea: 4 milioane de dolari (3,8 mil. euro). Finanțarea atrasă din partea Early Game Ventures (EGV) și RocaX Ventures va fi alocată în principal pentru extinderea companiei pe piața din Statele Unite ale Americii (SUA). Early Game Ventures a mai investit anul trecut 1,1 milioane de euro în startup-ul românesc. De asemenea, Bunnyshell a anunțat numirea lui Shani Shoham în poziția de Chief Revenue Officer (CRO).

Prin dezvoltarea unei platforme Environment-as-a-Service (EaaS), Bunnyshell creează replici identice cu mediile de producție ale aplicațiilor, indiferent cât de complexe sunt arhitectura și serviciile utilizate în acea aplicație. Platforma creează automat noi medii de testare cu fiecare pull request ca parte din procesul de dezvoltare și lansare a aplicațiilor în cloud. 

Obiectivul de business al Bunnyshell la nivel global este să devină principalul jucător pe categoria de Environment-as-a-Service printr-o extindere care continuă astfel în Statele Unite.

În funcție de valoarea finanțărilor, următoarele investiții atrase în 2022 (ianuarie – 3 mai) de proiectele tech românești sunt Ogre AI (2 milioane de euro), Archbee (1,9 milioane euro), Tokinomo (1.6 mil. euro) și Stailer (1 mil. euro). Stailer, platformă de rezervări online pentru saloane de înfrumusețare, lansează o colecție de Non-Fungible Tokens, Shine, pe blockchain-ul Elrond și vor putea fi achiziționate atât cu moneda Egld, precum și cu orice card bancar. Toate aceste firme lansate în România au început recent proiecte de internaționalizare. 

Dacă ai creat o firmă nouă sau deții o companie care dorește să se dezvolte local și regional, poți căuta finanțări pentru creșterea organizației din mai multe surse: investitori individuali, angel investors, grupuri de investiții, fonduri de venture capital, crowdfunding, private equity, piața de capital. În mod obișnuit, există mai multe runde de finanțare prin care firma ta va trece, iar obținerea de finanțare prin runde inițiale și etape ulterioare de investiții oferă oportunități excelente de PR, cum ar fi anunțurile despre noua rundă de investiții, care pot crește considerabil reputația companiei.

De asemenea, PR-ul are multe unelte care pot fi folosite și anterior unei investiții, iar aceste oportunități încă nu sunt utilizate la maximum: comunicare proactiva, focus pe rezultate și obiective de creștere comunicate în media, actiuni de tip open-ed din seria thought leadership, conținut pe platformele proprii (owned media) si consecvența fondatorilor prin crearea de conținut original pe LinkedIn.

Read More
Scaleup Trends

O nouă etapă pentru capitalismul românesc: afaceri scaleup cu investitori antreprenori români (fondatorii UiPath și Dedeman)

Tendință nouă în business: două tranzacții anunțate astăzi ne arată că încet-încet capitalismul românesc se dezvoltă într-o direcție sănătoasă: concret, vedem cum mari antreprenori români, cu afaceri de sute de milioane de euro, investesc în alte business-uri românești de tip scaleup. Sau, dacă privim din perspectiva finanțării: vedem tot mai des cum afaceri românești cu potențial de a deveni campioni locali și regionali sunt finanțate de antreprenori români, fie ca investitori individuali, fie prin intermediul vehiculelor de investiții create aceștia. 

În urmă cu 10 ani aceste companii antreprenoriale de tip scaleup erau finanțate sau cumpărate exclusiv de investitori din afara țării, fonduri de private equity și investitori strategici. Era bine, evident, la fel cum este sănătos și acum că avem fonduri internaționale prezente pe piața locală, dar e sanatos acum să vedem o concurență mai puternică pe partea investitorilor. 

Două exemple foarte faine anunțate public în ultimele ore:

◈ Daniel Dines (UiPath) a preluat un pachet de 9,57% din RodBun, o companie românească din domeniul agricol, un producător de semințe și îngrășăminte. Investiția a fost realizată prin intermediul Ice Vulcan Properties Ltd, un vehicul investițional fondat de fondatorul UiPath.

RodBun, cu afaceri de 129 de milioane de euro (creștere de 56%), este o companie specializată în produse și servicii pentru fermierii români. Cea mai importantă activitate a grupului este producerea de sămânță agricolă.
Compania deține patru fabrici de semințe, exploatații agricole pentru multiplicarea de sămânță, bază genetică pentru culturile de porumb, floarea soarelui, grâu, lucernă, mazăre, soia, triticale, dar și o rețea logistică extinsă în toată țara – atât pentru transport și depozitare de inputuri agricole, cât și pentru depozitarea de cereale (Info utile aici și aici).

◈ Pavăl Holding, vehicul de investiții  controlat de antreprenorii Dragoș și Adrian Pavăl au preluat un pachet de acţiuni de 30% din capitalul social al Farmaciei Tei și Bebe Tei, companie creată de antreprenoarea Roxana Maftei, cu o cifră de afaceri de 176 milioane de euro (creștere de 16%) {Info utile aici și aici}.

Sperăm că acesta-i doar începutul. Iar pasul următor e că aceste firme să își finanțeze creșterea fie prin listare la bursa, fie cu ajutorul altor investitori, cum sunt fondurile de private equity. 

Read More
Economie Trends

Oportunități post-război pentru atragerea investitorilor străini


Până să vedem regulile sistemului internațional post-război și Noua Ordine Mondială, o urgenţă națională economică trebuie să fie prioritizarea unei strategii de atragere a investitorilor străini imediat ce avem primele soluții diplomatice post-invazie a rușilor în Ucraina. Personal, mă alătur celor care văd și oportunități în contextul actual. Nu cred că actuala criză ucraineană va avea ca efect anularea planurilor de investiţii străine din România și din țările vecine și nici mutarea investiţiilor existente în zone mai sigure. Din contră. 

România poate avea mai multe mai multe oportunități din perspectiva atragerii investitorilor străini în noua lume post-război, de altfel aceasta fiind principala pârghie pentru o revenire economică rapidă. Primele semnale și dovezi le avem pornind de la două studii de caz din această perioadă. În primul rând, gigantul german Varta ia în calcul România pentru o investiţie într-o fabrică de baterii pentru maşini electrice. Investiţia s-ar ridica la un miliard de euro. Al doilea studiu de caz este al canadienilor de la RockTech Lithium care vor să construiască în România o fabrică pentru producția de componente pentru bateriile mașinilor electrice, investiție ce se va ridica la 400 de milioane de euro. Ambele exemple pozitive au trei lucruri în comun, în opinia mea: sunt rezultatul unor acțiuni constante ale diplomației economice românești, au legatură cu fondurile europene și, implicit cu noua viziune de la Bruxelles, și au sprijinul autorităților centrale. 

Mai departe, pentru o revenire economică rapidă și sănătoasă, România poate privi strategic și oportunistic spre atragerea de noi investitori străini. Asta după ce în 2021 fluxul de investiții străine în România a crescut la peste 7,2 miliarde de euro în 2021, după ce stagnaseră anul anterior din cauza pandemiei. În 2020, au fost de doar 3 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani. Care sunt, așadar, oportunitățile României după această perioadă grea și incertă cauzată de invazia Rusiei în Ucraina, dublată de amenințările geopolitice din regiune? Cum ar putea să arate o listă cu priorități economice?

  1. Regândirea stimulentelor pentru investitori

O primă opțiune ar trebui să fie regândirea schemelor de sprijin pentru investitori prin ajutoare de stat spre două direcții   principale: noile proiecte investiționale să grăbească dependența energetică de Rusia și, în același timp, să favorizeze proiectele comune implementate cu firmele antreprenoriale românești. 

  1. Desant american in România

O a doua linie strategică ar putea fi întărirea prezenței americane în România și din punctul de vedere al afacerilor. Potențialul de cooperare cu SUA este mai mare nu doar militar, ci și economic: companiile controlate de entități americane au realizat investiții străine de 5,8 miliarde de euro pe plan local, SUA fiind în România a cincea cea mai importantă țară din perspectiva acestor tipuri de fluxuri.

  1. Schimbarea poziționare de brand și obiective noi pentru Invest Romania

În Noua Ordine Mondială, dar mai ales în noua competiție economica regională, poziționarea de brand a României, ca destinație pentru străini, trebuie să fie schimbată cu scopul atragerii noilor investitori. Concret, pe zona investițiilor greenfield nu mai putem miza în principal pe avantajul competitiv al costului de muncă scăzut. În plus, e sănătos să ne concentrăm și pe argumentele de securitate, iar instituțiile guvernamentale care au ca scop promovarea României în exterior, cum este Invest Romania, ar trebui să caute în mod proactiv companiile interesate de investiții în regiunea noastră. 

  1. “Vânătoarea” companiilor care se mută din Rusia și Ucraina

În contextul retragerii multor companii din Rusia, forțate de sancțiunile economice, și din Ucraina, alungate de război, este evident că multe firme își vor căuta un mediu mai sigur în alte țări. Dacă România va atrage măcar 20% dintre aceste companii, tot vom avea în final un succes care va echilibra pierderile suferite de investițiile amânate sau anulate pe parcursul anului 2022.

Read More
Personal

#recomandareadeweekend: comunități, platforme, experiențe și branduri care ne ajută să trăim mai bine

Am început sa fac câte o recomandare săptămânală pe social media (Linkedin și Facebook). Recomandări simple despre comunități, platforme, experiențe și branduri care ne ajută să trăim mai bine. Campania are numele Your Connections – recomandări de experiențe, produse, branduri, servicii și locuri care te conectează cu ceva important pentru tine.. Sper să vă placă.

  1. Singureni Manor Am pregătit ceva deosebit azi pentru recomandarea săptămânii Este vorba despre un loc și o investiție în industria ospitalității cum puține sunt în România.

Situată într-o pădure de stejari și salcâmi, proprietatea Singureni Manor este un loc în care ai intimitate, cazare cu mai multe camere de oaspeți situate chiar deasupra grajdurilor cu cai, locuri de servit masa printre copaci, lângă locuri de joacă și mult spațiu liber. Toate astea la câțiva metri de cerbi, căprioare și felurite păsări.

În cazul Singureni Manor, legăturile și senzațiile mele sunt în două direcții:

  • datorită cailor, am simțit o conexiune simplă cu anii copilăriei, mai exact cu verile petrecute la țară, când trăiam, mă jucăm și mâncam la câțiva metri de grajd și de hambar. Senzația asta am resimțit-o și la Singureni Manor, evident la un alt nivel, dar lucrurile simple rămân simple și frumoase indiferent de context: să ies din recepție sau din restaurant, doar să deschid o ușa și să pot mangâia și privi în ochi caii arabi din hambare, mi-a dat așa o stare de introspecție și de bucurie, plus un pic de dor față de anii în care stăteam zi-noapte lângă un grajd pe care sigur nu îl apreciam așa mult atunci.
  • a doua conectare a fost cu ceva mai degrabă aspirațional, cu o infrastructură de conac/club pe care am întâlnit-o doar în America. Un mix de atenție la detalii, dublat de design-ul interior care m-a dus cu gândul la unele imagini din romanele lui Mark Twain…

Din ce am văzut, urmează multe investiții noi la Singureni Manor, în opinia mea va deveni un brand flagship pe harta ospitalității românești. Mulțumesc lui Adrian Adam și echipei lui pentru ospitalitate.

Am reușit să văd și Paul’s Lodge care se poate închiria doar grupurilor. E un conac amenajat cu mult lemn vechi, un spațiu de cazare premium, de unde sunt și cele mai multe dintre imaginile de interior. Conacul are 13 camere, saună, bucătărie, piscină și cireașa de pe tort, în opinia mea, foișorul deasupra pădurii. Cred că asta-i un loc bun pentru un board retreat, dar și pentru ieșiri cu prietenii, evident, pentru cine are 10+ grupuri de prieteni omogeni care să prefere o așa experiență și să fie disponibili în același timp. Conacul e genul de loc în care mi-ar plăcea să stau de vorbă cu arhitectul din spatele proiectului, să înțeleg mai bine unele detalii.

2. Crama Aurelia Vişinescu – Ce am pregătit pentru acest weekend: recomandarea săptămânii este să faci stânga sau dreapta de pe drumul național, iar la graniţa dintre judeţele Prahova şi Buzău să alegi una din cramele din Podgoria Dealu Mare. Așa am făcut eu vineri: un mic popas pentru “cumpărături”, am ales de această dată Crama Aurelia Vişinescu – Domeniile Săhăteni. Cele 82 de ha ale companiei sunt situate în satele Săhăteni, Năeni și Fințești, o zonă superbă în care sincer am ajuns pentru prima oară abia anul trecut. Cum mi-am propus ca anul acesta să gust mai des din turismul viticol în podgoriile autohtone, să-mi spuneți dacă ați încercat anumite conace și crame în care v-ați simțit bine.

3. Muzeu-Atelier Școala de la Piscu

Școala din Muzeu, #recomandareaweekend pe care o postez acum, vineri seară, tocmai să vă inspir pentru o ieșire de câteva ore sâmbătă sau duminică, asta dacă sunteți în București (la 27 km distanță de oraș). Dar eu îți recomand acest loc minunat, Piscu, un fost sat de olari, chiar dacă locuiești în altă parte în țară. Merită să legi o ieșire de câteva ore la Piscu (Ciolpani) de viitoarea vizită în București. 

Ce-i aici: un Muzeu-Atelier-Școală. Un muzeu cu obiecte tradiționale, cu ateliere de sculptură și olărit. 

În contrapondere cu inflația de produse ieftine din comerț și de la DN, acest loc este un Luvru al ceramicii. Cel mai mult mi-au plăcut copacul din muzeu și experiențele: atelierele de olărit, gravură și pictură. Cea mai faină activitate: realizarea unui vas la roata olarului cu ajutorul unui meșter. 

Pe lângă copacul din interiorul muzeului, mi-a plăcut și curtea Școlii de la Piscu, unde datorită vremii frumoase ne-am băgat la o De-a v-ați ascunselea de februarie însorit. 

4.  Winter Outlet

Am multe amintiri faine din anii ’90 în consignații și anticariate. De altfel, când eram mic îmi luam schiuri și clăpari doar de la consignații.

Asta-i #recomandareadeweekend: Winter Outlet, un magazin care are multe produse second-hand pentru sporturile de iarnă, pe lângă oferta de produse noi, desigur. Cred că atunci când ești începător, sau mai ales când ai copii (și trebuie să schimbi produsele de iarnă în fiecare sezon) sau skiezi mai ales pe pârtiile din RO, merită să folosești skiuri, clăpari și alte accesorii second-hand. Winter Outlet e în orașul Săcele, lângă Brașov, și e ușor de ajuns dacă schiezi pe Valea Prahovei + au și magazin online. Produsele sunt din Italia și Austria, și potrivit calculelor mele, prețurile produselor folosite sunt cu 30-50% mai mici față de produsele noi.

📈 Economia Second-Hand este în creștere la nivel global.

• Aplicații și platforme de tip marketplace precum Depop, Vestiaire Collective, Poshmark și Vinted, prin care utilizatorii pot cumpăra și vinde îmbrăcăminte la mâna a doua, rezonează cu consumatorii mai tineri tech-savvy. Chiar și mari retaileri precum Asos, H&M și Levi’s au intrat în piața de revânzare. 

• Piața de îmbrăcăminte second-hand din SUA, spre exemplu, va ajunge la 77 de miliarde de dolari în 2025 – mai mult decât dublul valorii din 2021, potrivit ThredUp. În ceea ce privește închirierea, se așteaptă că piața globală SH va genera venituri de 7 miliarde de dolari pe plan mondial până în 2025, conform Statista.

• Și Decathlon România a lansat Trocathlon, prin care clienții pot vinde în magazine echipamente sportive aflate în stare bună. De asemenea, la noi avem câteva modele de afaceri emergente, cum ar fi Flip.ro, un business online prezent în piața de produse recondiționate și second-hand.

Intrăm aici și în subiectul despre economia circulară, desigur, dar nu acesta-i motivul principal al postării mele, ci mai mult ideea de “affordability”.

5. Perlego

Azi vă recomand Perlego, o aplicație de citit care mi se pare complementară Kindle, deși alți utilizatori o percep ca un concurent direct al Amazon.

📗Aplicație lansată în în 2016 în UK, Perlego oferă acces la peste 600.000 de cărți online, de la peste 3.000 de edituri, prin intermediul unui abonament care costă 8 sau 12 euro pe lună. Îmi place că are o perioadă de probă de 14 zile, care mai apoi este prelungită cu alte trei zile, astfel încât chiar ai timp să o testezi cu adevărat. Utilizatorii pot accesa cărțile de pe desktop sau prin intermediul aplicației mobile. Platforma permite funcții pentru a ușura lectura, cum ar fi evidențierea și adnotarea. Pornită inițial cu manuale universitare, Perlego are acum în portofoliu și cărți “de librărie”, să le numim așa. Compania a obținut până acum investiții de 15 milioane de dolari.

Read More
Economie Trends

Trei lucruri care mi-au atras atenția din studiul anului despre IT&C-ul românesc

IT&C-ul a ajuns să genereze aproape 7% din PIB. Numărul firmelor tech locale care scalează se dublează în fiecare lună. Asta-i formidabil. 

ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, a prezentat astăzi rezultatele celui mai amplu studiu (finanțat de ANIS și realizat de Roland Berger) al industriei realizat până în prezent. Printre subiectele abordate se numără evoluția industriei de software și servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte țări, contribuția industriei la economia României, precum și impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei. Mi se pare foarte bun, eu estimez că un astfel de studiu reprezintă o investiție de 50.000-100.000 de euro. E bine că vedem analize similare în România în mod constant, mai ales că știu ce muncă este în spate, din ce am învățat și eu în studiile care le-am realizat până acum.

Pe lângă cifra cheie comunicată astăzi in media – 13,6 mld. euro (impactul industriei de software și servicii în economia României), personal mi-au atras atenția și următoarele lucruri. 

CONTEXT. IT-ul este prin excelență o piață internațională, așa că ar trebui să reprezinte pentru numeroase țări o prioritate strategică datorită potențialului său de a genera venituri din export și de a atrage capital.

Un indicator cheie care trebuie urmărit este poziția netă comercială pe piețele internaționale. De ce-i important acest indicator? Pentru că se referă la dimensiunea relativă a exporturilor și importurile de servicii tech, rezultând într-un sold al balanței comerciale de servicii software mai mic sau mai mare în raport cu alte țări.

  1. Din punct de vedere al exporturilor, industria IT aduce a două cea cea mai mare contribuție la exporturi, sunt 2,6 miliarde de euro pe an. Practic, exportăm mult mai mult decât importăm. România este un exportator net de servicii informatice, acestea având, după transportul rutier (de mărfuri și de persoane), cea mai mare pondere în total exporturi de servicii
  2. Orientarea puternică a companiilor din sector către piețele internaționale se reflectă în creșterea accelerată a valorii exporturilor – de circa 1,7 ori mai mare față de creșterea înregistrată în cazul exporturilor de servicii de transport rutier. 
  3. Această dinamică accelerată a condus la o creștere continuă a soldului pozitiv al balanței comerciale de servicii informatice (în prezent, acestea reprezintă circa 30% din soldul balanței comerciale de servicii), cu efecte pozitive în ceea ce privește atenuarea deficitului de cont curent. Totuși, importurile de servicii informatice rămân importante, crescând într-un ritm mai alert față de exporturi. În acest context, consolidarea sectorului IT național devine și mai importantă. De asemenea, serviciile informatice au a doua cea mai mare contribuție la exporturile totale de servicii ale României – Soldul negativ al contului curent ar fi cu 25% mai mare în lipsa aportului serviciilor informatice.

Read More
Scaleup Start-Up Trends

Three good news from the Romanian venture capital market

In 2021 the Romanian venture capital market broke the €100M barrier of venture deals for the first time in the post-UiPath era. I chose for you three good pieces of news from the Romanian Venture Report and outlined my view and the reasons to be optimistic. 

  1. ROUNDS ABOVE €1M REPRESENTED 68% OF 2021 INVESTMENT VOLUME

How to Web tracked 18 rounds with over €1M in funding each, totaling 68% of all transaction volume, with an even Romanian / international capital split.

My take on this: It is a new trend, and last year I met more Romanian scaleups that raised more than €1M. One example is Bunnyshell, a stellar startup I worked well last year, which closed a EUR 1.1 million funding round that Early Game Ventures led. Druid, a startup specialising in developing intelligent virtual assistants (chatbots) for enterprise organizations, raised USD 2.5 million last year through a Series A financing round, led by GapMinder VC with an investment of USD 2.2 million completed by Early Game Ventures and private investors. Code of Talent raised a EUR 1.7 million Series A equity financing round led by Catalyst Romania Fund II and supported by existing investors ROCA-X and SeedBlink. Stailer, a tech scaleup I also work on PR, raised 1,2 million euros last year and now targets Hungary. SeedBlink, a platform that democratizes access to early-stage investments, closed a Series A funding round worth EUR 3 million last year. 

FLOWX.AI, an enterprise platform that enables banks and financial institutions with complex IT infrastructures to build fast and modern digital experiences that are unbounded from the limitations of legacy systems, raised EUR 7.35 million in seed funding in 2021. FLOWX.AI has already announced the opening of its Paris office. Digitail, a cloud service for veterinary surgeries and customers, raised USD 2.5 million in a seed round led by byFounders and Gradient Ventures (Google’s AI fund). FameUp, a mobile platform for micro-influencers, raised a EUR 2.5 million round from Early Game Ventures and other investors, including Daniel Dines.

  1. PRE-SEED AND SEED DEALS GREW NOTABLY BOTH IN TOTAL VOLUME AND AVERAGE TRANSACTION

Notable regarding 2021’s seed-stage transactions is their overall volume doubling in size from €21.87M in 2020 to €47.37M in 2021.

My take on this: Indeed, financing became more critical in the hierarchy of needs for entrepreneurs in the post-Covid-19 economic recovery, which offers many opportunities for local and global growth. More numerous founders are growing with the aid of several funding sources. I found four options that have emerged in the pandemic or become more available to companies now than in prior years.

i) Institutional investors. We have not seen institutional investors funding Romanian startups or scaleup tech companies directly until this age. For example, the International Finance Corporation (IFC) supports FintechOS’ global expansion strategy with a $ 10 million investment. What is striking about this financing: it was the first investment granted directly to a Romanian tech scaleup by the International Finance Corporation.

ii) Angel investor associations. Given that the traditional source of financing – bank lending – is limited due to the level of risk that new companies have, an alternative and viable source of funding for these businesses has proven to be business angels. Not only has the number of individual investors in tech startups increased steadily in recent years, but in the last year, we have seen coagulation of the angel investor community. I would mention an active trio on the Timisoara – Bucharest – Cluj axis: Growceanu, TechAngels, and Transylvania Angels Network.

iii) The founders became millionaires. More Romanian companies, tech and non-tech, have already built Romanian millionaires. Some of them, in turn, become investors in new projects on the local market, and an excellent example of this is Daniel Dines, one of the co-founders of UiPath, who also began investing in tech startups. An example is the Romanian startup FameUp, a mobile platform dedicated to micro-influencers, which drew 2.5 million euros from the Early Game Ventures investment fund. It participated as an angel investor and founder UiPath Daniel Dines.

iv) International investment funds. If in 2019 and 2020, more venture capital funds started in Romania invested in Romanian tech startups in the seed phase, in 2021, we see that more and more founders manage to attract worldwide investors to shareholders. Only one example: the Romanian startup Framey, which received a $1 million investment from ICE Capital in Dubai, supported by the local fund JECO Capital.

v) Alternative investment fund managers An attractive financing round has been announced, which marks a premiere in the financing area of Romanian companies: the first time that a SIF invests in a tech startup.

KFactory, an Industry 4.0 startup, received 600,000 euros in financing in an investment round led by Fortech Investments. The existing investor Sparking Capital and, surprise, SIF Transilvania (SIF3), a market value of 733 million lei on the Bucharest Stock Exchange.

The new trend: alternative investment fund managers are joining other types of investors who rely on innovative tech projects (VC, angels, strategic investors, crowdfunding platforms, etc.

  1. SERIES A FUNDING IS STARTING TO WARM UP

In 2021 Romanian Venture Report tracked 3 Series A transactions, an increase by 33% compared to 2020. “Growth is on the right track, but still lags, so we’re looking forward to seeing this ramping up in the future”, say the authors of the report. 

My take on this: Indeed, we should study the conversion rates from seed rounds to Series A more. Romanian companies seem to convert worse than the average with an 8,1% rate. The European average conversion rate from seed routes to Series A is 16,1%, according to NGP Capital. As a comparison, the top 4 countries in terms of seed funding per capita (Israel, Ireland, UK, Switzerland) all perform at or above average in moving companies forward to Series A. French companies seem to convert better than average at a 17,9% conversion rate, whereas German ones are behind at 14,8%.

Read More
Personal Trends

Conectarea la comunitățile internaționale: o șansă pentru România

Anul pe care l-am încheiat a adus în prim-plan tot mai mulți antreprenori români care își fac curaj și se dezvoltă regional. Conectarea la comunitățile și rețelele internaționale reprezintă o mare oportunitate care încă nu este speculată la maximum de către români.

Dacă există o lecție învățată în anul 2021 și care a dat sens activității mele profesionale, aceasta-i conectarea mea la mediul de business global. Și nu mă refer neapărat la clienți internaționali care au intrat în România, ci mai ales la manageri C-level care investesc în conținut și în brandul personal, dar care lucrează în alte țări, pe poziția de CEO, iar clienții și angajații lor activează în cu totul alte piețe, cu nevoi diferite decât cele de la noi. Pe scurt, am început să mă conectez și profesional, nu doar personal, la comunitățile internaționale.

Conectarea la comunitățile și rețelele internaționale reprezintă o mare oportunitate a românilor care încă nu este speculată la maximum, în opinia mea.

Ești student sau profesor? Încearcă să îți propui să ai cel puțin trei organizații studențești sau educaționale alături de care să înveți sau să implementezi proiecte educaționale. Viitorul studenților de astăzi este sută la sută global, astfel încât orice interacțiune internațională de astăzi va ajuta tinerii să își dezvolte cariera în viitor.

Lucrezi într-o instituție publică sau conduci una, spre exemplu, un minister? Ar fi sănătos că o săptămână să o dedici lunar conectării organizației tale la alte instituții publice internaționale în beneficiul contribuabilului român. Statul român are resursele să facă mai multe pentru cetățenii români printr-o simplă conectare la marile rețele regionale.

Spre exemplu, pe partea economică, diplomații români ar putea să se documenteze și să promoveze mai bine companiile româneşti și, de ce nu, găsească parteneri în alte ţări pentru firmele locale. Se impune un nou stil de a face branding de țară și diplomație economică.

Așa cum revista Biz organizează în această perioadă live-uri, Zoom-uri și conferințe online cu sute de șefi de companii, și reprezentanții autorităților publice trebuie să preia exemplul din mediul privat și promoveze România în Noua Normalitate: 100% digital. Funcționari publici, demnitari și diplomați, intrați pe Zoom și creșteți brandul Made in Romania!

Ești manager sau antreprenor într-un IMM? Chiar dacă exporturile și internaționalizarea nu reprezintă obiective ferme pe termen scurt sau mediu, tot este sănătos să te conectezi cu antreprenori din alte piețe, regionale sau mai îndepărtate. Chiar și o experiență de câteva zile într-o altă țară, într-un ecosistem de business nou, te poate dezvolta personal și profesional. Nu mai vorbesc despre diferite oportunități de business care pot apărea în viitor datorită “semințelor” plantate acum.

Firmele românești și-au făcut curaj în 2021 și s-au dezvoltat global

Partea bună este că și antreprenorii români au reușit în 2021 să se conecteze și ei la piețele internaționale, prin activități de export și de internaționalizare. Putem spune că 2021 este anul în care firmele românești au avut mai mult curaj pe piețele externe. Doar trei tipuri de exemple de la care avem de învățat.

eMAG, liderul pieţei locale de retail online şi unul dintre cei mai mari jucători din regiune, a inaugurat un nou showroom în Bulgaria, la Plovdiv, al doilea oraș în care este prezent în această țară, după Sofia. Compania tatonează intrarea pe piață din Grecia, după ce și-a consolidat prezența în Ungaria.

Grupul antreprenorial Bittnet Systems a preluat 20% din acțiunile unei companii de training în IT din Cehia, DataScript sro, de la Moore Academy. Este a doua tranzacție transfrontalieră din anul 2021, după ce a preluat 35% din acțiunile Servodata a.s., integrator de soluții IT&C din Cehia, membru în cadrul grupului Moore Cehia.

Și antreprenorii români din horeca și-au făcut curaj în 2021 și s-au dezvoltat internațional în 2021, ce-i drept cu pași timizi: 5togo în Franța, Dabo Doner în Marea Britanie și Spartan în Austria.

Read More
Antreprenoriat Economie

Predicții 2022: cât de greu va fi Noul An pentru liderii de business

După 2019, cel mai negru an pentru exporturile românești din perioada de după criza din 2008-2009, primul an al pandemiei (2020) a fost unul și mai dur din perspectiva evoluției balanţei comerciale: exporturile României, de 62 miliarde de euro, s-au erodat din cauza Covid-19 cu 9,9% faţă de anul anterior. Cum importurile, de 80,5 miliarde de euro, au scăzut cu 6,6%, deficitul comercial a crescut în primul an pandemic la 18,4 miliarde de euro, cu aproape 1,1 miliarde de euro peste nivelul din 2019.

Read More
Educatie Personal

Sindromul impostorului

”Rareori impostorii adevărați suferă de sindromul impostorului.” Este ceva ce am citit zilele trecute și care m-a pus pe gânduri. O să vă prezint o problemă foarte comună prin care trece aproximativ 70% din populație într-un moment sau altul al vieții lor: Sindromul impostorului.

Read More
Antreprenoriat

2021, an câștigat pentru antreprenori. Motivul nr. 1: tranzacții între fondatori români

2021 a fost un an bun pentru mediul antreprenorial românesc. Trebuie doar să privim partea plină a paharului. O tendință s-a conturat în rândul firmelor românești de tip scaleup: achiziția altor active sau firme deținute de antreprenori.

Read More
1 2 3 56