Category : Economie

Economie

Două grafice care îți dau fiori: mai mulți români decât sirieni au emigrat în Germania 

Două grafice îmi confirmă faptul că migrația economică a forței de muncă reprezintă cel mai important subiect social al României de după Al Doilea Război Mondial. Este important poate și pentru că îl trăim cu toții, suntem martorii fenomenului.

Read More
Economie

Impactul economic si antreprenorial al Diasporei

Dacă discutăm în termeni de impact, Diaspora este o resursă prioritară pentru România din punct de vedere macroeconomic, investițional și antreprenorial.

Read More
Economie Featured

De ce avem nevoie de pensii private

Avem parte zilele acestea de o controversa aprinsa cu privire la meritele Pilonului I de pensii prin comparatie cu Pilonul II de pensii. Faptul ca vorbim de Pilonul I si Pilonul II este de natura sa semene foarte multa confuzie: multi contribuabili trag concluzia gresita ca cele doua sisteme ar fi de fapt asemanatoare, doar ca primul este administrat de stat si cel de-al doilea de firme private.

Read More
Economie Featured

Motive de optimism: tinerii europeni cred in UE si vor schimbare

Dacă ar fi chemaţi la un referendum, tinerii europeni Marea Britanie, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia şi Spania nu ar vota pentru Brexit, Frexit, Grexit sau Polexit. Au încredere în democraţie, dar sunt sceptici faţă de partide politice şi instituţii, arată un studiu realizat de Fundaţia TUI (link). M-am bucurat să văd rezultatele studiului, dar și că se investește în astfel de cercetări. Este al doilea studiu de acest tip, peste 6.000 de tineri între 16 şi 26 de ani au fost chestionaţi online.

Read More
Economie Featured

Think Austria: cum sa analizezi tendurile globale ale momentului

La cancelaria federală din Austria a fost înființat grupul de lucru Think Austria. Sebastian Kurz, cancelarul conservator, a format un grup care are ca scop analizarea trendurilor globale în domeniul dezvoltării, pentru ca măsurile coaliției de guvernământ OVP-FPO să fie adaptate politicii internaționale.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Cei mai mari parteneri comerciali ai Romania: cateva idei despre internationalizare si exporturi

Eurostat are un «tool» foarte fain care ne arată principalele piețe de desfacere pentru produsele românești și, în același timp, țările de unde importăm cel mai mult. România a exportat în 2017, conform acestor date, bunuri în valoare de 14,4 miliarde de euro (23% din totalul de 63 miliarde de euro) numai în Germania.

Read More
Economie Featured

De aici repornim educatia in Romania? Statusul profesorilor nostri, cel mai scazut din Europa

România ocupă ante-penultimul loc în lume și ultimul loc în Europa în ceea ce privește indexul global al statusului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și D&D Research.

Read More
Economie Featured

Antreprenorii si managerii, despre viitorul economic: Increderea macroeconomica este asemenea increderii intr-un grup de prieteni

  • 98% dintre respondenţii studiului spun că inflaţia va continua să crească.
  • 60% dintre respondenţi văd un curs de schimb de peste 4,7 RON/EUR în următoarele 12 luni.

Membri ai Romanian Business Leaders (RBL), cu afaceri cumulate de 3,5 miliarde de euro şi peste 30.000 de angajaţi, văd cu optimism foarte rezervat următoarele 12 luni, potrivit rezultatelor Indexului de Încredere Macroeconomică, lansat de RBL în decembrie 2017. Indexul de Încredere Macroeconomică înglobează percepţiile despre condiţiile generale pentru afaceri, despre cum este să fii angajat în România şi despre cum vor evolua veniturile şi averea personale, în următoarele 12 luni.

 

Încrederea antreprenorilor şi executivilor RBL, care au participat la sondaj, în condiţiile macroeconomice din România se situează la nivelul de 52,3 puncte (unde 0 înseamnă neîncredere totală, 50 reprezintă neutralitate şi 100 înseamnă încredere totală). Respondenţii sunt uşor mai încrezători în condiţiile curente pentru afaceri (54,8 puncte) decât în cele privind condiţiile din următoarele 12 luni (51,1 puncte).

“Încrederea în condițiile macroeconomice este asemenea încrederii intr-un grup de prieteni. Dacă ai încredere în ei, atunci vei avea curajul să îi împrumuți, să investești în nevoile şi obiectivele comune, să construiți împreună pe termen lung. Şi te poţi baza pe această relație. Încrederea oamenilor de afaceri români, în condițiile macroeconomice din țară, este sau nu este transferată mai departe în relația cu statul, perceput ca influențator major al acestor condiții. În prezent, putem vorbi, mai degrabă, despre lipsa încrederii.”, susţine Dragoş Neacşu, CEO al Erste Asset Management România şi membru al boardului RBL.

 

Potrivit rezultatelor, 98% dintre respondenţi se aşteaptă ca rata inflaţiei să continue să crească în următoarele 12 luni, peste 60% prevăd că va rămâne peste pragul de 3%, iar o aproape o treime spun că inflația va depăşi 3,5%. Pentru același interval de 12 luni, opt din zece respondenți au spus că Leul va continua să se deprecieze în raport cu Euro, iar 60,7% dintre respondenţi se aşteaptă ca rata de schimb să depășească pragul de 4,7 RON/EUR.

inflatie

Raportul complet al Indexului de Încredere Macroeconomică RBL este disponibil aici.

 

Respondenţii RBL sunt mai optimişti (52,3 puncte) decât profesioniştii în investiţii (41 de puncte) ai CFA Society România, organizaţie care a lansat în România Indexul de Încredere Macroeconomică, în mai 2011 (CFA Romania Macroeconomic Confidence Index). Potrivit rezultatelor studiului realizat în decembrie 2017, încrederea profesioniştilor din investiţii în condiţiile curente (59 de puncte) o depăşeşte uşor pe cea a antreprenorilor (55 de puncte). Pe de altă parte, diferenţa de percepţie este considerabil mai mare în legătură cu următoarele 12 luni – membrii RBL arată un optimism foarte rezervat (51 de puncte), faţă de membrii CFA Society România care sunt pesimişti (32 de puncte).

 

RBL şi CFA Society România continuă să deruleze lunar Indexul de Încredere Macroeconomică şi vor analiza şi comunica rezultatele împreună.

 

Indexul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economie) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile (pe un orizont de timp de 12 luni, privind: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal şi a averii personale la nivel de economie). Pe lângă întrebările necesare calculului indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot într-un orizont de timp de 12 luni, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

 

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

2018 pentru business: ce trebuie facut acum si mai ales de ce. 10 propuneri constructive

Aceste priorități globale sunt, în esență, politici publice, prioritizări guvernamentale și abordări de comunicare în relația cu părțile de interes implicate în ecosistemul antreprenorial, al companiilor de stat și al investițiilor străine.

La începutul unui an special – Centenarul –, capitalul românesc și cel străin, prin deținătorii acestuia, merită o serie de direcții strategice care să crească încrederea în economie și în decidenți. Capitalul trebuie luat și ținut în brațe în 2018, căci suntem într-o competiție acerbă cu alte state pentru atragerea de plasamente, investiții și dezvoltarea de proiecte noi. Punctez mai jos 10 direcții stratetice pro-piață și pro-business care sunt utile și profesioniștilor din mediul privat și societatea civilă, nu doar specialiștilor din administrația publică.

1. În primul rând, trebuie reparat ce se mai poate reface din Revoluția Fiscală. Aici mă refer mai ales la a) dorința inițială a guvernului de a introduce răspunderea penală pentru antreprenori și manageri, pusă pe “hold” deocamdată, și b) la o abordare diferită față de sectorul IT&C, dezamăgit în prezent de efectele “Revoluției Fiscale”. Din păcate, timpul va arăta că soluția de compromis, a ajutorului de stat pentru angajații IT prin care 8.760 de firme vor primi 300 milioane lei pentru a menține salariile nete la nivelul actual, nu va fi eficientă, ba chiar va îngreuna viața antreprenorilor și a investitorilor din tehnologie.

2.  În al doilea rând, se impune o consultare publică cu mediul de business în care să fie promis un singur lucru: p-r-e-d-i-c-t-i-b-i-l-i-t-a-t-e fiscală de-a lungul anului 2018. Nu doar o promisiune, ci și un calendar schimbărilor fiscale probabile și argumentele care să fundamenteze această strategie. Dialogul este necesar din două motive: a) auzim în ultima perioadă argumente în favoarea introducerii cotelor progresive de impozit pe venit, în condițiile în care sistemul actual, bazat pe cotă unică, este îmbrățișat în continuare de mediul de afaceri și b) ritmul modificărilor fiscale a bulversat activitatea firmelor anul trecut: peste 250 de articole din Codul Fiscal au fost modificate sau completate în 2017, iar la nivel general, România se situează pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul de 1040 legi adoptate într-un singur an.

3. A treia direcție strategică este proactivă și vizează internaționalizarea firmelor românești. Se impune, în opinia mea, o întâlnire rapidă cu cei mai mari 100 de exportatori români, firme locale care s-au internaționalizat, din care să rezulte o serie de măsuri care să de încredere exportatorilor români și firmelor locale care vor sau au deschis deja filiale peste hotare.

Prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe fiind de aproximativ 20 într-un singur an. Antreprenorii români au nevoie de know-how, networking, studii și informații punctuale despre oportunitățile de business din străinătate.

4. “Diaspora, prioritate națională în 2018, Anul Centenarului” ar putea fi numele proiectului fanion care să comunice cu românii din Diaspora. România se numără printre țările care exportă personal calificat, iar primii oameni care aleg să părăsească țara sunt specialiștii din domenii precum cercetare, medicină și IT&C. Prin implicarea mea în proiectul de repatriere RePatriot, mi-am dat seama că motivele principale pentru care oamenii buni pleacă din România nu sunt de natură financiară, cel mai des invocate explicații fiind corupția, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională sau avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale.

În sens invers, cred că un proiect național de tipul celui inițiat de administrația irlandeză în 2018  (utilizarea tehnologiei pentru a conecta Diaspora cu țara, scheme de sprijin pentru cei care se întorc, reducerea birocrației, etc) ar crește încrederea românilor de peste graniță.

5. Un indicator important la care trebuie să ne uităm lunar este volumul investiţiilor străine directe, care reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri românesc, cât şi percepţia investitorilor străini.

A cincea direcție strategică se adresează investitorilor străini și propun în acest sens o analiză profundă a sutelor de proiecte de investiții care stau să intre în România. Da, în ciuda incertitudinilor fiscale și a derapajelor politice, în prezent sunt sute de investitori care tatonează piața românească, iar aproximativ 100 sunt în prezent în baza de date a Invest România, platforma de promovare a României din cadrul guvernului. Acești potențiali investitori trebuie invitați la dialog și stimulați prin sprijin proactiv, nu doar reactiv astfel încât să grăbească decizia lor de a intra pe piața românească.

6. Următoarea direcție strategică este, din păcate, tot reactivă: revenirea la guvernanța corporativă pentru companiile de stat este absolut necesară pentru a spori credibilitatea economiei românești în ochi părților de interes.

Exceptarea majorităţii companiilor de stat de la prevederile Ordonanţei 109 privind guvernanţa corporatistă – măsură adoptată de Parlament – duce nu doar la slăbirea statului de drept, ci are efecte, de asemenea, asupra economiei private, în opinia mea. Astfel, un management incompetent şi corupt creează contextul ideal pentru furt în companiile de stat, astfel încât avem de-a face cu pierderi ale companiilor, ceea ce se traduce prin servicii publice proaste, şi, pe cale de consecinţă, pierderile vor fi acoperite de bugetul de stat din banii cetăţenilor, adică şi din taxele plătite de întreprinzători.

7. În Anul Centenarului ar fi foarte sănătoasă din punct de vedere economic și instituțional o strategie pentru dezvoltarea companiilor de stat în următorii trei ani, adică fix perioada de timp în care majoritatea politică actuală are spațiu să însănătoșească și să eficientizeze activele de stat.

O asfel de strategie, ideal bazată pe un plan de privatizări, se impune mai ales în contextul în care a) suntem corigenți la capitolul guvernanță corporatistă și b) avem deja un eșec al proiectului de creare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

8.  Cel mai sănătos proiect început din prima zi lucrătoare din 2018 pentru viitorul copiilor nostri ar fi crearea unei platforme pentru dezvoltarea educației prin implicare și dialog cu rectorii celor mai puternice universități din România cu un obiectiv unic: “Cum să ne pregătim pentru Economia Viitorului, bazată pe trei piloni principali: Industria 4.0, Inteligență Artificială și Roboții”. Centenarul nu trebuie sărbătorit doar privind retrospectiv, ci se impune o celebrare orientată către următorii 10-20 de ani.

9.  Centenarul fără o comunicare consecventă își pierde din esență. Un 2018 fără o imagine bună a României în străinătate reprezintă timp pierdut. Astfel, prioritară este promovarea brandului de țară în exterior. Aș începe cu o clarificare a strategiei de promovare a turismului, mai ales că Ministerul Turismului a desființat anul trecut birourile de promovare externă, toți angajații fiind rechemați în țară. Apoi, m-aș concentra pe promovarea capitalului românesc în piețele țintă, asupra Diasporei și, în final, pe imaginea României în ochii investitorilor străini.

10. Toate acțiunile și proiectele bine implementate în 2018 pot fi continuate în 2019, când România va exercita Președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru de anul viitor. O ocazie perfectă de a arăta întregii Europe cine suntem, dar mai ales unde vrem să ajungem, astfel încât «inovarea prin antreprenoriat și investiții străine» ar trebui să fie proiectul fanion al României în 2019. Obiectivele sunt concrete: creșterea ecosistemului de start-up-uri și scale-up din România și atragerea unui număr cât mai mare de investitori străini, adică zeci de mii de locuri de muncă.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Bilant 2017: analiza celor 17 decizii economice care influenteaza mediul de afaceri

Următoarele 17 idei, măsuri şi decizii economice au debusolat antreprenorii români şi investitorii străini, şi pot avea un impact negativ în 2018, Anul Centenarului.

1. Eliminarea plafonului privind plata CAS si a CASS

Zeci de mii de angajaţi au fost afectaţi încă de la începutul anului de eliminarea plafonului de cinci salarii brute pentru contribuţiile la asigurările sociale (CAS) şi asigurările de sănătate (CASS), decisă de Guvern. Mai multe categorii de IT-işti, manageri sau bancheri, şi implicit firmele la care lucrează ei, au fost afectaţi de eliminarea plafonului. Firmele au fost luate astfel pe nepregătite şi au fost forţate să-şi ajusteze strategia financiară pentru tot anul 2017 în ceea ce priveşte angajaţii buni, plătiţi peste medie.

2. Blocarea HG 807, un proiect util investitorilor

Guvernul a blocat în 2017 schema de ajutor de stat HG 807, care are că obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, motiv pentru care multe investiţii private sunt amânate sau anulate în acest moment.

3. Taxarea suplimentara a contractelor part-time

Contractele part-time sunt taxate mai mult de anul acesta, după ce guvernul a decis să impoziteze sute de mii de contracte de muncă în regim part-time la fel cum sunt impozitate contractele de muncă cu normă întreagă şi cu salariul minim pe economie. Taxarea este abuzivă, potrivit mediului de afaceri. Practic, din 2017 există obligaţia angajatorilor de a achita CAS şi CASS la nivelul salariului minim brut pentru salariaţii încadraţi cu normă parţială.

4. TVA Split

„Îndulcit“ la presiunile mediului de afaceri, proiectul „TVA Split“ va crea birocraţie suplimentară în 2018 prin mecanismul plăţii defalcate a TVA care va fi obligatoriu pentru firmele în insolvenţă şi pentru cele care înregistrează datorii la plata TVA, peste un anumit plafon.

Sistemul split TVA va fi aplicat obligatoriu doar de către firmele publice şi private aflate în insolvenţă sau care au datorii la plata TVA, celelalte companii urmând să aibă libertatea de a-l pune în practică doar dacă vor.

5. Mutarea contributiilor de la angajator la angajat

Transferarea contribuţiilor sociale la angajat va influenţa negativ mediul de afaceri din mai multe raţionamente, deja semnalate de antreprenori şi manageri. Motivaţia unui asemenea transfer nu a fost comunicată în mod specific, alături de faptul că beneficiile unui asemenea demers nu se regăsesc în impactul bugetar, conform Notei de Fundamentare, creşterea salariilor brute în sectorul privat nu se poate reglementa, iar propunerea de Ordonanţă de urgentă nu are o asemenea obligativitate. O asemenea măsură va conduce la dezechilibre pe piaţa forţei de muncă începând cu 1 ianuarie 2018, din cauza unor comportamente ce pot fi diferite între mediul public şi cel privat. De asemenea, implementarea măsurii presupune un efort administrativ considerabil şi costisitor, fără a vedea un beneficiu imediat sau pe termen lung al măsurii

6. Supraacciza

Majorarea accizelor la carburanţi a fost o măsură luată rapid de guvern, cu efecte imediate în economia reală. Majorarea a fost aplicată gradual, în două etape-cu 0,16 lei/litru, începând din 15 septembrie 2017, şi cu incă 0,16 lei/litru, începând din 1 octombrie 2017.

7. Involutia fiscala din IT&C

Companiile de IT au fost „lovite“ de măsura fiscală a trecerii contribuţiilor în sarcina angajaţilor. Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal confiscă, practic, o parte din veniturile angajaţilor din cercetare şi dezvoltare şi IT, specialişti care vor fi penalizaţi cu reducerea salariului net. În aceste condiţii, reîntregirea salariilor nete ale acestor persoane va depinde de puterea economică şi de voinţa angajatorilor, după transferul contribuţiilor la nivelul costului total actual.

Aceste măsuri fiscale, luate în lanţ de-a lungul anului 2017, vor afecta competitivitatea sectorului IT românesc pe pieţele externe, mai ales din cauza presiunii pe costurile cu forţa de muncă, şi vor influenţa creşterea economică, în condiţiile în care sectorul de IT şi-a dublat anul trecut ponderea în PIB la peste 6% în raport cu anul 2012, atingând o valoare de 3,6 miliarde de euro. Nu doar că noua strategie a guvernului, transpusă prin noile măsuri, este o frână în calea creşterii industriei IT, dar efectele macroeconomice pot fi aspre dacă analizăm faptul că industria autohtonă de tehnologie a devenit o locomotivă pentru creşterea economică din ultimii doi ani, cu a doua cea mai mare contribuţie la creşterea PIB după comerţ sau industrie, în funcţie de an.

8. Cresterea salariului minim

Accelerarea ritmului de creştere a salariului minim din 2017, fară o consultare publică, loveşte industriile creative, serviciile, industria uşoară, turismul şi alte sectoare de activitate

Salariul minim pe economie va creşte, de la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, însă salariul net nu va înregistra un avans similar. Acest lucru se explică prin transferul contribuţiilor la pensii (CAS) şi sănătate (CASS) în totalitate în sarcina salariaţilor şi, dublat de reducerea impozitului pe venituri la 10%.

În opinia mea, strategia de creştere a salariului minim trebuie implementată alături de partenerii sociali (patronate, sindicate, mediul de afaceri), într-un dialog transparent. Acţiunile şi anunţurile Guvernului Tudose arată o viziune extrem de rudimentară asupra economiei – aceea că prin decret putem stabili performanţele acesteia, inclusiv nivelul de salarizare.

Astfel, nivelul salariului minim nu trebuie abordat în mod populist, iar o accelerare a ritmului de creştere a salariului minim realizată fără dialog cu partenerii sociali poate avea următoarele efecte:

(i) Firmele mici şi mijlocii, mai ales din domeniile intensive în muncă vor sucomba – ca să reziste ar trebui să înregistreze creşteri absolut spectaculoase ale productivităţii muncii sau să transfere costurile în preţuri, ceea ce pentru ele va fi practic imposibil, domeniile lor de activitate fiind puternic concurenţiale;

(ii) Tinerii vor suferi cel mai mult ca urmare a reacţiei angajatorilor la creşterea salariului minim. Creşterea salariului minim fără consultare prealabilă a mediului de business duce la şomaj şi motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela că ei formează categoria celor mai puţin experimentaţi, cu cele mai reduse competenţe şi aptitudini şi implicit cu cea mai mică performanţă în activitatea economică.

9. Introducerea raspunderii penale pentru antreprenori şi manageri

Guvernul pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă prin care vrea să ameninţe cu cătuşele sute de mii de antreprenori pe zona de CAS, CASS şi pentru peste 30 de taxe. Antreprenorii ies în stradă pentru independenţa Justiţiei şi primesc, în schimb, ameninţări cu cătuşele: de la 1 la 6 ani, cam cât primeşte, de regulă, un fost preşedinte de Consiliu Judeţean pentru abuz în serviciu.

Astfel, Executivul vrea să incrimineze neplata taxelor şi a impozitelor asemenea evaziunii fiscale, milioane de români fiind astfel pasibili de puşcărie. Sute de mii de antreprenori vor risca să aibă dosar penal dacă va fi adoptat un proiect de Ordonanţă de urgenţă bombă, pregătit fără o dezbatere publică clară şi proactivă, aşa cum îşi doreşte mediul de afaceri. Practic, dacă nu îşi plătesc la buget impozitele şi contribuţiile, cu intenţie, antreprenorii vor fi acuzaţi de evaziune fiscală, iar pedeapsa poate fi închisoarea de la un an la 6 ani.

10. Taxa de solidaritate

După mai multe tergiversări şi discuţii din seria „discutate şi uitate“, în cele din urmă, a fost introdusă o „taxa de solidaritate“, de 2,25%, în sarcina angajatorului, care va acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.

11. Modificari fiscale pe banda rulanta

Cea mai generală „lovitură“ asupra mediului de afaceri este probabil ritmul modificărilor fiscal care bulversează activitatea firmelor: peste 250 de articole din Codul Fiscal au fost modificate sau completate anul acesta, iar la nivel general, România se situează pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul de 1040 legi adoptate într-un singur an.

Lipsa de predictibilitate fiscală şi a dialogului atunci când guvernul ia decizii cheie îi determină pe unii investitori strategici, instituţionali şi financiari să se teamă că România poate fi afectată de o ieşire masivă a capitalului străin.

12. Diminuarea Pilonului II de pensii

Prin lipsa de perspectivă şi de responsabilitate, guvernul a umblat la banii puşi deoparte ai viitorilor pensionari, prin amputarea pilonului II al sistemului de pensii. Acest tip de măsuri generează incertitudine pentru investitorii de portofoliu, cu impact indirect şi asupra economiei reale.

13. Cresterea taxelor locale din cauza Revolutiei Fiscale

Mai multe oraşe mari ar putea majora taxele şi impozitele locale pentru firme şi persoanele fizice, pentru a compensa pierderile cauzate bugetelor locale de scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

14. Condica obligatorie

Codul Muncii generează bătăi de cap antreprenorilor şi investitorilor prin introducerea condicii într-o perioadă în care, în mod normal, ar trebui să vorbim despre digitalizare şi debirocratizare. Măsura instituirii obligativităţii existenţei, pentru fiecare firmă în parte, a unei condici de prezenţă, este primită cu scepticism de către antreprenorii români.

15. Atac la guvernanta corporativa

Exceptarea majorităţii companiilor de stat de la prevederile Ordonanţei 109 privind guvernanţa corporativă – măsură adoptată de Parlament – duce nu doar la slăbirea statului de drept, ci are efecte, de asemenea, asupra economiei private, în opinia mea. Astfel, un management incompetent şi corupt creează contextul ideal  pentru furt în companiile de stat, astfel încât avem de-a face cu pierderi ale companiilor, ceea ce se traduce prin servicii publice proaste, şi, pe cale de consecinţă, pierderile vor fi acoperite de bugetul de stat din banii cetăţenilor, adică şi din taxele plătite de întreprinzători.

16. Lovitura asupra firmelor de tip SRL-D

Trecerea contribuţiilor sociale de angajator la angajat propusă prin “Revoluţia fiscală“ a guvernului loveşte zeci de mii de întreprinzători români: firmele de tip SRL-D (societăţile debutante cu răspundere limitată) nu vor mai beneficia de facilităţi fiscale începând cu 1 ianuarie 2018.

Firmele de tip SRL-D beneficiază în prezent de o facilitate fiscală semnificativă, respectiv de scutirea de la plata contribuţiilor sociale datorate de către angajator pentru pensii (CAS) pentru un număr de patru angajaţi şi pentru o durată maximă de trei ani.

Practic, prin mutarea contribuţiilor sociale la pensii şi sănătate (CASS) la angajat, guvernul îngroapă această facilitate începând cu 1 ianuarie 2018.

17. Stimulente pentru angajatii ANAF din amenzile date

Cea mai „proaspătă“ idee a Ministerului Finanţelor este de a stimula angajaţii ANAF să facă o viaţă grea antreprenorilor, printr-un proiect de Ordonanţă care ar permite ANAF să păstreze 15% din sumele stabilite prin acte administrativ fiscale rămase definitive în sistemul căilor de atac. Banii astfel obţinuţi  vor fi utilizaţi „pentru acordarea de premii personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală“. Practic, pe spinarea mediului de afaceri, ANAF îşi va face un buget de venituri suplimentare, acestea fiind realizate, în parte, din sume suplimentare stabilite prin decizii de impunere sau obligaţii fiscale accesorii.

Pentru un ton mai optimist, am analizat, de asemenea, un bilanţ pozitiv al anului 2017: 10 proiecte şi tendinţe pozitive pentru mediul antreprenorial romanesc.

Read More
1 2 3 9