Category : Economie

Economie Trends

Oportunități post-război pentru atragerea investitorilor străini


Până să vedem regulile sistemului internațional post-război și Noua Ordine Mondială, o urgenţă națională economică trebuie să fie prioritizarea unei strategii de atragere a investitorilor străini imediat ce avem primele soluții diplomatice post-invazie a rușilor în Ucraina. Personal, mă alătur celor care văd și oportunități în contextul actual. Nu cred că actuala criză ucraineană va avea ca efect anularea planurilor de investiţii străine din România și din țările vecine și nici mutarea investiţiilor existente în zone mai sigure. Din contră. 

România poate avea mai multe mai multe oportunități din perspectiva atragerii investitorilor străini în noua lume post-război, de altfel aceasta fiind principala pârghie pentru o revenire economică rapidă. Primele semnale și dovezi le avem pornind de la două studii de caz din această perioadă. În primul rând, gigantul german Varta ia în calcul România pentru o investiţie într-o fabrică de baterii pentru maşini electrice. Investiţia s-ar ridica la un miliard de euro. Al doilea studiu de caz este al canadienilor de la RockTech Lithium care vor să construiască în România o fabrică pentru producția de componente pentru bateriile mașinilor electrice, investiție ce se va ridica la 400 de milioane de euro. Ambele exemple pozitive au trei lucruri în comun, în opinia mea: sunt rezultatul unor acțiuni constante ale diplomației economice românești, au legatură cu fondurile europene și, implicit cu noua viziune de la Bruxelles, și au sprijinul autorităților centrale. 

Mai departe, pentru o revenire economică rapidă și sănătoasă, România poate privi strategic și oportunistic spre atragerea de noi investitori străini. Asta după ce în 2021 fluxul de investiții străine în România a crescut la peste 7,2 miliarde de euro în 2021, după ce stagnaseră anul anterior din cauza pandemiei. În 2020, au fost de doar 3 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani. Care sunt, așadar, oportunitățile României după această perioadă grea și incertă cauzată de invazia Rusiei în Ucraina, dublată de amenințările geopolitice din regiune? Cum ar putea să arate o listă cu priorități economice?

  1. Regândirea stimulentelor pentru investitori

O primă opțiune ar trebui să fie regândirea schemelor de sprijin pentru investitori prin ajutoare de stat spre două direcții   principale: noile proiecte investiționale să grăbească dependența energetică de Rusia și, în același timp, să favorizeze proiectele comune implementate cu firmele antreprenoriale românești. 

  1. Desant american in România

O a doua linie strategică ar putea fi întărirea prezenței americane în România și din punctul de vedere al afacerilor. Potențialul de cooperare cu SUA este mai mare nu doar militar, ci și economic: companiile controlate de entități americane au realizat investiții străine de 5,8 miliarde de euro pe plan local, SUA fiind în România a cincea cea mai importantă țară din perspectiva acestor tipuri de fluxuri.

  1. Schimbarea poziționare de brand și obiective noi pentru Invest Romania

În Noua Ordine Mondială, dar mai ales în noua competiție economica regională, poziționarea de brand a României, ca destinație pentru străini, trebuie să fie schimbată cu scopul atragerii noilor investitori. Concret, pe zona investițiilor greenfield nu mai putem miza în principal pe avantajul competitiv al costului de muncă scăzut. În plus, e sănătos să ne concentrăm și pe argumentele de securitate, iar instituțiile guvernamentale care au ca scop promovarea României în exterior, cum este Invest Romania, ar trebui să caute în mod proactiv companiile interesate de investiții în regiunea noastră. 

  1. “Vânătoarea” companiilor care se mută din Rusia și Ucraina

În contextul retragerii multor companii din Rusia, forțate de sancțiunile economice, și din Ucraina, alungate de război, este evident că multe firme își vor căuta un mediu mai sigur în alte țări. Dacă România va atrage măcar 20% dintre aceste companii, tot vom avea în final un succes care va echilibra pierderile suferite de investițiile amânate sau anulate pe parcursul anului 2022.

Read More
Economie Trends

Trei lucruri care mi-au atras atenția din studiul anului despre IT&C-ul românesc

IT&C-ul a ajuns să genereze aproape 7% din PIB. Numărul firmelor tech locale care scalează se dublează în fiecare lună. Asta-i formidabil. 

ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, a prezentat astăzi rezultatele celui mai amplu studiu (finanțat de ANIS și realizat de Roland Berger) al industriei realizat până în prezent. Printre subiectele abordate se numără evoluția industriei de software și servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte țări, contribuția industriei la economia României, precum și impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei. Mi se pare foarte bun, eu estimez că un astfel de studiu reprezintă o investiție de 50.000-100.000 de euro. E bine că vedem analize similare în România în mod constant, mai ales că știu ce muncă este în spate, din ce am învățat și eu în studiile care le-am realizat până acum.

Pe lângă cifra cheie comunicată astăzi in media – 13,6 mld. euro (impactul industriei de software și servicii în economia României), personal mi-au atras atenția și următoarele lucruri. 

CONTEXT. IT-ul este prin excelență o piață internațională, așa că ar trebui să reprezinte pentru numeroase țări o prioritate strategică datorită potențialului său de a genera venituri din export și de a atrage capital.

Un indicator cheie care trebuie urmărit este poziția netă comercială pe piețele internaționale. De ce-i important acest indicator? Pentru că se referă la dimensiunea relativă a exporturilor și importurile de servicii tech, rezultând într-un sold al balanței comerciale de servicii software mai mic sau mai mare în raport cu alte țări.

  1. Din punct de vedere al exporturilor, industria IT aduce a două cea cea mai mare contribuție la exporturi, sunt 2,6 miliarde de euro pe an. Practic, exportăm mult mai mult decât importăm. România este un exportator net de servicii informatice, acestea având, după transportul rutier (de mărfuri și de persoane), cea mai mare pondere în total exporturi de servicii
  2. Orientarea puternică a companiilor din sector către piețele internaționale se reflectă în creșterea accelerată a valorii exporturilor – de circa 1,7 ori mai mare față de creșterea înregistrată în cazul exporturilor de servicii de transport rutier. 
  3. Această dinamică accelerată a condus la o creștere continuă a soldului pozitiv al balanței comerciale de servicii informatice (în prezent, acestea reprezintă circa 30% din soldul balanței comerciale de servicii), cu efecte pozitive în ceea ce privește atenuarea deficitului de cont curent. Totuși, importurile de servicii informatice rămân importante, crescând într-un ritm mai alert față de exporturi. În acest context, consolidarea sectorului IT național devine și mai importantă. De asemenea, serviciile informatice au a doua cea mai mare contribuție la exporturile totale de servicii ale României – Soldul negativ al contului curent ar fi cu 25% mai mare în lipsa aportului serviciilor informatice.

Read More
Antreprenoriat Economie

Predicții 2022: cât de greu va fi Noul An pentru liderii de business

După 2019, cel mai negru an pentru exporturile românești din perioada de după criza din 2008-2009, primul an al pandemiei (2020) a fost unul și mai dur din perspectiva evoluției balanţei comerciale: exporturile României, de 62 miliarde de euro, s-au erodat din cauza Covid-19 cu 9,9% faţă de anul anterior. Cum importurile, de 80,5 miliarde de euro, au scăzut cu 6,6%, deficitul comercial a crescut în primul an pandemic la 18,4 miliarde de euro, cu aproape 1,1 miliarde de euro peste nivelul din 2019.

Read More
Antreprenoriat Economie

De ce închidem un proiect (bun) și nu punem nimic în loc?

De ce atunci când închidem ori eliminăm un proiect bun public sau privat care funcționează deja, sau unul cu cerere reală, noi decidem să-l blocăm și nu punem nimic în loc?

Read More
Antreprenoriat Comunicare Economie

O voce unită în beneficiul pacienților și medicilor stomatologi din România

 bucur  am participat, ca moderator al evenimentului, la un moment important al coagulării pieței de stomatologie din România, un sector de activitate 100% antreprenorial care a înțeles pe deplin beneficiile privatizării.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), o organizație ce sprijină furnizorii privați de servicii medicale din România și dreptul pacienților la servicii medicale de calitate, a organizat primul eveniment dedicat industriei de stomatologie, Forum PALMED – Viitorul medicinei dentare din România. Provocări și perspective.

Read More
Economie

Revenire economică în două viteze: managerii văd o criză în V

Managerii văd o criză în V, cu revenirea în două viteze, dar prelungirea pandemiei va crește durata revenirii, comparativ cu previziunile CONFIDEX. În 2021 se va recupera circa jumătate din scăderea din 2020, urmând ca la mijlocul lui 2022 să revenim la situația de dinainte de pandemie.

Read More
Economie Scaleup

Un plan pentru a ajuta firmele românești să crească

Ce pot face statul român și mediul de business pentru a ajuta firmele tech să crească? În acest articol analizez mai multe propuneri ale mediului de business, prin filtrul propriu, cu o serie de pași de lucru pentru anul 2021.

Read More
Economie

OVERVIEW: Romania’s 2020 FDI performance

The COVID-19 crisis brought unprecedented changes to the economy, largely due to the strict social distancing measures adopted by governments to limit the spread of the virus. Investment flows across Romania are expected to decline, but there is still room for optimism: foreign direct investment (FDI) could represent a central driving force for post-pandemic economic growth.

Read More
Economie

Restart Investiții Străine: 3 priorități pentru România pe termen scurt

Investițiile străine sunt investițiile care a o avut în ultimii 21 de ani o contribuție consecventă la modernizarea economiei românești și care, în opinia mea, nu mai sunt astăzi pe radarul decidenților și nici al marilor organizații private din România. Discutăm mult despre antreprenoriat și acest lucru este sănătos pentru economie, însă firmele românești nu își pot accelera creșterea fără apariția unor nume noi pe harta investitorilor străini.

Read More
Economie Scaleup

Vrem orașe mai bogate? Ar trebui să începem cu următoarele patru acțiuni simple și accesibile

Mai multe orașe mari și județe din România și-au schimat conducerea, iar noii primari și președinți de consilii județene ar trebui să fie preocupați de cum să aducă mai mult capital în regiunea în care activează. De la teorie până la practică este cale scurtă, în opinia mea, iar primele idei care pot fi puse în practică pe termen scurt nu costă foarte mult. 

Read More
1 2 3 14