Category : Start-Up

Antreprenoriat Featured Start-Up

Suntem ultimii in UE la numarul firmelor care cresc rapid. Cum facem sa avem cel putin 5.000 de gazele in Romania?

1.169 de companii din România sunt identificate ca întreprinderi cu creștere ridicată, arată datele publicate de Eurostat. Spre comparație, patru țări mult mai mici au un număr mai mare de “gazele”, așa cum mai sunt numite firmele care cresc foarte rapid: Lituania (1.843), Ungaria (3.860), Cehia (3.962), Bulgaria (2.835).  Procentual, cifrele arată mult mai rău: doar 2,3% din companiile din România au un ritm de creștere rapid, țara noastră fiind pe penultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, conform datelor din 2015.

Statisticile Eurostat iau în considerare doar rata de angajare a numărului de angajați atunci când identifică firmele cu o creștere ridicată. Astfel, o companie este considerată firmă cu evoluție rapidă (“High Growth Enterprise” = HGE) dacă ritmul mediu de creștere al numărului de angajați depăseste 10% pe o perioadă de trei ani, fiind luate în considerare doar companiile cu puțin 10 angajați la începutul acestei perioade.

firmecrestererapida1

La nivel european, aproximativ 158.000 de întreprinderi au fost încadrate în grupul firmelor cu creştere rapidă. Ele reprezintă 9,9% din toate întreprinderile active cu cel puţin 10 salariaţi şi au generat locuri de muncă pentru 13,5 milioane de persoane. Sectoarele economice cu cele mai multe „gazele” sunt cel de „informaţii şi comunicaţii” (15,3% din totalul companiilor cu creştere rapidă), ”servicii administrative şi de suport” (14,0%) şi „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (11,3%).

Surprinde, așadar, în mod neplăcut, poziția României din punctul de vedere al ponderii firmelor cu creștere rapidă în totalul companiilor. Țara noastră și Cipru sunt singurele economii care se situează sub pragul de de 3% la nivelul ponderii companiilor cu creșteri rapide: România (2,3%), Cipru (2,2%). La mare distanţţ, deasupra României se află Grecia (6%), Austria (6,5%), Italia (7,6%), Estonia (7,7%) și Belgia (8,1%). De partea cealaltă, în partea superioară a ierarhiei, cel mai ridicat procent de întreprinderi cu creştere ridicată în rândul tuturor întreprinderilor active cu cel puţin zece angajaţi se înregistra în Irlanda (14,9%), Malta (13,7% în 2014), Ungaria (12,5%), Slovacia şi Letonia (ambele cu 12,2%), Suedia (12,1%).

firmecrestererapida2

În 2015, aproximativ 1 din 5 angajaţi lucrau în întreprinderi cu creştere ridicată în Irlanda (21,7%), Ungaria (20,7%) şi Portugalia (19,7%). Acestea avea un impact semnificativ asupra angajărilor şi în Marea Britanie (19%), Bulgaria (18,6%), Malta (17,5% în 2014), Letonia şi Olanda (ambele cu 17,4%). Cel mai redus procent de angajaţi care lucrau în 2015 în întreprinderi cu creştere ridicată era în Cipru (3,6% în 2014), România (5,9%), Austria (7,8%), Finlanda şi Franţa (ambele cu 9,5%).

OK, atunci ce este de făcut pentru a crește numărul de firme performanțe? Cum ar trebui să ne raportăm, prin proiecte de business, finanțări, consultanță și politici publici la aceste “gazele” românești?

Principala provocare pentru micii întreprinzători este capacitatea de scalare a unui business, de a-l crește consistent pe o perioadă de trei ani. Foarte puține business-uri cresc constant trei ani, cu cel puțin 20% ca nivel al afacerii și ca număr de angajați. Provocarea se adresează întregului mediu de afaceri. Cum ajutăm aceste firme să devină “gazele” și cum prioritizăm firmele de tip gazelă care cresc cu minim 20% de la an la an să se extindă pe piețele internaționale. Din păcate, foarte puține firme românești cresc constant cu 20% de la an la an.

Ce avem de făcut pentru a extinde numărul de firme cu o creștere avansată? Cum ajungem la cel puțin 5.000 de “gazele” românești? Vă propun mai jos doar câteva idei.

Ideea nr. 0: Să schimbăm/să îmbunătățim mediul în care firmele își desfăsoară activitatea, cu o implicare cât mai redusă din partea statului, fără să mai punem bariere administrative și birocratice.

Propunere nr. 1: Crearea de politici publice adresate firmelor cu o creștere rapidă se bazează pe abilitatea administrației publice sau a părților de interes private din ecosistemul antreprenorial să identifice aceste întreprinderi.  Dacă selecția actualelor “gazele” (firme cu creștere rapidă) este ușoară, cel puțin în aparență (mă îndoiesc că administrația publică românească are această capacitate în prezent), odată ce criteriile au fost stabilite, identificarea potențialelor firme performante reprezintă o problemă majoră. Astfel, se impune crearea unei așa zise “unități de identificare a gazelelor”. Locul acestei entități ar fi potrivit, fie în mediul privat, fie la nivelul administrației publice.

*Exemplu de bună practică: Deloitte Fast 50, un program/clasament care ierarhizează companiile din sectorul tehnologiei, din Europa Centrală, pe baza creșterii veniturilor pe o perioadă de patru ani.

Propunere nr. 2: Să gândim și să implementăm proiecte pentru firme de tip Scale-Up (firme cu o creștere a cifrei de afaceri anualizată în ultimii trei ani de peste 20%) (vezi Schema de finanțare Scale-Up propusă de Ministerul Economiei în 2016)

* Exemplu de bună practică: Scale-Up Taskforce (UK), care își propune să evalueze barierele care stau în calea creșterii firmelor britanice.

Propunere nr. 3: Abordare integrată, la 360 de grade: măsurile specifice de suport pentru firmele cu o creștere rapidă sunt, în mod frecvent, un mix între finanțare, consultanță strategică, sprijin pentru acces pe piețele internaționale.

*Exemplu de bună practică: Scale-Up Report, un studiu care prezintă rezultate și date din mai multe țări care și-au schimbat politicile economice pentru a se adresa mai mult firmelor de tip scale-up.

Propunere nr. 4: Pe termen scurt, o idee bună ar fi să facem un compromis și să ne concentrăm doar pe două categorii de firme. De exemplu, studiile arată că două categorii de întreprinderi au șanse mari să între în grupul firmelor cu o creștere rapidă: firmele exportatoare și firmele foarte tinere.

Propunere nr. 5: Se impune o strategie națională privind internaționalizarea firmelor românești, în condițiile în  care prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe fiind de aproximativ 20 într-un singur an. Antreprenorii români au nevoie de know-how, networking, studii și informații punctuale despre oportunitățile de business din străinătate.

*Exemplu de bună practică: Start-Up Bridge, un proiect de internaționalizare a afacerilor românești lansat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL).

Propunere nr. 6: Accelerarea procesului de dezvoltare a unei culturi pro-business angels prin susținerea creării unor rețele de investitori individuali (ideal ar fi lansarea unei federații cu rețele de tip business angel și organizarea unui road-show care să popularizeze ideea).

Exemplu de bună practică: Business Angels Netzwerk Deutschland

Propunere nr. 7: Încurajarea și finanțarea unor acceleratoare și pre-acceleratoare de business noi.

*Exemplu de bună practică: Entrepreneur First

Întreprinderile cu o creștere ridicată (HGF’s) au devenit în ultimii ani un punct central pentru politicile publice în multe țări dezvoltate. În paralel cu această abordare a administrației publice și a mediului de business, foarte multe cercetări dedică spațiu și resursa “gazelelor”. Ar trebui să ne concentrăm și noi mai constant asupra firmelor românești care accelerează numărul de angajați și cifră de afaceri. Oricum am privi lucrurile, 2,3% este un procent lipsit de anvergură. Putem mai mult.

Read More
Featured Start-Up

IMM-URILE ROMANESTI, PESTE HOTARE: O FIRMA DIN CINCI SE EXTINDE PRIN EXPORTURI

Dezvoltarea redusă şi lipsa puterii economice a IMM-urilor din România sunt două bariere în calea procesului de extindere a firmelor romaneşti pe pieţele externe. Astfel, 85% dintre acestea acţionează pe piaţa locală, 14% îşi duc serviciile şi produsele la export în piaţa din Uniunea Europeană (UE) şi doar 6% exportă pe pieţele unor ţări din afara UE, arată datele din lucrarea Carta IMM-urilor din România 2017.

„Observăm că peste patru din cinci entităţi mici şi mijlocii se focalizează asupra pieţei locale, întrucât talia mai redusă nu le conferă puterea economică de a pătrunde şi pe alte pieţe. Procentajele întreprinderilor care realizează produse şi servicii pentru piaţa locală variază invers proporţional cu vechimea companiilor“, se explică în lucrarea citată.

Doar 20 de companii româneşti fac investiţii pe pieţe externe într-un an, iar acestea realizează 30 la sută din exporturi, arată un studiu prezentat de Romanian Business Leaders (RBL), în contextul lansării Start-Up Bridge, proiect de internaţionalizare a afacerilor româneşti.

Start-Up Bridge este o platformă de interacţiune între antreprenorii români şi companiile externe aflate în diverse etape de dezvoltare. Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia în perioada 18-19 iunie, a fost realizat în parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) şi Start It Smart şi a cuprins întâlniri de tip match-making şi prezentări despre oportunităţile de business din Bulgaria.

Start-Up Bridge, proiect pe care îl coordonez, se va extinde în următoarele luni cu interacţiuni de business în cele mai mari pieţe din străinătate, astfel încât să ajute antreprenorii români interesaţi de internaţionalizare.

Read More
Antreprenoriat Featured Start-Up

RBL lanseaza “Start-Up Bridge” – platforma de interactiune intre antreprenorii romani si cei straini

Fundatia Romanian Business Leaders (RBL) lanseaza Start-Up Bridge – proiect de internationalizare a afacerilor romanesti, luni, 19 iunie, la Sofia, in cadrul unui schimb de experiente profesionale intre 20 de antreprenori romani si potentiali parteneri din Bulgaria.

Studiile arata ca prezenta internationala directa a firmelor romanesti este modesta, astfel incat numarul companiilor autohtone care efectueaza investitii straine pe pietele externe este de aproximativ 20 intr-un singur an. In acelasi timp, firmele autohtone realizeaza doar 30% din exporturile romanesti.

 “Ideea proiectului Start-Up Bridge – Cross your borders a fost generata de nevoia antreprenorilor romani de a trece granitele propriu-zise ale tarii (pentru dezvoltare regionala), dar si de a-si depasi barierele mentale mai mari sau mai mici pe care le avem toti cand vine vorba de business. Aceste bariere din capetele noastre pot fi inlaturate mai usor prin contactul direct cu antreprenori si executivi din culturi de business diferite. Vrem sa-i ajutam pe antreprenorii romani sa-si deschida mai larg orizonturile, fie ca vorbim de viziune a businessului, de executie sau de oportuntati din alte piete”, a declarat Sorin Axinte, antreprenor si membru fondator al Romanian Business Leaders.

Start-Up Bridge propune crearea unei platforme de interactiune intre antreprenorii romani si companiile externe aflate in diverse etape de dezvoltare. Ideea, misiunea si obiectivele “Start-Up Bridge” au luat nastere in cadrul Summit-ului RBL din luna martie a acestui an, ca urmare a identificarii unui potential neutilizat de interactiune internationala in randul antreprenorilor romani.

“Vrem sa schimbam mentalitati prin aceasta platforma de interactiune. Vom oferi antreprenorilor romani posibilitatea sa interactioneze cu alti intreprinzatori din pietele tinta, sa inteleaga oportunitatile de afaceri din strainatate si sa isi gaseasca mai usor parteneri, clienti si furnizori prin internationalizare. De asemenea, proiectul Start-Up Bridge va oferi know-how, studii si informatii punctuale despre oportunitatile de business din strainatate”, a declarat Gabriel Istoc, antreprenor si initiator al proiectului Start-Up Bridge.

Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia in perioada 18-19 iunie, este realizat in parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) si Start It Smart si va cuprinde intalniri de tip match-making si prezentari despre oportunitatile de business din Bulgaria, fie ca dezvoltarea internationala a afacerilor romanesti se face prin export, prin deschiderea unei firme, prin castigarea unui proiect de prestari servicii sau prin achizitia unui jucator local. De asemenea, proiectul va beneficia de prezenta reprezentatilor guvernamentali si a diplomatilor romani si bulgari (Ambasada Romaniei in Sofia, specialistii Invest in Bulgaria si ai Guvernului Romaniei) care vor oferi informatii despre masuri si programe de sustinere a antreprenorilor interesati de internationalizare.

Start-Up Bridge Romania-Bulgaria a atras deja interesul a aproximativ 20 de antreprenori romani care isi propun gasirea de antreprenori pentru dezvoltare in Bulgaria, cunoasterea pietelor regionale, modul de functionare juridic, cadrul fiscal, profilul clientului, tipologii de cumparare, infrastructura de livare, etc. Cei 20 de antreprenori romani care s-au alaturat platformei de interactiune Start-Up Bridge activeaza in industrii variate, cum ar fi IT&C, productie, FMCG, moda, energie, resurse umane si servicii financiare.

Start-Up Bridge se va extinde pe termen scurt si mediu cu interactiuni de business in cele mai mari piete din strainatate, astfel incat sa ajute antreprenorii romani interesati de internationalizare.

 RBL este o comunitate de antreprenori, manageri si profesionisti romani din diverse domenii, uniti de dorinta de a contribui la un bine public dincolo de interesele de companie sau industrie. Cei peste 170 de membri se reunesc in RBL in nume personal pentru ca traiesc ghidati de valori comune: incredere in Romania, altruism, integritate si actiune.

RBL este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit care ofera o platforma de actiune si implicare sociala pentru liderii din mediul privat. Organizatia exista prin contributia membrilor si prin implicarea lor in proiecte, in dialogul cu autoritatile sau in evenimentele dedicate comunitatii.

Proiectele RBL sunt construite pe baza de voluntariat de membrii organizatiei si includ Programul Ateliere de Antreprenoriat, platforma de mentorat pentru antreprenori startup si scaleup, Mentoria, conferintele inspirationale pentru tineri, Vreau sa Fiu Antreprenor, proiectul RePatriot pentru repatrierea diasporei prin antreprenoriat, Antreprenoresti – Adopta un sat!, pentru revitalizarea satului romanesc prin antreprenoriat si Proiectul MERITO, pentru recunoasterea si sustinerea profesorilor cu vocatie si gandire antreprenoriala din Romania.

In 2016, peste 7.000 de romani au fost beneficiarii proiectelor RBL, iar membrii comunitatii au contribuit cu peste 6.000 de ore de voluntariat. In 5 ani de activitate, totalul beneficiarilor directi ai proiectelor a depasit 25.000 de oameni.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured Start-Up

Legea business angels: memorandumul care operationeaza schema de ajutor de minimis

Pe langa proiectul Scale Up, in sedinta de guvern din 8 decembrie a mai trecut un proiect la care am lucrat alaturi de colegi in ultimele luni: un memorandum prin care este creata schema de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investitii de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.

Practic, aceasta schema operationalizeaza Legea 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels, lege redactata de Florin Jianu in 2014, in perioada in care a fost ministru delegat pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediu de Afaceri si Turism. Legea a fost adoptata de Camera Deputatilor si promulgata de presedintele Klaus Iohannis in 2015.

Legea business angels – un investitor  va beneficia de scutiri de la:

– impozitul pe veniturile sub forma de dividende, pentru o perioada de trei ani, din momentul dobandirii actiunilor;
– impozitul pentru castigul stabilit din vanzarea actiunilor daca exit-ul are loc dupa cel putin trei ani de la investitie;

Investitorii si firmele vor putea “aplica” in februarie – martie 2017 (potrivit estimarilor mele). Pasi de urmat:

– afisarea proiectului actului normativ privind aprobarea Schemei pe site-ul Ministerului, pentru transparenta decizionala, cu min. 30 zile inainte de supunerea spre avizare de catre autoritatile publice (avizarea la Consiliul Concurentei) si cu o perioada de cel putin 10 zile calendaristice (dar in interiorul celor 30 de zile) pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii (art. 7 din Legea nr. 52/2003 – privind transparenta decizionala);

– finalizarea proiectului schemei – probabil tot in perioada celor 30 de zile pana la supunerea spre avizare;

– avizarea la Consiliul Concurentei intr-un termen cuprins intre 10 şi 30 de zile de la primirea cererii de avizare ( art.11 din OUG 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat);

– aprobarea Schemei prin ordin de ministru;

– crearea unei site sau sectiune pe site pentru Schema pentru comunicarea cu solicitantii conform prevederilor schemei (formulare, ghidul utilizatorului etc.);

– publicarea ordinului aprobat in Monitorul Oficial al României, pe site-ul Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si transmiterea acestuia spre informare la Consiliului Concurentei, in termen de 15 zile de la data adoptarii, conform prevederilor art. 17 din OUG nr. 77/2014.

Din acest moment, Schema este aplicabila.

– Finalizarea procedurilor interne de acordare a caracterului ajutorului de minimis solicitantilor (societatile); activitatea pentru intocmirea acestor proceduri ar putea incepe deja dupa ce procedura a fost publicata pe site;

Legea business angels: cum se acorda ajutorul de minimis

Astfel, ajutorul de minimis se acorda ca finantare de risc, sub forma investitiilor de capital in numerar la societatile in care investitorii aleg sa investeasca. Investitia efectuata este asimilata cu acordarea unui ajutor de minimis intrucat este realizata in vederea acordarii de facilitati fiscale persoanei fizice, in calitate de investitor, implicandu-se astfel resurse bugetare de stat prin renuntarea la incasarea unor venituri sub forma de impozite.

Investitia este efectuata de catre o persoana fizica, intr-o societate al carei asociat devine, prin dobandirea de parti sociale ca urmare a majorarii capitalului social. Majorarea se efectueaza prin aportul de capital in numerar al persoanei fizice care devine investitor individual – business angel. Suma investita este cuprinsa intre 3.000 si 200.000 de euro, echivalent in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei. Aceste limite de sume se aplica cumulat, indiferent de numarul investitorilor.

 

Pot beneficia de aceasta schema de ajutor societatile din categoria microintreprinderi si intreprinderi mici, care intrunesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt constituite ca societati cu raspundere limitata; sunt intreprinderi autonome in sensul Legii 346/2004; nu se afla in incapacitate de plata sau in stare de insolventa sau faliment si nu a fost deschisa procedura concordatului preventiv sau lichidarii societatii; prin acordarea unui ajutor de minimis, prin intermediul prezentei scheme, nu depasesc plafonul de minimis calculat pe durata a trei exercitii financiare; nu exista legaturi intre structurile actionariatului solicitantului si personalul din cadrul administratorului schemei si afini si rudele acestora pana la gradul II inclusiv.
Momentul acordarii ajutorului de minimis este data inregistrarii mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii la Oficiul National al Registrului Comertului.

Schema de ajutor de minimis se va derula pe perioada cuprinsa de la data intrarii in vigoare pana la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea prelungirii, in acord cu regulamentele Comisiei Europene privind acordarea ajutoarelor de minimis.

Read More
Featured Start-Up

Microindustrializare 2016: unul dintre cele mai asteptate programe pentru antreprenori

Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri a lansat Programul national multianual de microindustrializare, iar bugetul alocat pentru acest an este de 60,9 milioane lei (13,5 milioane euro). Prin implementarea acestuia, 244 de beneficiari vor primi in 2016 ajutor de minimis.

Obiectivul Programului national multianual de microindustrializare este sustinerea investitiilor in sectoarele de productie eligibile, cresterea volumului de activitate si a competitivitatii IMM-urilor din aceste sectoare.

“Programul de microindustrializare este unul dintre cele mai asteptate proiecte guvernamentale de catre antreprenori. Noutatea din acest an pentru firmele romanesti consta in valoarea mai mare a ajutorului financiar acordat”, a declarat secretarul de stat in Ministerul Economiei, Claudiu Vrinceanu.

De asemenea, acest program national sprijina fabricile de dimensiuni mici si medii si ”va genera valoare adaugata in economie”, adauga Claudiu Vrinceanu. Acesta este cel de-al patrulea program national, din cele zece pe care Ministerul Economiei le implementeaza anul acesta.

Calcularea punctajelor planurilor de investitii/afaceri se face in mod automat, transparent si in timp real, spun reprezentantii Ministerului Economiei.

Sursa: Profit.ro

Read More
Featured Start-Up

Cum poti intra in acceleratorul de start-up-uri Spherik

Acceleratorul Spherik da startul la perioada de inscrieri pentru a doua editie a programului dedicat start-up-urilor, deschisa pana pe 15 octombrie. De anul acesta, acceleratorul isi deschide portile inclusiv antreprenorilor din Republica Moldova, care pot invata, pas cu pas, cum sa initieze si sa dezvolte un start-up profitabil de la mentori precum Radu Georgescu (GECAD) sau Bogdan Colceriu (Frisbo).

La Spherik Accelerator 2015 te poti inscrie atat daca ai un start-up bazat doar o idee de business, cat si daca te afli in situatia in care nu mai stii cum sa dezvolti un produs existent.

„Spherik va continua sa creasca si sa inoveze, bazandu-se pe dezvoltarea continua a ecosistemului start-up din Romania, dedicandu-se crearii de noi oportunitati, atat pentru program cat si pentru echipe. Abia asteptam sa primim mai multe start-up-uri in familia Spherik, pentru a le ajuta sa isi dezvolte afaceri solide, bazate pe produse inovatoare,” declara Jennifer Austin, managing director Spherik Accelerator.

Programul incepe cu Product Bootcamp, o perioada intensa, de doua saptamani, in decursul careia echipele participante vor lucra pentru a analiza produsele si relevanta acestora in piata, pentru a stabili criteriile pentru un PMV (Produs Minim Viabil) si pentru a crea un plan de dezvoltare a produsului. Fiecare echipa va lucra sub indrumarea unui ”antrenor personal”, membru al echipelor din editia anterioara sau antreprenor de succes, printre care se numara Bogdan Colceriu (CEO Frisbo) sau investitorul Radu Georgescu. Pe parcursul taberei, start-up-urile isi vor crea primele prezentari (pitch decks) si one-pagere (documente importante pentru obtinerea de investitii).

Echipele care trec cu succes prin toti pasii din Product Bootcamp continua cu etapa programului numita Accelerare. Aceasta se bazeaza pe rafinarea potrivirii intre produs si piata, testare, dobandirea clientilor si cresterea numarului de clienti/useri. Aceasta etapa culmineaza cu Demo Day, eveniment in cursul caruia echipele isi vor prezenta ideile in fata potentialilor investitori, clienti si parteneri, dar si a reprezentantilor presei.

Read More
Featured Start-Up

Start-Up Challenge: cele patru proiecte castigatoare

Patru start-up-uri sau idei de afaceri au castigat competitia Start-up Challenge, prin care vor fi promovate in reteaua InternetCorp, unul dintre cei mai mari publisheri online din Romania cu un portofoliu care include mai multe site-uri printre care Wall-Street.ro, Kudika, Garbo sau 9AM.

Cei patru castigatori:

I. 101Trandafiri.ro

101Trandafiri.ro, o florarie online care intentioneaza sa vanda si sa livreze exclusiv 101 Trandafiri.

„Ne adresam pietei internationale, care se ridica la 32,9 miliarde de dolari in totalul florilor taiate, iar piata tinta este de 10 % din piata mondiala de flori si anume 3,29 de miliarde de dolari destinate exclusiv trandafirilor”, spune Alexander Stoica-Marcu, fondator al 101trandafiri.ro.

Serviciul va fi lansat in aproximativ o luna si targeteaza tineri de 16-20 de ani care ofera un astfel de buchet de trandafiri ca un gest unic, dar si persoanele de aproximativ 35 de ani care periodic isi doresc sa isi impresioneze persoana iubita.

II. GameGif

GameGif este o aplicatie de mobil care prezinta jocuri (despre ce este jocul) pentru smartphone printr-o video de sapte secunde. Aplicatia ofera posibilitatea de a instala jocul sau a viziona urmatorul joc. Echipa din spatele companiei este formata din Manuel Boca, Sebastian Maraloiu si Dragos Iordache. GameGif urmeza sa fie lansat oficial la inceputul anului 2016.

III. Vreaumecanic.ro

Vreaumecanic.ro – este o platforma online care pune in legatura service-urile auto cu posesorii de autovehicule.

Platforma va fi lansata la jumatatea lunii octombrie si deja a primit o finantare de 20.000 de euro.

IV. Lurnia

Lurnia (initial numit Teentrepreneur Game) este un joc mobil care educa financiar elevii de liceu, prin intermediul unor provocari antreprenoriale. In cadrul jocului, tinerii aterizeaza pe o planeta initial goala, pe care sunt provocati sa creeze ecosistemul antreprenorial, pornind de la cele mai simple business-uri si ajungand la afaceri complexe si investitii.

Juriul Start-Up Challenge a fost format din Peter Barta – EO Fundatia Post-Privatizare, Dan Stefan -cofondator Autonom Rent A Car si Marius Ghenea -senior adviser 3TS.

 

Read More
Featured Start-Up

Cele trei start-up-uri romanesti selectate la Seedcamp Londra

Trei start-up-uri tech pornite in Romania au fost selectate de catre incubatorul Seedcamp din Londra, parte a unui grup de 20 de business-uri care intra astfel in “familia” programului din capitala Marii Britanii.

Traderion, fondat de George Pruteanu, Florin Cioaca si Florin Grosu, reprezinta un joc social pentru traderi. Concret, Traderion este o platforma de evaluare pentru traderi care ajuta companiile sa recruteze cei mai buni angajati prin intermediul unui simulator de jocuri in care participantii se comporta ca profesionisti din piata financiara. Platforma promite ca reduce costurile cu recrutarea cu 30-50%.

 

UiPath este un start-up care se ocupa de automatizarea proceselor realizate pana acum de oameni si “robotizarea” lor. Printre clienti sunt Delta Airlines, HP, AIG sau HP, potrivit start-up.ro.

 

DeviceHub.net, lansat de Ionut Cotoi, Constantin Craciun si Cristiana Bogateanu (foto), ofera servicii de cloud pentru solutii de tipul Internet of Things (IoT). Compania are sediul in Cracovia in prezent.

dev

 

Concret, DeviceHub.net este o platforma IoT care aduna date, le sumarizeaza si ofera posibilitatea de a controla de la distanta echipamentele conectate. DeviceHub.net poate fi integrat cu orice tip de hardware si este special conceput pentru monitorizare inteligenta, gestionarea flotei, industria medicala, automatizarea locuintelor, pentru producatorii IoT, industria auto, dispozitive wearable etc.

Lista completa a celor 20 de start-up-uri acceptate in programul Seedcamp este disponibila aici.

Read More
Featured Start-Up

Start-up.ro, proiect editorial cu focus pe tech si antreprenoriat. Actionarii platformei online pregatesc un hub

Start-up.ro, cel mai nou proiect editorial dedicat startup-urilor si antreprenorilor din Romania, a fost lansat oficial de astazi. Publicatia urmeaza sa discute cu si despre startup-urile din domeniul tehnologiei, avand ca scop oferirea de informatii si analize ample despre initiativele din acest mediu.

Astfel, Start-up.ro este o prima initiativa dezvoltata de catre Mihai Seceleanu si partenerii sai, Liviu Dumitrascu si Daniel Tatar (cei trei cofondatori sunt, de altfel, si cei care in urma cu 11 ani lansau InternetCorp, publisherul WALL-STREET.ro, iar ultimii doi au facut recent exit din eJobs.ro catre Ringier).

 

“Start-up.ro este parte a unei initiative mai ample, in care vom implica mai multe elemente esentiale pentru un ecosistem antreprenorial. Credem ca in Romania exista un mediu propice si ca in urmatorii ani vom asista la o dezvoltare rapida a startup-urilor din domeniul tehnologiei, intr-un context matur cu tot ceea ce implica acesta: finantari, tractiune, scala, profesionalism”, a declarat Mihai Seceleanu, cofondator si director executiv al proiectului.

 

“Cand mi s-a propus sa ma alatur echipei Start-up.ro am primit lucrul acesta cu placere, pentru ca e o oportunitate atat pentru mine, cat si pentru mediul antreprenorial din Romania. Ecosistemul romanesc se dezvolta, dar pana acum nu a existat o voce care sa centralizeze ecourile pietei. Vreau ca start-up.ro sa fie acea platforma catre care sa se uite toate companiile tinere si sa afle povestile de succes, dar si esecurile cele mai marcante. Ne vom concentra pe materiale de analiza si sinteza, construite cu realism”, a spus Vlad Andriescu.

Spre finalul anului, fondatorii Start-up.ro intentioneaza sa inaugureze in Bucuresti si un hub (un spatiu de lucru neconventional) destinat startup-urilor si freelancerilor din domeniul tehnologiei. Capitala incepe astfel sa devina tot mai interesanta pentru antreprenorii si investitorii in hub-uri. In prezent, in Bucuresti exista cinci hub-uri operationale: Impact Hub, TechHub, Connect Hub, We Love Digital si 360 Hub. De asemenea, in Brasov exista Hub OneZero, Hub 1317, in Cluj avem Cluj Hub, Cluj CoWork (urmeaza ca Impact Hub sa fie lansat si la Cluj). In Iasi se remarca hub-ul The Grape, in Constanta locatiile City Hub Constanta, Forte Life Social Hub, in Sibiu Central Hub, iar in Timisoara functioneaza The Start-up Hub.

De asemenea, informatii din piata arata ca urmeaza alte lansari de hub-uri, cel mai probabil ca ad-on la alte proiecte, nu neaparat entitati independente. Daca ne uitam la experienta tarilor din regiune, esential pentru hub-uri va fi sa reuseasca sa se transforme in incubatoare si acceleratoare de business. Sper sa avem cel putin trei incubatoare/acceleratoare in Romania in urmatorii 3 ani.

Sa le tinem pumnii acestor oameni care cred in 1. co-working, 2. sharing, 3. content, 4. comunitati, 5. evenimente de business

 

Read More
Featured Start-Up

Multinationalele tin aproape de start-up-uri: competitie SAP pentru antreprenori

Multinationalele sunt tot mai interesate de parteneriate cu start-up-uri, iar acest lucru reprezinta un lucru pozitiv pentru ecosistemul antreprenorial. Spre exemplu, compania SAP desfasoara, impreuna cu asociatiile Ashoka si Social Impact, o competitie pentru startup-urile sociale la nivel regional, inclusiv din Romania, cu scopul de a-i ajuta pe antreprenorii din acest domeniu sa transforme ideile lor inovative in business-uri sustenabile.

Castigatorii vor beneficia de training si mentorat din partea expertilor SAP.

SAP va sustine, prin intermediul programului Startery Central & Eastern Europe, 30 de antreprenori care dezvolta proiecte sociale, cu conditia ca acestea sa aiba un grad inalt de inovatie si sa poata fi implementate cu ajutorul tehnologiei.

Astfel, antreprenorii din Romania care au identificat o problema sociala si au o idee inovativa pentru rezolvarea acestei probleme intr-un mod sustenabil, dar care mai au nevoie de anumite instrumente pentru a-si pune in aplicare proiectul, pot aplica online, pe website-ul programuluihttp://startery.de/cee pana pe data de 13 septembrie, urmand ca la mijlocul lunii octombrie sa fie anuntati cei 30 de castigatori.

Summit de patru zile la Sofia

Acestia vor avea oportunitatea sa isi prezinte si sa isi dezvolte ideile de startup-uri in cadrul unui summit intensiv de patru zile (9-13 noiembrie 2015) in Sofia, Bulgaria, in cadrul caruia vor beneficia de o introducere in noile metode de Design Thinking si in conceptul de Business Model Generation.

De asemenea, antreprenorii selectati vor avea ocazia sa lucreze la modelul lor de business cu experti intr-un mediu inspirational si sa colaboreze cu alti antreprenori care pun impactul social inaintea impactului financiar. Summit-ul se va desfasura in limba engleza, toate costurile de calatorie, cazare si masa fiind acoperite de organizatori.

 

Read More
1 2 3 4