Category : Start-Up

Scaleup Start-Up Trends

Three good news from the Romanian venture capital market

In 2021 the Romanian venture capital market broke the €100M barrier of venture deals for the first time in the post-UiPath era. I chose for you three good pieces of news from the Romanian Venture Report and outlined my view and the reasons to be optimistic. 

  1. ROUNDS ABOVE €1M REPRESENTED 68% OF 2021 INVESTMENT VOLUME

How to Web tracked 18 rounds with over €1M in funding each, totaling 68% of all transaction volume, with an even Romanian / international capital split.

My take on this: It is a new trend, and last year I met more Romanian scaleups that raised more than €1M. One example is Bunnyshell, a stellar startup I worked well last year, which closed a EUR 1.1 million funding round that Early Game Ventures led. Druid, a startup specialising in developing intelligent virtual assistants (chatbots) for enterprise organizations, raised USD 2.5 million last year through a Series A financing round, led by GapMinder VC with an investment of USD 2.2 million completed by Early Game Ventures and private investors. Code of Talent raised a EUR 1.7 million Series A equity financing round led by Catalyst Romania Fund II and supported by existing investors ROCA-X and SeedBlink. Stailer, a tech scaleup I also work on PR, raised 1,2 million euros last year and now targets Hungary. SeedBlink, a platform that democratizes access to early-stage investments, closed a Series A funding round worth EUR 3 million last year. 

FLOWX.AI, an enterprise platform that enables banks and financial institutions with complex IT infrastructures to build fast and modern digital experiences that are unbounded from the limitations of legacy systems, raised EUR 7.35 million in seed funding in 2021. FLOWX.AI has already announced the opening of its Paris office. Digitail, a cloud service for veterinary surgeries and customers, raised USD 2.5 million in a seed round led by byFounders and Gradient Ventures (Google’s AI fund). FameUp, a mobile platform for micro-influencers, raised a EUR 2.5 million round from Early Game Ventures and other investors, including Daniel Dines.

  1. PRE-SEED AND SEED DEALS GREW NOTABLY BOTH IN TOTAL VOLUME AND AVERAGE TRANSACTION

Notable regarding 2021’s seed-stage transactions is their overall volume doubling in size from €21.87M in 2020 to €47.37M in 2021.

My take on this: Indeed, financing became more critical in the hierarchy of needs for entrepreneurs in the post-Covid-19 economic recovery, which offers many opportunities for local and global growth. More numerous founders are growing with the aid of several funding sources. I found four options that have emerged in the pandemic or become more available to companies now than in prior years.

i) Institutional investors. We have not seen institutional investors funding Romanian startups or scaleup tech companies directly until this age. For example, the International Finance Corporation (IFC) supports FintechOS’ global expansion strategy with a $ 10 million investment. What is striking about this financing: it was the first investment granted directly to a Romanian tech scaleup by the International Finance Corporation.

ii) Angel investor associations. Given that the traditional source of financing – bank lending – is limited due to the level of risk that new companies have, an alternative and viable source of funding for these businesses has proven to be business angels. Not only has the number of individual investors in tech startups increased steadily in recent years, but in the last year, we have seen coagulation of the angel investor community. I would mention an active trio on the Timisoara – Bucharest – Cluj axis: Growceanu, TechAngels, and Transylvania Angels Network.

iii) The founders became millionaires. More Romanian companies, tech and non-tech, have already built Romanian millionaires. Some of them, in turn, become investors in new projects on the local market, and an excellent example of this is Daniel Dines, one of the co-founders of UiPath, who also began investing in tech startups. An example is the Romanian startup FameUp, a mobile platform dedicated to micro-influencers, which drew 2.5 million euros from the Early Game Ventures investment fund. It participated as an angel investor and founder UiPath Daniel Dines.

iv) International investment funds. If in 2019 and 2020, more venture capital funds started in Romania invested in Romanian tech startups in the seed phase, in 2021, we see that more and more founders manage to attract worldwide investors to shareholders. Only one example: the Romanian startup Framey, which received a $1 million investment from ICE Capital in Dubai, supported by the local fund JECO Capital.

v) Alternative investment fund managers An attractive financing round has been announced, which marks a premiere in the financing area of Romanian companies: the first time that a SIF invests in a tech startup.

KFactory, an Industry 4.0 startup, received 600,000 euros in financing in an investment round led by Fortech Investments. The existing investor Sparking Capital and, surprise, SIF Transilvania (SIF3), a market value of 733 million lei on the Bucharest Stock Exchange.

The new trend: alternative investment fund managers are joining other types of investors who rely on innovative tech projects (VC, angels, strategic investors, crowdfunding platforms, etc.

  1. SERIES A FUNDING IS STARTING TO WARM UP

In 2021 Romanian Venture Report tracked 3 Series A transactions, an increase by 33% compared to 2020. “Growth is on the right track, but still lags, so we’re looking forward to seeing this ramping up in the future”, say the authors of the report. 

My take on this: Indeed, we should study the conversion rates from seed rounds to Series A more. Romanian companies seem to convert worse than the average with an 8,1% rate. The European average conversion rate from seed routes to Series A is 16,1%, according to NGP Capital. As a comparison, the top 4 countries in terms of seed funding per capita (Israel, Ireland, UK, Switzerland) all perform at or above average in moving companies forward to Series A. French companies seem to convert better than average at a 17,9% conversion rate, whereas German ones are behind at 14,8%.

Read More
Economie Start-Up

The most active investors in Romanian tech ecosystem based on financing rounds (overview first semester 2020)

The pool of Romanian investors is larger based on financing rounds raised in tech Romanian ecosystem. These are the most active venture capital funds, business angels and crowdfunding platforms during the first semester of 2020. 

Read More
Start-Up Video

VIDEO. Potenţial de inovare în HealthTech. Studiu de caz: Oncochain

Am lucrat, cunoscut și interacționat direct cu peste 500 de antreprenori români doar anul acesta. În calitate de ambasador al competiției Startupperul Anului, disponibilă în premieră și pentru antreprenorii români, am cunoscut echipe și start-up-uri faine, Oncochain fiind unul dintre acestea. Mădălin-Marius Margan este co-fondator al proiectului.

Read More
Antreprenoriat Start-Up

Două chestii tari despre evaluarea de 10 MLD. $ a UiPath: creșterea exponențială și un PR bun pentru România

UPDATE 13 iulie 2020: UiPath a “ridicat” o finanțare de 225 milioane de dolari într-o investiție de tip Series E, tranzacție care evaluează compania la 10,2 miliarde de dolari (pe larg, pe CNBC)

Cine sunt noii investitori: Alkeon Capital (care au condus această rundă) + Accel, Coatue, Dragoneer, IVP, Madrona Venture Group, Sequoia Capital, Tencent, Tiger Global, Wellington și T. Rowe Price Associates, Inc.

Argumentele de mai jos (scrise în urmă cu un an) rămân valabile, în opinia mea. Până atunci, haideți creștem ecosistemul antreprenorial + îl promovăm prin PR și content: The most active investors in Romanian tech ecosystem based on financing rounds (overview first semester 2020)

Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/

———

Informația că UiPath a primit o nouă rundă de investiții, Series D, în valoare de 568 de milioane de dolari, este, cu siguranță, știrea primului semestru ca relevanță și inspirație pentru mediul de business românesc. UiPath intră, astfel, în clubul companiilor evaluate la 7 miliarde de dolari, fiind probabil cea mai valoroasă companie de AI software din lume.

Read More
Antreprenoriat Start-Up

StartupBlink spune că stăm mai prost la startup-uri (cele adevărate) sau de ce trebuie să promovăm România mai bine

România nu se mai află în fruntea „Clubului țărilor din Balcani“ la capitolul Ecosistem de startup-uri, după ce a coborât 10 poziții până pe locul 38, potrivit unui studiu foarte „proaspăt“ al StartupBlink, o inițiativă pe care o urmăresc de vreo doi ani. Startup Ecosystem Rankings este proiectul fanion despre situația fenomenului de startup din 100 de țări și peste 1000 de orașe. Ce îmi place la creatorii StartupBlink este că au o viziune în care cred si eu, bazată pe o idee simplă, dar greu de ințeles de mulți specialiști: „Nu orice firmă nouă este startup!“)

Read More
Antreprenoriat Featured Start-Up

Suntem ultimii in UE la numarul firmelor care cresc rapid. Cum facem sa avem cel putin 5.000 de gazele in Romania?

1.169 de companii din România sunt identificate ca întreprinderi cu creștere ridicată, arată datele publicate de Eurostat. Spre comparație, patru țări mult mai mici au un număr mai mare de “gazele”, așa cum mai sunt numite firmele care cresc foarte rapid: Lituania (1.843), Ungaria (3.860), Cehia (3.962), Bulgaria (2.835).  Procentual, cifrele arată mult mai rău: doar 2,3% din companiile din România au un ritm de creștere rapid, țara noastră fiind pe penultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, conform datelor din 2015.

Statisticile Eurostat iau în considerare doar rata de angajare a numărului de angajați atunci când identifică firmele cu o creștere ridicată. Astfel, o companie este considerată firmă cu evoluție rapidă (“High Growth Enterprise” = HGE) dacă ritmul mediu de creștere al numărului de angajați depăseste 10% pe o perioadă de trei ani, fiind luate în considerare doar companiile cu puțin 10 angajați la începutul acestei perioade.

firmecrestererapida1

La nivel european, aproximativ 158.000 de întreprinderi au fost încadrate în grupul firmelor cu creştere rapidă. Ele reprezintă 9,9% din toate întreprinderile active cu cel puţin 10 salariaţi şi au generat locuri de muncă pentru 13,5 milioane de persoane. Sectoarele economice cu cele mai multe „gazele” sunt cel de „informaţii şi comunicaţii” (15,3% din totalul companiilor cu creştere rapidă), ”servicii administrative şi de suport” (14,0%) şi „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (11,3%).

Surprinde, așadar, în mod neplăcut, poziția României din punctul de vedere al ponderii firmelor cu creștere rapidă în totalul companiilor. Țara noastră și Cipru sunt singurele economii care se situează sub pragul de de 3% la nivelul ponderii companiilor cu creșteri rapide: România (2,3%), Cipru (2,2%). La mare distanţţ, deasupra României se află Grecia (6%), Austria (6,5%), Italia (7,6%), Estonia (7,7%) și Belgia (8,1%). De partea cealaltă, în partea superioară a ierarhiei, cel mai ridicat procent de întreprinderi cu creştere ridicată în rândul tuturor întreprinderilor active cu cel puţin zece angajaţi se înregistra în Irlanda (14,9%), Malta (13,7% în 2014), Ungaria (12,5%), Slovacia şi Letonia (ambele cu 12,2%), Suedia (12,1%).

firmecrestererapida2

În 2015, aproximativ 1 din 5 angajaţi lucrau în întreprinderi cu creştere ridicată în Irlanda (21,7%), Ungaria (20,7%) şi Portugalia (19,7%). Acestea avea un impact semnificativ asupra angajărilor şi în Marea Britanie (19%), Bulgaria (18,6%), Malta (17,5% în 2014), Letonia şi Olanda (ambele cu 17,4%). Cel mai redus procent de angajaţi care lucrau în 2015 în întreprinderi cu creştere ridicată era în Cipru (3,6% în 2014), România (5,9%), Austria (7,8%), Finlanda şi Franţa (ambele cu 9,5%).

OK, atunci ce este de făcut pentru a crește numărul de firme performanțe? Cum ar trebui să ne raportăm, prin proiecte de business, finanțări, consultanță și politici publici la aceste “gazele” românești?

Principala provocare pentru micii întreprinzători este capacitatea de scalare a unui business, de a-l crește consistent pe o perioadă de trei ani. Foarte puține business-uri cresc constant trei ani, cu cel puțin 20% ca nivel al afacerii și ca număr de angajați. Provocarea se adresează întregului mediu de afaceri. Cum ajutăm aceste firme să devină “gazele” și cum prioritizăm firmele de tip gazelă care cresc cu minim 20% de la an la an să se extindă pe piețele internaționale. Din păcate, foarte puține firme românești cresc constant cu 20% de la an la an.

Ce avem de făcut pentru a extinde numărul de firme cu o creștere avansată? Cum ajungem la cel puțin 5.000 de “gazele” românești? Vă propun mai jos doar câteva idei.

Ideea nr. 0: Să schimbăm/să îmbunătățim mediul în care firmele își desfăsoară activitatea, cu o implicare cât mai redusă din partea statului, fără să mai punem bariere administrative și birocratice.

Propunere nr. 1: Crearea de politici publice adresate firmelor cu o creștere rapidă se bazează pe abilitatea administrației publice sau a părților de interes private din ecosistemul antreprenorial să identifice aceste întreprinderi.  Dacă selecția actualelor “gazele” (firme cu creștere rapidă) este ușoară, cel puțin în aparență (mă îndoiesc că administrația publică românească are această capacitate în prezent), odată ce criteriile au fost stabilite, identificarea potențialelor firme performante reprezintă o problemă majoră. Astfel, se impune crearea unei așa zise “unități de identificare a gazelelor”. Locul acestei entități ar fi potrivit, fie în mediul privat, fie la nivelul administrației publice.

*Exemplu de bună practică: Deloitte Fast 50, un program/clasament care ierarhizează companiile din sectorul tehnologiei, din Europa Centrală, pe baza creșterii veniturilor pe o perioadă de patru ani.

Propunere nr. 2: Să gândim și să implementăm proiecte pentru firme de tip Scale-Up (firme cu o creștere a cifrei de afaceri anualizată în ultimii trei ani de peste 20%) (vezi Schema de finanțare Scale-Up propusă de Ministerul Economiei în 2016)

* Exemplu de bună practică: Scale-Up Taskforce (UK), care își propune să evalueze barierele care stau în calea creșterii firmelor britanice.

Propunere nr. 3: Abordare integrată, la 360 de grade: măsurile specifice de suport pentru firmele cu o creștere rapidă sunt, în mod frecvent, un mix între finanțare, consultanță strategică, sprijin pentru acces pe piețele internaționale.

*Exemplu de bună practică: Scale-Up Report, un studiu care prezintă rezultate și date din mai multe țări care și-au schimbat politicile economice pentru a se adresa mai mult firmelor de tip scale-up.

Propunere nr. 4: Pe termen scurt, o idee bună ar fi să facem un compromis și să ne concentrăm doar pe două categorii de firme. De exemplu, studiile arată că două categorii de întreprinderi au șanse mari să între în grupul firmelor cu o creștere rapidă: firmele exportatoare și firmele foarte tinere.

Propunere nr. 5: Se impune o strategie națională privind internaționalizarea firmelor românești, în condițiile în  care prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe fiind de aproximativ 20 într-un singur an. Antreprenorii români au nevoie de know-how, networking, studii și informații punctuale despre oportunitățile de business din străinătate.

*Exemplu de bună practică: Start-Up Bridge, un proiect de internaționalizare a afacerilor românești lansat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL).

Propunere nr. 6: Accelerarea procesului de dezvoltare a unei culturi pro-business angels prin susținerea creării unor rețele de investitori individuali (ideal ar fi lansarea unei federații cu rețele de tip business angel și organizarea unui road-show care să popularizeze ideea).

Exemplu de bună practică: Business Angels Netzwerk Deutschland

Propunere nr. 7: Încurajarea și finanțarea unor acceleratoare și pre-acceleratoare de business noi.

*Exemplu de bună practică: Entrepreneur First

Întreprinderile cu o creștere ridicată (HGF’s) au devenit în ultimii ani un punct central pentru politicile publice în multe țări dezvoltate. În paralel cu această abordare a administrației publice și a mediului de business, foarte multe cercetări dedică spațiu și resursa “gazelelor”. Ar trebui să ne concentrăm și noi mai constant asupra firmelor românești care accelerează numărul de angajați și cifră de afaceri. Oricum am privi lucrurile, 2,3% este un procent lipsit de anvergură. Putem mai mult.

Read More
Featured Start-Up

IMM-URILE ROMANESTI, PESTE HOTARE: O FIRMA DIN CINCI SE EXTINDE PRIN EXPORTURI

Dezvoltarea redusă şi lipsa puterii economice a IMM-urilor din România sunt două bariere în calea procesului de extindere a firmelor romaneşti pe pieţele externe. Astfel, 85% dintre acestea acţionează pe piaţa locală, 14% îşi duc serviciile şi produsele la export în piaţa din Uniunea Europeană (UE) şi doar 6% exportă pe pieţele unor ţări din afara UE, arată datele din lucrarea Carta IMM-urilor din România 2017.

„Observăm că peste patru din cinci entităţi mici şi mijlocii se focalizează asupra pieţei locale, întrucât talia mai redusă nu le conferă puterea economică de a pătrunde şi pe alte pieţe. Procentajele întreprinderilor care realizează produse şi servicii pentru piaţa locală variază invers proporţional cu vechimea companiilor“, se explică în lucrarea citată.

Doar 20 de companii româneşti fac investiţii pe pieţe externe într-un an, iar acestea realizează 30 la sută din exporturi, arată un studiu prezentat de Romanian Business Leaders (RBL), în contextul lansării Start-Up Bridge, proiect de internaţionalizare a afacerilor româneşti.

Start-Up Bridge este o platformă de interacţiune între antreprenorii români şi companiile externe aflate în diverse etape de dezvoltare. Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia în perioada 18-19 iunie, a fost realizat în parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) şi Start It Smart şi a cuprins întâlniri de tip match-making şi prezentări despre oportunităţile de business din Bulgaria.

Start-Up Bridge, proiect pe care îl coordonez, se va extinde în următoarele luni cu interacţiuni de business în cele mai mari pieţe din străinătate, astfel încât să ajute antreprenorii români interesaţi de internaţionalizare.

Read More
Antreprenoriat Featured Start-Up

RBL lanseaza “Start-Up Bridge” – platforma de interactiune intre antreprenorii romani si cei straini

Fundatia Romanian Business Leaders (RBL) lanseaza Start-Up Bridge – proiect de internationalizare a afacerilor romanesti, luni, 19 iunie, la Sofia, in cadrul unui schimb de experiente profesionale intre 20 de antreprenori romani si potentiali parteneri din Bulgaria.

Studiile arata ca prezenta internationala directa a firmelor romanesti este modesta, astfel incat numarul companiilor autohtone care efectueaza investitii straine pe pietele externe este de aproximativ 20 intr-un singur an. In acelasi timp, firmele autohtone realizeaza doar 30% din exporturile romanesti.

 “Ideea proiectului Start-Up Bridge – Cross your borders a fost generata de nevoia antreprenorilor romani de a trece granitele propriu-zise ale tarii (pentru dezvoltare regionala), dar si de a-si depasi barierele mentale mai mari sau mai mici pe care le avem toti cand vine vorba de business. Aceste bariere din capetele noastre pot fi inlaturate mai usor prin contactul direct cu antreprenori si executivi din culturi de business diferite. Vrem sa-i ajutam pe antreprenorii romani sa-si deschida mai larg orizonturile, fie ca vorbim de viziune a businessului, de executie sau de oportuntati din alte piete”, a declarat Sorin Axinte, antreprenor si membru fondator al Romanian Business Leaders.

Start-Up Bridge propune crearea unei platforme de interactiune intre antreprenorii romani si companiile externe aflate in diverse etape de dezvoltare. Ideea, misiunea si obiectivele “Start-Up Bridge” au luat nastere in cadrul Summit-ului RBL din luna martie a acestui an, ca urmare a identificarii unui potential neutilizat de interactiune internationala in randul antreprenorilor romani.

“Vrem sa schimbam mentalitati prin aceasta platforma de interactiune. Vom oferi antreprenorilor romani posibilitatea sa interactioneze cu alti intreprinzatori din pietele tinta, sa inteleaga oportunitatile de afaceri din strainatate si sa isi gaseasca mai usor parteneri, clienti si furnizori prin internationalizare. De asemenea, proiectul Start-Up Bridge va oferi know-how, studii si informatii punctuale despre oportunitatile de business din strainatate”, a declarat Gabriel Istoc, antreprenor si initiator al proiectului Start-Up Bridge.

Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia in perioada 18-19 iunie, este realizat in parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) si Start It Smart si va cuprinde intalniri de tip match-making si prezentari despre oportunitatile de business din Bulgaria, fie ca dezvoltarea internationala a afacerilor romanesti se face prin export, prin deschiderea unei firme, prin castigarea unui proiect de prestari servicii sau prin achizitia unui jucator local. De asemenea, proiectul va beneficia de prezenta reprezentatilor guvernamentali si a diplomatilor romani si bulgari (Ambasada Romaniei in Sofia, specialistii Invest in Bulgaria si ai Guvernului Romaniei) care vor oferi informatii despre masuri si programe de sustinere a antreprenorilor interesati de internationalizare.

Start-Up Bridge Romania-Bulgaria a atras deja interesul a aproximativ 20 de antreprenori romani care isi propun gasirea de antreprenori pentru dezvoltare in Bulgaria, cunoasterea pietelor regionale, modul de functionare juridic, cadrul fiscal, profilul clientului, tipologii de cumparare, infrastructura de livare, etc. Cei 20 de antreprenori romani care s-au alaturat platformei de interactiune Start-Up Bridge activeaza in industrii variate, cum ar fi IT&C, productie, FMCG, moda, energie, resurse umane si servicii financiare.

Start-Up Bridge se va extinde pe termen scurt si mediu cu interactiuni de business in cele mai mari piete din strainatate, astfel incat sa ajute antreprenorii romani interesati de internationalizare.

 RBL este o comunitate de antreprenori, manageri si profesionisti romani din diverse domenii, uniti de dorinta de a contribui la un bine public dincolo de interesele de companie sau industrie. Cei peste 170 de membri se reunesc in RBL in nume personal pentru ca traiesc ghidati de valori comune: incredere in Romania, altruism, integritate si actiune.

RBL este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit care ofera o platforma de actiune si implicare sociala pentru liderii din mediul privat. Organizatia exista prin contributia membrilor si prin implicarea lor in proiecte, in dialogul cu autoritatile sau in evenimentele dedicate comunitatii.

Proiectele RBL sunt construite pe baza de voluntariat de membrii organizatiei si includ Programul Ateliere de Antreprenoriat, platforma de mentorat pentru antreprenori startup si scaleup, Mentoria, conferintele inspirationale pentru tineri, Vreau sa Fiu Antreprenor, proiectul RePatriot pentru repatrierea diasporei prin antreprenoriat, Antreprenoresti – Adopta un sat!, pentru revitalizarea satului romanesc prin antreprenoriat si Proiectul MERITO, pentru recunoasterea si sustinerea profesorilor cu vocatie si gandire antreprenoriala din Romania.

In 2016, peste 7.000 de romani au fost beneficiarii proiectelor RBL, iar membrii comunitatii au contribuit cu peste 6.000 de ore de voluntariat. In 5 ani de activitate, totalul beneficiarilor directi ai proiectelor a depasit 25.000 de oameni.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured Start-Up

Legea business angels: memorandumul care operationeaza schema de ajutor de minimis

Pe langa proiectul Scale Up, in sedinta de guvern din 8 decembrie a mai trecut un proiect la care am lucrat alaturi de colegi in ultimele luni: un memorandum prin care este creata schema de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investitii de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.

Practic, aceasta schema operationalizeaza Legea 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels, lege redactata de Florin Jianu in 2014, in perioada in care a fost ministru delegat pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediu de Afaceri si Turism. Legea a fost adoptata de Camera Deputatilor si promulgata de presedintele Klaus Iohannis in 2015.

Legea business angels – un investitor  va beneficia de scutiri de la:

– impozitul pe veniturile sub forma de dividende, pentru o perioada de trei ani, din momentul dobandirii actiunilor;
– impozitul pentru castigul stabilit din vanzarea actiunilor daca exit-ul are loc dupa cel putin trei ani de la investitie;

Investitorii si firmele vor putea “aplica” in februarie – martie 2017 (potrivit estimarilor mele). Pasi de urmat:

– afisarea proiectului actului normativ privind aprobarea Schemei pe site-ul Ministerului, pentru transparenta decizionala, cu min. 30 zile inainte de supunerea spre avizare de catre autoritatile publice (avizarea la Consiliul Concurentei) si cu o perioada de cel putin 10 zile calendaristice (dar in interiorul celor 30 de zile) pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii (art. 7 din Legea nr. 52/2003 – privind transparenta decizionala);

– finalizarea proiectului schemei – probabil tot in perioada celor 30 de zile pana la supunerea spre avizare;

– avizarea la Consiliul Concurentei intr-un termen cuprins intre 10 şi 30 de zile de la primirea cererii de avizare ( art.11 din OUG 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat);

– aprobarea Schemei prin ordin de ministru;

– crearea unei site sau sectiune pe site pentru Schema pentru comunicarea cu solicitantii conform prevederilor schemei (formulare, ghidul utilizatorului etc.);

– publicarea ordinului aprobat in Monitorul Oficial al României, pe site-ul Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si transmiterea acestuia spre informare la Consiliului Concurentei, in termen de 15 zile de la data adoptarii, conform prevederilor art. 17 din OUG nr. 77/2014.

Din acest moment, Schema este aplicabila.

– Finalizarea procedurilor interne de acordare a caracterului ajutorului de minimis solicitantilor (societatile); activitatea pentru intocmirea acestor proceduri ar putea incepe deja dupa ce procedura a fost publicata pe site;

Legea business angels: cum se acorda ajutorul de minimis

Astfel, ajutorul de minimis se acorda ca finantare de risc, sub forma investitiilor de capital in numerar la societatile in care investitorii aleg sa investeasca. Investitia efectuata este asimilata cu acordarea unui ajutor de minimis intrucat este realizata in vederea acordarii de facilitati fiscale persoanei fizice, in calitate de investitor, implicandu-se astfel resurse bugetare de stat prin renuntarea la incasarea unor venituri sub forma de impozite.

Investitia este efectuata de catre o persoana fizica, intr-o societate al carei asociat devine, prin dobandirea de parti sociale ca urmare a majorarii capitalului social. Majorarea se efectueaza prin aportul de capital in numerar al persoanei fizice care devine investitor individual – business angel. Suma investita este cuprinsa intre 3.000 si 200.000 de euro, echivalent in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei. Aceste limite de sume se aplica cumulat, indiferent de numarul investitorilor.

 

Pot beneficia de aceasta schema de ajutor societatile din categoria microintreprinderi si intreprinderi mici, care intrunesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt constituite ca societati cu raspundere limitata; sunt intreprinderi autonome in sensul Legii 346/2004; nu se afla in incapacitate de plata sau in stare de insolventa sau faliment si nu a fost deschisa procedura concordatului preventiv sau lichidarii societatii; prin acordarea unui ajutor de minimis, prin intermediul prezentei scheme, nu depasesc plafonul de minimis calculat pe durata a trei exercitii financiare; nu exista legaturi intre structurile actionariatului solicitantului si personalul din cadrul administratorului schemei si afini si rudele acestora pana la gradul II inclusiv.
Momentul acordarii ajutorului de minimis este data inregistrarii mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii la Oficiul National al Registrului Comertului.

Schema de ajutor de minimis se va derula pe perioada cuprinsa de la data intrarii in vigoare pana la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea prelungirii, in acord cu regulamentele Comisiei Europene privind acordarea ajutoarelor de minimis.

Read More
Featured Start-Up

Microindustrializare 2016: unul dintre cele mai asteptate programe pentru antreprenori

Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri a lansat Programul national multianual de microindustrializare, iar bugetul alocat pentru acest an este de 60,9 milioane lei (13,5 milioane euro). Prin implementarea acestuia, 244 de beneficiari vor primi in 2016 ajutor de minimis.

Obiectivul Programului national multianual de microindustrializare este sustinerea investitiilor in sectoarele de productie eligibile, cresterea volumului de activitate si a competitivitatii IMM-urilor din aceste sectoare.

“Programul de microindustrializare este unul dintre cele mai asteptate proiecte guvernamentale de catre antreprenori. Noutatea din acest an pentru firmele romanesti consta in valoarea mai mare a ajutorului financiar acordat”, a declarat secretarul de stat in Ministerul Economiei, Claudiu Vrinceanu.

De asemenea, acest program national sprijina fabricile de dimensiuni mici si medii si ”va genera valoare adaugata in economie”, adauga Claudiu Vrinceanu. Acesta este cel de-al patrulea program national, din cele zece pe care Ministerul Economiei le implementeaza anul acesta.

Calcularea punctajelor planurilor de investitii/afaceri se face in mod automat, transparent si in timp real, spun reprezentantii Ministerului Economiei.

Sursa: Profit.ro

Read More
1 2 3 5