HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ
ANTREPRENORILOR
Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată
Economie Featured

Antreprenori furati de bancheri pe banii statului

Cum 1. O noua frauda bancara a fost demascata si 2. Aud constant oameni care pun fraudele bancare si tepele lui Cristian Sima exclusiv pe seama colaborarilor private, am decis sa public si aici articolul Draga antreprenor, stii cum esti furat de bancheri pe banii statului?, scris in urma cu o luna de zile.

 

Ce ati inteles dupa ce ati studiat reteaua bancherilor fraudulosi prin credite garantate de stat? Ca cineva infiinta o firma, solicita apoi unei banci o finantare care sa fie garantata de stat. Banca primea garantia de la o instititutie etatista, mai exact patronata de Ministerul Economiei. Ati mai aflat de la DIICOT ca un grup infractional organizat a realizat beneficii financiare substantiale prin savarsirea de fraude bancare si prin utilizarea unor documente falsificate, iar de la guvernatorul Mugur Isarescu ati auzit vestea ca supravegherea bancii centrale “este tare si isi face datoria”. Antreprenori, stati linistiti, statul vegheaza! Ceva esential ne scapa: lipseste o persoana-cheie din tablou.

Individul absent din reteaua descrisa mai sus si care nu apare in discursul guvernatorului ori in documentele procurorilor (stati linistiti, nu-l veti intalni vreodata in dezbateri ori in expunerile birocratilor platiti din bani publici) este urmatorul: antreprenorul real, cel cu doua palarii inovatoare – chipiul mijlocitorului intre capital si forta de munca si, in acelasi timp, tichia producatorului de bunuri si servicii de care piata are nevoie. Dar cine sunt ceilalti pseudo-antreprenori, care sufoca initiativa privata prin fraude platite din bani publici intr-un sistem venal creat de stat?

In primul rand, vorbim despre “intreprinzatorii” politici si prietenii lor, oficialii fondului de garantare a creditelor, in cazul de fata. Statul, care considera intruna ca este cel mai bun profesionist in arbitraj, si-a propus sa decida regulile jocului si sa fie concomitent arbitru si jucator. In tot acest timp, voi ceilalti, antreprenorii autentici, ati ales ori ati fost fortati sa admirati de pe margine cum functioneaza caracatita bancherilor, condusa de prietenii antreprenorilor politici: fosti generali DIE, functionari din Senat, AVAS, ANAF si ministere. Sa individualizam intreaga clasa antreprenoriala cu un tanar pasionat de educatie care constientizeaza ca misiunea lui de antreprenor, “istoric al viitorului”, este sa deschida portile unei gradinite private (ce bine suna proiectul intr-un sistem in care parintii isi trimit copiii la scoli cu dascali rasa Veronica Bereanda). Intreprinzatorul nostru pregateste un plan de afaceri care contine si atragerea unui credit bancar. Se duce la banca si, ajuns in acest punct, se loveste pentru prima oara de competitia cu firmele fictive create de bancheri si legitimate de directorul Fondului National de Garantare a Creditelor pentru I.M.M. A doua situatie in care antreprenorul autentic este obstructionat de reprezentantii statului facatori de reguli, sub tutela caruia au loc astfel de acte de coruptie, este evidenta: dupa toate orgiile financiare pe traseul tridimensional grupare infractionala – sef de banca – fond de garantare, statul roman va ascunde paguba prin executarea scrisorii de garantie. Se naste intrebarea: din ce resurse provin banii prin care guvernul acopera prejudiciile de mai sus, in conditiile in care bugetul de stat este beteag? Evident, de la alti antreprenori politici – creatorii de taxe noi pentru intreprinzatorul real care viseaza la propria gradinita privata.

In al doilea rand, ii avem pe antreprenorii monetari – reprezentantii statului care controleaza tiparirea banilor si bancile care dilateaza banii (va sa zica, orice fel de bani cu exceptia finantarilor reale rezultate prin transmiterea economiilor din conturile celui care a economisit initial in mainile antreprenorului nostru cu gradinita privata care vrea sa utilizeze aceste fonduri in procesul de constructie a scolii). Profesorul si economistul Cristian Paun ii descrie pe antreprenorii monetari mai convingator: “sunt cei care obtin profituri intr-un mod foarte elegant, prin apasarea unui buton de imprimanta si care pot sa isi tipareasca ce profit doresc fara sa isi murdareasca mainile de pamant sau sa se streseze de dimineata prin piata sa isi vanda productia.” In esenta, intreprinzatorul privat este inabusit de hazardul moral institutionalizat (merita sa urmaresti video-ul de mai sus)  dat de “stampila” etatista si protectoare a acestui fond de garantare a creditelor si de girul supravegherii bancii centrale care “isi face datoria”. Garantarea creditelor bancare implica in mod natural hazardul moral si aparitia oportunistilor, fosti generali DIE si functionari la ministere. Birocratii, lipsiti de motivatii private cum ar fi profitul, sunt predispusi la initiative de frauda mai ales pentru ca lipseste rationalitatea economica, insuficienta data de siguranta imaginara a statului, dar si intrucat pur si simplu asa functioneaza sistemul guvernamental, cu activitati putin importante (vezi foto-pamflet de mai jos, via Taxation is a theft): nu poti sa privesti din tribuna si sa ratezi o oportunitate legitimata de puternica reglementare.

Multi au comparat reteaua bancherilor cu (presupusa?) frauda brokerului Cristian Sima. Eu vad o singura asemanare intre cele doua cazuri, care ne arata legatura dintre sistemul financiar, cel mai reglementat domeniu din economie, si felul in care supraveghetorii, autoritatile statului, se leapada de propriul esec. Asa cum CNVM si actorii pietei de capital s-au lepadat de pseudo-brokerul care preluase cu acordul lor conducerea Bursei de la Sibiu, guvernatorul BNR azvarle in egala masura “cartoful fierbinte” al bancherilor din propria ograda: “Nu e vorba de o caracatita a bancherilor, mai degraba este un grup infractional din afara bancilor”. Antreprenori, stati linistiti, statul vegheaza!

Read More
Antreprenoriat Books Featured

Ghid practic de antreprenoriat: prefata cartii

Am contribuit cu placere la pregatirea Ghidului Practic pentru Antreprenori, o carte despre antreprenoriat scrisa colectiv de oameni de afaceri din Romania, membri ai comunitatii Romanian Business Leaders.

Public prefata cartii in randurile de mai jos.

 Aceasta carte este rezultatul unui demers lung si de echipa. A inceput in luna aprilie 2012 si este buna de citit la finalul anului. Ai in mana un ghid de antreprenoriat scris intr-un limbaj colocvial si usor de citit, care te surprinde prin concretetea informatiilor si a sfaturilor creionate de antreprenorii si managerii din Fundatia Romanian Business Leaders. 

 

In esenta, ghidul este un proiect antreprenorial (a inceput de la zero, a fost dezvoltat pe baza unui plan bine definit si are obiective masurabile). Nu stiu cum o sa primeasca un astfel de ghid un antreprenor cu cativa ani de experienta, dar imi e clar ca tie, viitor intreprinzator, o sa-ti fie utila. Iti va placea. Capitolele sunt valoroase prin continutul lor, experientele autorilor ghidului sunt relevante, iar scriitura te prinde.

„Ghidul de antreprenoriat” publicat de Fundatia Romanian Business Leaders, o carte care se adreseaza intreprinzatorilor aspiranti si liderilor afacerilor de maine, este impulsul editorial de care ai nevoie pentru a incepe un proiect antreprenorial.

Ca jurnalist de business, ma simt bine in preajma antreprenorilor cu care interactionez si despre care scriu zilnic si imi face placere sa vorbesc despre ei. De ce? In primul rand, pentru ca antreprenorii creeaza businessuri, genereaza locuri de munca. Un antreprenor este un mijlocitor intre capital si forta de munca. In al doilea rand, pentru ca intreprinzatorii au o imagine proasta in Romania. Sunt atat de multi antreprenori de valoare care nu ies in fata. Daca te duci in Statele Unite ale Americii si spui ca esti antreprenor, vei fi privit bine. Aici lucrurile nu stau (inca) asa. In al treilea rand, acestia sunt ignorati de guvernanti. In al patrulea rand, o economie care se bazeaza preponderent pe afacerile mici face fata mai usor socurilor externe. Al cincilea argument este ca avem nevoie de alte modele.

Ce si cum s-a intamplat sa avem acest ghid posibil? O organizatie formata exclusiv din oameni din mediul privat – Fundatia Romanian Business Leaders – si-a propus sa creeze o platforma de actiune pentru lideri autentici si initiative concrete. Primul pas a fost facut: ghidul de antreprenoriat pe care il ai in mana.

Cum au reusit antreprenorii si managerii, autorii acestui ghid, sa ajunga la acest produs editorial? Prin acea capacitate intelectuala care diferentiaza omul de animale: cooperarea, pe baza unor sentimente de simpatie si prietenie, precum si un sentiment de apartenenta la o comunitate. Economistul Ludwig von Mises spune in „Actiunea umana”  ca nu trebuie sa uitam niciodata ca “trasatura caracteristica a societatii umane este cooperarea deliberata; societatea este un rezultat al actiunii umane, al urmaririi constiente a atingerii unor scopuri”. Tot de la Mises aflam ceea ce, cu siguranta, oamenii din business cunosc si au concretizat in exercitiul scrierii „Ghidului de antreprenoriat”: experienta il invata pe om ca actiunea in cooperare este mai eficienta si mai productiva decat actiunea izolata a indivizilor auto-suficienti.

Le suntem recunoscatori tuturor celor de mai jos. Toti ne-au pus la indemana cu darnicie o parte din timpul lor: Daniela Cretu, John Maxwell Team, Felix Daniliuc, Raiffeisen Leasing, Radu Manolescu, KM Trust, Mihail Marcu, MedLife, Robert Maxim, Ensight Management Consulting, Felix Patrascanu, Fan Courier, Luminita Roman, AIMS Human Capital, Nicoleta Stoian, Vitafoam si colaboratorilor Ina Badarau, Beatrice Galatanu, AIMS Human Capital, Flavia Matei, Ensight Management Consulting, Sanziana Oghina, Dorin Preda si Sorin Tranca, Friends Advertising.

Claudiu Vrinceanu, redactor-sef Wall-Street.ro

 

 

 

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Cartolina mea preferata e despre initiativa privata

In conditiile in care oportunitatile anului 2013 au ca sursa exclusiv mediul privat si principalele amenintari la adresa stabilitatii macroeconomice depind de o posibila continuare a instabilitatii politice, va propun sa ne uitam mai ales la nevoile mediului de business.

Spre exemplu, Fundatia Romanian Business Leaders (RBLS) – entitate al carei membru sunt cu mare placere, a dezvoltat in ultimul an o platforma de actiune pentru initiative concrete, iar saptamana trecuta a propus mai multe teme pentru agenda viitorului guvern. Gasim in editorialul publicat astazi doar cateva idei relevante, scrise pe cartoline care ar trebui sa ajunga pe masa viitorilor guvernanti.

Cartolina mea preferata este cea mai de sus. Contine o singura dorinta simpla si se refera la soarta initiativei private. Nu stiu cine a scris-o, dar sigur e antreprenor sau manager si are zeci, poate chiar sute, de angajati.

AGENDA ROMANIA: BusinessMetru optimist

Saptamana trecuta, 80 dintre acesti oameni din business s-au reunit la Masa Rotunda AGENDA ROMANIA, cu scopul de stabili temele celei de a doua editii Romanian Business Leaders Summit, care va avea loc in 7-8 februarie 2013, in Bucuresti.

In ciuda previziunilor macroeconomice rezervate pentru anul viitor, ei spera intr-o usoara crestere a cifrei de afaceri, a numarului de angajati si a nivelului salariilor in 2013, potrivit celei de a patra editii a BusinessMetrului Romanian Business Leaders – sesiune de vot live desfasurata in cadrul evenimentelor Romanian Business Leaders.

Cresterile asteptate de participantii la eveniment depind, insa, de masurile pe care viitorul Guvern le va adopta cu prioritate, de incetarea actiunilor populiste si a fortarilor de nota politica, precum si de inceperea unui dialog autentic cu sectorul privat. De asemenea, membrii Romanian Business Leaders incurajeaza viitorul Guvern sa lucreze cu prioritate la transparenta deciziilor, la eliminarea coruptiei generalizate, la modernizarea sistemului educativ si la un sprijin programatic pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in Romania.

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Ahmed Hassan, Deloitte, despre antreprenori: Ei formeaza coloana vertebrala a unei economii

In cadrul primului interviu din .ro al lui Ahmed Hassan, in calitate de country leader Deloitte pentru Romania si Moldova, am discutat si despre antreprenoriat.

I-am propus chiar si o gluma despre contabili si antreprenorii mici. “Stiti care sunt clientii preferati mereu de contabili? Firmele mici”. Nu-mi dau seama daca anecdota e plina de haz pentru Ahmed Hassan, insa el imi replica rapid ca raspunsul intrebarii de mai sus are legaturi clare cu activitatea Deloitte. Spre exemplu, Deloitte recompenseaza prin proiectul CE Technology Fast 50 2012 companiile de tehnologie care se afirma rapid . “Incurajam firmele mici si mijlocii, iar cel mai bun moment pentru sprijin este atunci cand acestea sunt asemenea gazelelor, cu potential de crestere. Uitati-va ce vedem la tarile care o duc bine din punct de vedere economic: firmele mici si mijlocii formeaza coloana vertebrala a unei economii.”

Alte idei mici despre antreprenoriat:

 “Este obligatoriu pentru guvernanti sa accepte o reorganizare profunda – operationala si financiara – , in randul companiilor de stat si sa urmeze exemplul antreprenorilor si al companiilor private care s-au descurcat mai bine in criza.”

 

“M-am gandit de multe ori sa devin antreprenor si cred ca voi face acest pas la un anumit moment in cariera. Mi-as dori sa ajut o idee sa creasca, iar acesta este un obiectiv personal. Cel mai probabil se va intampla dupa ce ma voi retrage de la Deloitte. Dar nu la pensie, caci atunci doar voi citi ziarele”.

 

“A evolua pana la pozitia de partener Deloitte e ca si cum ai deveni antreprenor”. Ahmed Hassan a avut mereu optiunea sa devina CFO de multinationala, insa aceasta varianta nu a fost o tentatie suficient de atragatoare: in opinia sa, functia de director financiar presupune un job mai limitat, cu mai putine perspective decat cea de consultant. “Aici am mai multi clienti, totul seamana cu antreprenoriatul”.

Read More
Economie Featured

Alerta de calatorie! Ministerul face concurenta antreprenorului creativ

“Ministerul Afacerilor Externe recomanda cetatenilor romani sa manifeste atentie sporita atunci cand calatoresc in Statul Israel din cauza tensiunilor existente in Orientul Mijlociu. Situatia de securitate de la granita cu Fasia Gaza este volatila, iar o reluare a atacurilor cu rachete din Gaza impotriva localitatilor din sudul Israelului este posibila. Se recomanda evitarea calatoriilor in zona de sud a Israelului, pe o raza de cca. 40 km de la frontiera cu Fasia Gaza.”

Ati auzit acest mesaj inutil si aparent gratuit la TV ori la radio? Daca v-a scapat informatia pretioasa de mai sus, va updatez aici: ministrul de Externe si presedintele CNA au semnat un acord pentru sustinerea unei campanii de difuzare pe posturile de radio si televiziune a unor spoturi care vor contine alerte de calatorie. Aceasta campanie este, potrivit reprezentantilor unor institutii ale statului, necesara in contextul in care foarte multi romani calatoresc in strainatate si exista mai multe regiuni care prezinta riscuri. OK, toate bune si frumoase, probabil ca va intrebati: “De ce trebuie sa discutam si despre alertele de calatorie? Care mai sunt problemele unei masuri bine intentionate?” O sa expun, foarte pe scurt, problemele.

1) Guvernul se amesteca asa mult in vietile noastre pentru ca nu intelege ca noi traim intr-o lume cu informatie asimetrica. Acesta vrea, asemenea autoritatii superioare din opera lui George Orwell, ca toti participantii la piata sa fie deplin informati cu privire la costurile actiunilor lor. Statul, reprezentat aici de Ministerul de Externe, intervine pentru a furniza informatia care, vorba vine, ar lipsi pietelor.

2) Dar informatia nu lipseste intr-o piata privata, doar ca, asemenea oricarui alt lucru pe care ni-l dorim, este mereu costisitoare. Sa ne imaginam cum un tanar intreprinzator, proaspat absolvent de Politehnica, inoveaza o aplicatie care emite alerte de calatorie pentru turistii din tarile expuse riscurilor politice. In mod evident, interventia statului in mediul privat (posturilor comerciale de radio si televiziunilor li s-a recomandat sa preia mesajele) va inlatura din piata un antreprenor creativ. Asadar, intentia este proasta nu doar din perspectiva consumatorilor, cat si din punctul de vedere al antreprenorilor aflati intr-o competitive nedreapta cu statul “protector” .

3) Statul abuzeaza inca o data, cu un proiect minuscul in comparatie cu altele, de existenta Consiliului National al Audiovizualului (care e posibil sa-si vada puterile limitate), o organizatie arbitrara prin banala ei existenta: “CNA va recomanda posturilor comerciale de radio si televiziune sa difuzeze spoturile care vor contine alerte de calatorie, acestea putand fi emise peste.” Televiziunile au reactionat si difuzeaza aceste mesaje, caci CNA este, dupa cum stim, o institutie cu drept de decizie asupra acordarii si, mai ales, ridicarii licentelor.

Vacanta placuta! Esti in siguranta: statul te protejeaza si te tine informat!

Read More
Antreprenoriat Books Featured

Musai List – Si antreprenorii sunt procrastinatori. De ce?

[dropcap]Ne[/dropcap] traim viata in intervale de timp bine definite: secunde, minute, zile, ani. Fiecare clipa trecuta aduce cu sine provocarea celei care urmeaza, iar rolul nostru este de a decide cum alegem sa petrecem timpul pe care-l avem la dispozitie.

 Octavian Pantis, unul dintre cei mai apreciati traineri din Romania si specialist cu o experienta de peste 15 ani in time management, ne pune pe ganduri cu privire la modul in care ne administram atat timpul de la birou, cat si cel pe care-l petrecem alaturi de cei dragi sau angrenati in activitati care ne fac placere.

Scrisa intr-un stil alert si extrem de concis, Musai List este cartea care te invata, ca antreprenor, cum sa obtii mai mult din cea mai importanta resursa pe care o ai la dispozitie – timpul, cum sa muncesti mai inteligent si mai cu folos si, nu in ultimul rand, cum sa traim o viata relaxata si plina de bucurii

Octavian Pantis, TMI, intr-un scurt interviu publicat pe Wall-Street.ro: “Antreprenorii sunt procrastinatori pentru ca sunt si ei tot oameni. Avem cu totii in noi instinctul de a ne feri de ce e greu sau incomod, de a evita disconfortul pe care o sarcina dificila ni l-ar cere acum. Ce-am observat in timp este ca daca e sa gasesti un grup de oameni care nu amana lucrurile, ei nu sunt un grup de genul managerii, finantistii, tinerii, inginerii, antreprenorii, milionarii, moldovenii sau introvertii. Cei care nu amana sunt cei care au scopuri clare, scopuri pentru care au un motiv serios sa treaca la treaba.”

De exemplu, multi oameni zic “as vrea sa am suma X in cont” sau “as vrea sa invat franceza”. Dar cand ii intrebi de ce vor scopul respectiv, raspunsul nu e foarte puternic, nu e unul care sa te arunce din pat dimineata ca un arc. Atunci cand n-ai ce pune pe masa si nevoia de bani e evidenta, prioritizarea e un exercitiu usor iar amanarea sarcinilor importante e de neconceput. Oameni cu scopuri puternice gasim printre toate categoriile de mai sus. Poate si antreprenorii au avut o perioada de acest fel, poate la inceput de drum, poate in iarna 2008/2009, dar pe masura ce lucrurile se aseaza, pe masura ce pericolele devin mai putin fioroase iar oportunitatile mai putin atractive, valorificarea timpului e mai putin productiva.

Care este scuza pe care ai intalnit-o cel mai des la antreprenori pentru amanarea lucrurilor?

“Am multe pe cap, trebuie sa ma ocup personal de totul, cei din jur inca nu sunt pregatiti, ei sunt buni executanti dar nu ma pot baza pe deciziile lor”.

Au antreprenorii mai multe dezamagiri decat managerii de multinationale, de exemplu?

Managerii din multinationale, chiar daca au un spatiu de manevra rezonabil, lucreaza totusi intr-un cadru organizat, cu mai multe perechi de ochi care se uita pe fiecare document. Un antreprenor cu o firma de 2 milioane de euro in fiecare din ultimii 3 ani isi poate propune sa ajunga la venituri de 10 milioane intr-un an. Daca nu-i iese, probabil va fi dezamagit. Unui director de divizie de multinationala insa, in aceleasi conditii, nu-i aproba nimeni tinta de 10 milioane si resursele pe care ar vrea sa le cheltuie. Poate ii aproba 2,5 milioane sau 3, daca are vreo idee intr-adevar extraordinara. Astfel ca spatiul de disconfort emotional al managerului va fi si el mai mic.

Read More
Economie Featured

Despre crestere economica in 2013 la B1 TV: Economisire Neagra aveti?

[dropcap]In[/dropcap] emisiunea Business B1 de ieri am discutat alaturi de antreprenorul Marius Ghenea despre trei lucruri mari cu mare legatura intre ele: a. crestere economica sanatoasa, b. economisire si c. Black Friday. Cele trei teme au o relatie directa intre ele atat de evidenta incat multi nu o accepta si, mai mult, ne ofera obsesiv un singur sfat: “Consumati, consumati, consumati!”. Iata doua abordari/perspective discutate in emisiune pe care le-am scris, mai pe larg, si in cel mai recent editorial publicat pe Wall-Street.ro.

1. Nu stiu despre voi cum va raportati la Black Friday, insa eu privesc evenimentul din doua perspective aparent diferite. In primul rand, ca jurnalist interesat de actiunea umana antreprenoriala, apreciez strategiile de business anticipative si creative ale intreprinzatorilor din retail (mai ales cel online): programul pentru 23 noiembrie 2012 a inceput inca de anul trecut, au fost investite milioane de euro in Vinerea Neagra, bineinteles, cu anumite riscuri, managerii site-urilor de comert electronic s-au mobilizat cu scopul de a-si depasi rivalii de pe piata si o mare parte din campaniile de promovare le gasesc inovatoare. Am identificat aici exact ce anume implica antreprenoriatul, in opinia mea: activitatile magazinelor sunt marcate de incertitudinea viitorului, adica e spatiul in care incertitudinea genereaza ori profituri, ori pierderi. Fie ca studiez jucatorii din e-commerce, firmele de curierat sau furnizorii de gazduire web, gasesc antreprenori-capitalisti care au capacitatea de anticipare a configuratiei pietei, adica a preferintelor consumatorilor. In doua cuvinte simple: viziune antreprenoriala.

De asemenea, este important de semnalat sursa exclusiv privata a “sarbatorii” Black Friday: o traditie americana a fost transformata intr-un eveniment care are ca miza de business convingerea consumatorilor ca preturile sunt atat de atractive incat nu pot fi ratate. Mai departe, conceptul de Black Friday a fost “importat” in Romania anul trecut de mai multe companii private care au anuntat reduceri semnificative de preturi, in sectoare diverse. Avem eMag si Altex, dar nu sunt prezente CFR si Tarom. Au intrat in joc firme private din felurite sectoare, de la retail cu electronice si electrocasnice la turism ori imobiliare, in timp ce guvernul lipseste din aceasta actiune. Ce fericire!

2. Cea de-a doua perspectiva prin care va propun sa analizam Black Friday, cea economica, este simpla si, ca orice teorie nu foarte sofisticata, devine discutabila in functie de cum privim lucrurile: o economie bazata pe consum nu genereaza crestere economica sanatoasa. Logica economica ne convinge ca pentru a consuma constant si mai mult in viitor, trebuie sa ne limitam cheltuielile in prezent. Avansul prosperitatii trebuie sa fie produsul economisirii unei parti din castigurile actuale, iar “sarbatorile” de tipul Black Friday se impotrivesc tocmai acestui comportament sanatos. Productia si investitiile private, doua dintre ingredientele de care economia romaneasca are nevoie ca de aer, nu vor fi relansate fara economisiri sanatoase. Si, cum in contextul Black Friday nu am vazut banci, in calitatea acestora de actori privati, sa se inghesuie cu promotii atractive la depozite pe termen lung, sunt sceptic ca vom avea capital necesar pentru a investi in bunuri de capital. Cat despre stat, nici vorba! Inflatia este in crestere, astfel incat puterea de cumparare a banilor va fi erodata, iar impozitele pe castigurile din depozite bancare sunt neclintite sau, cine stie, e posibil sa creasca in viitor. Am vazut, totusi, initiativa izolata a Certinvest, prima societate de administrare a investitiilor care anunta o promotie de Black Friday. Dar nu este suficient.

Criza financiara care se prelungeste in 2013 ar trebui sa genereze o schimbare profunda de atitudine, dar mai ales de comportament in privinta consumului si a economisirii. Cresterea substantiala a consumului fundamentata pe anticiparea unor venituri viitoare prin credit nu mai este logica din punct de vedere economic.

Perioada de final de an ar trebui sa fie destinata unei strategii pe termen lung, astfel incat sa devenim mai putin exuberanti in consum si mult mai prevazatori. Sa fiu bine inteles: nu recomand sa boicotati consumul de sarbatori, dar fiecare dintre noi merita sa incerce urmatoarea evaluare: cat am putea pune deoparte eliminand cheltuieli exuberante, dar care, pe de alta parte, se pot inmulti constant prin capitalizarea castigurilor. Rezultatele le veti vedea pe termen lung, poate chiar pe 23 noiembrie 2013, cand sper ca bancile vor intra in “febra” Black Friday cu produsele lor de economisire.

 

Read More
Featured

Linkuri Asortate pentru Antreprenori

[dropcap]Nu[/dropcap] stii cum sa-ti numesti viitorul business? Aici vei gasi cateva nume de companii celebre: Where 16 Of The Strangest Company Names Came From. Business Insider.

Un articol despre energia antreprenoriala. Entrepreneurial Energy is Low — Here’s How to Ramp it Up. Forbes.

Cele mai tari hub-uri pentru start-up-uri. Silicon Valley ramane in top. New start-up hubs challenging Silicon Valley: study. Reuters.

In campanie, partidele promit in general exact ceea ce vor sa auda diversii alegatori. O spune un antreprenor. Despre promisiunile de campanie. Ghenea.ro.

Un alt antreprenor, tot despre alegeri. Prima anomalie este insa faptul ca tocmai categoriile care contribuie mai mult sunt cele mai dezinteresate de cine le va administra banii. Cum isi pot atinge alegerile scopul? 5 pasi catre o decizie inteleapta. Wall-Street.ro.

Noi avem cartofii, americanii au curcanul. Tot inflatie se numeste. The price of turkey in America. Free exchange/Economist.

Povestea unui antreprenor-fermier. Cum a ajuns un antreprenor roman sa castige 2,5 mil. euro in cinci ani de zile din agricultura. Ziarul Financiar.

Foto: kraftofwriting.com

 

Read More
Books Featured

Economia intr-o lectie: ce se vede si ce nu se vede

Cand in Romania vor fi milioane de tablete si e-reader-e, iar cartile in format electronic vor deveni procuparea tinerilor, o lucrare ar trebui sa fie, in opinia mea, prima din biblioteca digitala cu titluri economice. „Economia intr-o lectie”, de Henry Hazlitt, ar trebui sa stea si peste cativa ani la sectiunea “Now reading” a tabletelor, precum astazi ar fi necesar sa fie cea mai la indemana carticica despre stiinta economica de pe rafturile bibliotecii din lemn a oricarui tanar student viitor economist.

Henry Hazlitt, libertarian adept al Scolii Austriece, e un economist foarte interesant pentru oricine: genul care stie sa scrie pe intelesul unei majoritati, nu doar intr-un limbaj academic accesibil doar celor specializati. Aceasta apropiere de cititor se bazeaza mai ales pe stilul unei scriituri construite dupa ani buni in jurnalistica: Hazlitt si-a inceput cariera la The Wall Street Journal, apoi a semnat numeroase articole pentru publicatii de renume ca The New York Sun, Newsweek ori The New York Times.

Cartea “Economia intr-o lectie” porneste de la o ipoteza vie si in zilele noastre, ale carei manifestari le observam inclusiv in spatiul romanesc: in stiintele economice au loc mai multe erori de gandire decat in orice alt domeniu de studiu cunoscut omului. Factorii cei mai importanti care dau nastere la erori economice in fiecare zi sunt, in primul rand, interpretarea unei idei sau propuneri in favoarea propriilor interese si, in al doilea rand, eroarea omiterii consecintelor secundare. Concret, daca de efectele unei politicii de stat va beneficia un singur grup, oamenii avantajati, a se citi „economistii”, vor avea un interes direct, vor pleda in favoarea acestei propuneri. De asemenea, omul, in speta noastra economistul, tinde sa vada doar efectele imediate ale unei anumite politici publice, nu si consecintele pe termen lung pe care acea politica le-ar putea crea acelui grup in particular, dar si asupra tuturor grupurilor.

„Economia intr-o lectie”, o carte care a facut celebra teoria “ce se vede si ce nu se vede” enuntata anterior de Frederic Bastiat, propune o abordare care ar fi utila si in zilele noastre in analiza politicilor publice: sa vedem problema in ansamblu si nu pe fragmente, acesta fiind de fapt scopul stiintei economice.

Lectia de economia din aceasta carte, expusa intr-o forma generala, explica modul in care multe lucruri ce par adevarate atunci cand studiem un singur grup economic se dovedesc iluzii cand sunt luate in considerare interesele tuturor, fie ca sunt producatori, fie ca sunt consumatori. Interpretarea unei politici doar din perspectiva unui singur grup de oameni inseamna sinucidere economica.

O carte mica, dar cu idei mari, „Economia intr-o lectie” poate fi un cadou potrivit pentru studenti, jurnalisti, politicieni, indeosebi pentru viitorii economisti. Iar cei care doresc sa continue sa citeasca despre stiinta economica ar trebui sa urmeze chiar sfatul lui Henry Hazlitt: sa se orienteze catre lucrari de dimensiuni si dificultate medii.

Idei mari din “Economia intr-o lectie”:

• Cum poti sa intelegi mai bine presupusul miracol al cheltuielilor publice: fiecare dolar utilizat pentru cheltuieli publice trebuie obtinut prin perceperea unui impozit.

• In stiinta economica, latura deductiva este la fel de importanta ca si faptele pe care ea se sprijina.

• Cu cat este mai mare felia din venitul national prelevat prin impozite, cu atat mai mare va fi gradul de descurajare a productiei si a ocuparii fortei de munca in sectorul privat.

• Sa acorzi ajutor de somaj inseamna a plati celor care beneficiaza de pe urma lui o suma mai mare decat ar obtine pe piata libera pentru eforturile lor.

• Inflatia favorizeaza anumite grupuri pe o perioada scurta de timp, dar afectandu-i pe ceilalti: pe termen lung consecintele sunt dezastruoase asupra intregii comunitati.

• Profiturile nu se obtin prin cresterea preturilor, ci prin efectuarea de economii si prin cresterea eficientei, rezultatul fiind ajustarea costurilor de productie.


Cunostintele, aplicate:

Este o carte utila, in primul rand, intermediarilor de idei – profesori, jurnalisti, lideri de opinie, analisti – care ar trebui sa ia in considerare mai ales consecintele secundare si sa fie preocupati de efectele unei anumite politici economice ori ale unui proiect dat, pe termen lung si asupra intregii societati. In al doilea rand, este relevanta pentru orice antreprenor care este hartuit constant de catre stat: el va intelege mai profund, nu doar pe propria piele, de exemplu, mecanismele impozitarii draconice.


Cartea, dintr-o privire:


Titlu: 
“Economia intr-o lectie”
Autor: Henry Hazlitt
Editura: Publishing Libertas
Colectia: Laissez faire
Lungime: 204 pagini
Traducere: Madalina Badea, Alina Danielescu
Prefata la editia in limba romana: Florin Rusu
Pret: hard copy – 20 de lei + este disponibila gratuit pe site-ul ecol.ro

Read More
Economie Featured

O gluma buna: statul, mai disciplinat decat sectorul privat

Au trecut doar doua saptamani de la primul articol despre absurditatile economice care ne inconjoara zi de zi. Cu titlu de reimprospatare a obiectivelor demersului meu, va spun ca seria de articole – publicate cu o frecventa cel putin bilunara – poarta numele “Careul de prosteala economica” si va contine analiza succinta a patru subiecte (intamplari, declaratii, cazuri, politici publice, decizii ori programe guvernamentale, fenomene economice de actualitate). Ultimele zile au fost abundente cu idei neigienice din punct de vedere economic si cu abuzuri ale statului, asa ca a fost usor sa aleg patru situatii (trei romanesti si una din strainatate). Daca aveti alte exemple la ordinea zilei, nu ezitati sa le transmiteti la finalul articolului, in sectiunea de Comentarii!

Ineptia cu pierderile din economie care provin din sectorul privat. Chiar cu o zi inainte de startul campaniei electorale – perioada in care politicienii se descatuseaza cu promisiuni populiste – un secretar de stat si-a dat jos masca de economist si a continuat sa-si verse ciuda pe tot ce inseamna piata libera. OK, accept ca un intelectual etatist este constant in exprimarea opiniilor despre dinamica economiei, dar comentariile ilogice din punct de vedere economic nu trebuie lasate necondamnate. Caci, daca ne uitam pe ce au scris ziarele, plus ce au difuzat televiziunile zilele trecute, declaratia de mai jos a ramas fara rasunet: „Pierderile din economie sunt 10% din sectorul de stat si 90% din sectorul privat. Este nevoie de introducerea disciplinei financiare si in sectorul privat. Statul este mult mai disciplinat financiar decat sectorul privat, se restructureaza mai greu, mai incet, cum poate, sub presiune, dar o face” (Liviu Voinea, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice).

Asa cum era previzibil, in guvern sunt multi actori socialisti care cred ca pot manipula foarte usor poporul. Fara tact, birocratul incearca sa-i explice angajatului “de la particular” ca sectorul privat autohton trebuie sa se disciplineze financiar pentru ca 90% din pierderile din economie provin din acest segment. Intr-o perioada in care vedem cum spagile guverneaza, spre exemplu, companiile feroviare – o gaura a pierderilor de miliarde de euro, ticalosirea mediului privat si orice asemanare cu deficientele celui de stat reprezinta o blasfemie economica. O defaimare care nu este de curand pusa in limbajul politicienilor romani: spre exemplu, un pseudo-liberal, Sebastian Vladescu, face parte, in opinia mea, din grupul guvernantilor anti-capitalism, el afirmand anul trecut ca cetatenii si antreprenorii sunt vinovati de prelungirea recesiunii. Ce nu inteleg acesti birocrati – liberali, democrati-liberali sau social-democrati – este simplu de tot: un grad tot mai sporit de implicare a statului in economie este daunator si favorizeaza situatii in care mediul privat are de pierdut. Pana atunci, antreprenorii, cei mai reprezentativi actori din mediul privat, vor fi persecutati si aratati cu degetul.

NU mai privatizam nimic! Ramanem in preajma corului cu argumente anti-proprietate privata. Presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta au decis – guvernantii nostri mai iau si decizii (sic!) – sa amane privatizarea CFR Marfa si listarea pe Bursa a 10% din Transgaz (TGN), argumentul fiind practic acelasi vehiculat in ultimul deceniu: „nu este momentul prielnic”. Consecventa in materie de inactiune politica este evident: “Am avut noroc ca Petrom nu s-a vandut pe Bursa in 2011! Acum nu mai vindem” (Traian Basescu). O sa fiu foarte succint si o sa va demonstrez ce inseamna prefacatoria promisiunilor publice, incompatibile cu faptele lor pentru insanatosirea economiei. Va mai amintiti ce predica seful statului in urma cu exact doi ani de zile? Ca este un adept al vanzarii pe Bursa a societatilor de stat sau unor parti din actiunile companiilor, si ca ar incepe cu CFR Marfa si ar continua cu pachete mici de la Transelectrica, Transgaz, Romgaz, estimand veniturile la buget la 6-7 miliarde.

Cum arata, de fapt, argumentul guvernantului care refuza sa ia mana de pe gaurile negre ale bugetului public? “Privatizarea nu trebuie sa fie un obiectiv in sine. Avem si alte variante de lucru.” Care sunt optiunile, am vazut in ultimii cinci ani si ma repet: eu, unul, nu am descoperit un drum ocolitor mai sanatos decat privatizarea, care elimina arieratele, importa capital si tehnologie.

Reglementarile din telecom. Este cunoscut faptul ca mediul privat are neplaceri atunci cand statul intervine cu reglementari extinse. Unii guvernanti au aflat acest adevar, insa raman la stadiul cautarii de solutii pentru mistuirea sectorului privat: “Reglementarea mediului concurential in telecom trebuie sa tina cont de castigurile operatorilor, care, daca vor cobori sub un anumit nivel, vor reduce capacitatea investitionala in directia dezvoltarii retelelor”. Influenta reglementarii in telecom este neindoielnica: un operator de telecomunicatii a inregistrat deja scaderi mai ales din cauza impactului noilor tarife de interconectare stabilite de Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii. “In Romania, excluzand impactul deciziilor de reglementare, am inregistrat al doilea trimestru consecutiv in care veniturile au crescut, pe fondul unui avans de 40% al incasarilor multimedia mobile”, asa arata comentariile din raportul financiar al France Telecom, care a inregistrat erodari ale veniturilor in Romania.

Taxa de internare in spitalele din Grecia. Asa cum v-am obisnuit, al patrulea studiu de caz din “careul de prosteala economica” provine din strainatate, iar de aceasta data vom comenta, pe scurt, imaginatia statului in ceea ce priveste fiscalitatea: pacientii spitalelor de stat din Grecia ar putea plati o taxa de internare de 25 de euro si de un euro pentru eliberarea unei retete, daca guvernul nu reuseste anul urmator sa-si atinga tintele fiscal. Ma uit la cum evolueaza deciziile in ceea ce priveste proiectul de lege a sanatatii din Romania si ma tem ca acest sistem de taxare a vizitelor in spitale sa nu ajunga si in Romania. De altfel, acest pericol este mereu prezent intr-un sistem in care sanatatea este in mainile statului. Asa cum v-am mai povestit, doar anul acesta am platit de trei ori pentru servicii de sanatata: contributii la sanatate, abonament la servicii medicale private si “atentii” date medicilor dintr-un spital de stat. Asadar, este esential sa imi doresc o pondere mai mare a sectorului privat in domeniul sanitar.

Ne uitam la situatia din Grecia si trebuie sa reflectam, fara prejudecati politice, asupra a ceea ce vrem de la domeniul medical: o piata aparent libera in care statul se comporta ca un arbitru-jucator, inventator de taxe pe retete medicale, sau un sistem ce are de-a face doar cu piata libera si proprietatea privata.

 Acest articol face parte din seria “Careul de prosteala economica” de pe Wall-Street.ro.

Read More
1 47 48 49 50 51