Intrebarea de un milion de puncte: cand includem antreprenorii in modelul de business al statului?

Mar 5,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]M[/dropcap]ihaela Matei (foto), coordonator proiect Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului romanesc, EY Romania, lanseaza o intrebare fundamentala pentru ecosistemul antreprenorial romanesc.
Care este modelul de business al statului roman? Care este clientul statului roman care aduce cea mai mare valoare in economie? Sa ne uitam pe scurt la modelul de business al companiilor si, mai ales, la ce vor antreprenorii.

Barometrul antreprenoriatului romanesc 2013 from MKTRO on Vimeo.

Plecand de la perceptia esecului in afaceri, trebuie spus ca 59% dintre antreprenorii respondenti in cadrul studiului EY Antreprenorii vorbesc considera ca mentalitatile si valorile romanesti nu sustin spiritul intreprinzator, fata de 43% dintre antreprenorii din Uniunea Europeana si 29% dintre respondentii tarilor G20.

Asadar, la limita, ramane intrebarea: cand vom avea prima campanie sociala la TV care sa ne spuna nu ca zaharul si sarea in exces dauneaza sanatatii, ci ca antreprenorii sunt foarte importanti pentru economia romaneasca? Si cand vor fi valorizati antreprenorii la nivel strategic in modelul de business al statului roman?

Featured

Inovatia in business: cate firme din Romania sunt inovatoare

Feb 23,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]P[/dropcap]e langa ecosistemul antreprenorial, inovatia reprezinta un subiect care ma preocupa si caruia ii aloc un spatiu larg pe blog. Studiul inovatiei in business este de actualitate, asa ca merita sa ne intrebam, pentru inceput, care este nivelul de inovatie din firmele din Romania.

Cele mai proaspete date ne arata ca inovatia in companiile din Romania a inregistrat un declin in perioada 2010-2012, comparativ cu 2008-2010. Concret, doar 4 din 10 firme mari si 2 din 10 firme mici si mijlocii au implementat un produs, un proces, o metoda de organizare sau de marketing noi sau imbunatatite semnificativ.

Ponderea intreprinderilor fara nicio inovatie a crescut cu 10,1 puncte procentuale, conform rezultatelor provizorii ale cercetarii statistice privind inovatia in industrie si servicii (Institutul National de Statistica).

Intreprinderile mari, cu peste 250 salariati si peste, au fost in intervalul analizat mai inovatoare decat intreprinderile mici si mijlocii, cu 10-249 salariati. Din numarul intreprinderilor mari, 40,1% au fost inovatoare, in timp ce din randul intreprinderilor mici si mijlocii numai 19,8% au fost inovatoare.

Fata de perioada anterioara 2008-2010, ponderea intreprinderilor inovatoare mari a inregistrat o scadere cu 16,3 puncte procentuale, de la 56,4% in 2008-2010 la 40,1% in 2010-2012. Aceeasi tendinta de scadere s-a manifestat si in randul intreprinderilor mici si mijlocii, cand in perioada 2008-2010 de la o pondere de 29,7% IMM-uri inovatoare s-a ajuns la o pondere de numai 19,8%, inregistrandu-se o scadere cu 9,9 puncte procentuale.

Sursa foto: rusbase.com

Antreprenoriat Featured

10 programe nationale de finantare pentru antreprenori

Feb 23,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]I[/dropcap]n Romania, 1 din 100 de tineri decid sa inceapa o afacere pe cont propriu, fata de 1 din 4 tineri in Cehia, Polonia sau Ungaria. Foarte putini tineri demareaza o afacere pe cont propriu. Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor si birocratia.

De asemenea, 90% considera ca accesul la finantare al antreprenorilor tineri (de sub 40 de ani) este dificil sau foarte dificil.

Iata mai jos 10 programe utile pentru actualii si viitorii antreprenori:

Antreprenoriat Featured

Toleranta la risc, o problema? Frica de esec = o bariera in calea noilor antreprenori

Feb 13,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]F[/dropcap]rica de esec ramane una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului.

Doar 14% dintre respondenti cred ca societatea romaneasca tolereaza esecul in afaceri, in timp ce 81% considera ca acesta va reprezenta o bariera pentru viitoarele proiecte de afaceri, este un esec in cariera sau indica lipsa abilitatilor necesare, releva studiul EY – Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului romanesc 2013.

Doar 5% dintre respondenti cred ca esecul in afaceri e vazut ca un prilej de invatare. Din 21 de tari analizate, Romania este penultima la atitudinea pozitiva fata de risc si esec, urmata doar de Brazilia.

Educatia antreprenoriala

Singura perceptie majoritar pozitiva a antreprenorilor romani care au raspuns chestionarului EY este cea privind educatia: 58% dintre antreprenori sustin ca educatia antreprenoriala s-a imbunatatit in 2013.

Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului romanesc 2013 from Ernst & Young Romania

Desi efectele educatiei nu se vad imediat, trebuie remarcat faptul ca, din anul 2010, educatia antreprenoriala a devenit materie obligatorie de studiu pentru elevii romani de liceu din clasa a X-a.

Featured

Ce schimbari aduce Codul Fiscal in 2014

Jan 29,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]C[/dropcap]onferinta anuala de fiscalitate organizata de EY Romania de astazi s-a axat pe impactul recentelor modificari legislative in materie de impozit pe profit, TVA, impozit pe venit si contributii de asigurari sociale, iar discutiile referitoare la modificarile reglementarilor contabile si aspectele privind solutionarea disputelor fiscale se desfasoara in cadrul a doua seminarii interactive.

Venkatesh Srinivasan, Partener si Director al Departamentului de Asistenta Fiscala si Juridica din cadrul EY Romania, a deschis conferinta, subliniind faptul ca: “Anul 2014 va avea o importanta semnificativa din punct de vedere fiscal, avand in vedere introducerea noului regim de taxare pentru companiile de tip holding. Aceasta modificare vine in intampinarea asteptarilor indelungate ale jucatorilor din industrie. Pe de alta parte, introducerea taxei pe constructii o sa lase mai putini bani in buzunarul contribuabilului”.

“Intelegerea corecta si rapida a modificarilor fiscale ale acestui an este mai importanta decat oricand in contextul unui mediu de afaceri actual vulnerabil. Conferinta noastra anuala se adreseaza companiilor romanesti pe care le ajutam sa tina pasul cu schimbarea continua a legislatiei si sa reduca potentialele costuri rezultate din interpretarea gresita si aplicarea necorespunzatoare a prevederilor fiscale actuale”, Alex Milcev, partener EY.

Gabriel Sincu, director executiv in cadrul Departamentului de Asistenta Fiscala: “Asa cum din luna martie nu poate lipsi niciodata postul Pastelui, tot asa nici din luna ianuarie nu pot lipsi noutatile in materie de fiscalitate. Anul 2014 nu face deloc exceptie: impozite noi, reglementari noi cu privire la cele deja existente si o multitudine de controverse. Am incercat sa lamurim cat mai multe necunoscute in cadrul conferintei noastre anuale de fiscalitate“.

“Modificarile aduse legislatiei de TVA aplicabile in 2014 se refera in principal la sistemul de TVA la incasare care, de la 1 ianuarie 2014, devine optional, precum si la excluderea termenului de 90 de zile pentru exercitarea dreptului de deducere de catre persoanele impozabile care aleg aplicarea acestui sistem sau cei care fac achizitii de la persoane care aplica sistemul. Au fost mentionate si noile prevederi ce vizeaza obtinerea certificatului de amanare de la plata TVA in vama de catre operatorii economici autorizati,” Ioana Iorgulescu, Senior Manager EY.

Stela Andrei, Manager in cadrul echipei Human Capital, trece in revista principalele modificari, aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2014, in ceea ce priveste impozitul pe venit si contributiile sociale. „O modificare importanta pentru contribuabili se refera la obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate datorata pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, indiferent daca acestia obtin si alte venituri care sunt deja subiect de astfel de contributii”. Stela Andrei sumarizeaza si modificarile aduse pe parcursul anului 2013 de care ar trebui sa tina cont contribuabilii.

Featured

Minimis: Judetele cu cele mai multe idei de afaceri

Jan 29,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]A[/dropcap]proape 7.100 de firme mici si mijlocii au obtinut punctajul minim, de 60 de puncte, necesar pentru a trece in etapa urmatoare pentru obtinerea ajutorului de minimis, in conditiile in care bugetul alocat ar ajunge la minim 1.111 de IMM-uri.

Cele mai multe inscrieri in program s-au facut in Bucuresti (927 IMM-uri), Cluj (474 IMM-uri), Timis (357 IMM-uri) si Bihor (345 IMM-uri), Mures (314 IMM-uri), Constanta (300 IMM-uri), Brasov (253 IMM-uri).

IMM-urile au putut sa depuna cereri pentru ajutorul de minimis in perioada 15 ianuarie, ora 10:00, 24 ianuarie, ora 20.00, interval in care au fost inscrise in program 7.138 de firme. Dintre acestea, 7.082 au obtinut punctajul minim, de 60 de puncte, pentru a trece in etapa de verificare a dosarelor.

Featured

Antreprenorii din Generatia Net au rezultate

Jan 23,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]S[/dropcap]tirea saptamanii vine, si in opinia mea, de la compania uberVU, creata in 2008 de trei antreprenori romani, care a fost preluata de firma canadiana HootSuite, pentru 15-20 de milioane de dolari.

Dan Ciotu, Vladimir Oane si Dragos Ilinca, fondatorii uberVU, firma activa in monitorizarea informatiilor aparute despre companii pe retelele sociale, sunt antreprenori care, in opinia mea, apartin Generatiei Net. Principala caracteristica a Generatiei Net, formata din tinerii care au acum in jurul varstei de 30 de ani, este faptul ca e prima crescuta digital. Cand spun crescuta digital, ma refer la perioada post-liceu&facultate. Scufundat in biti, acest tip de antreprenor percepe digitalul ca parte integranta a mediului sau natural. Asa cum reiese dintr-o cercetare publicata in cartea “Crescuti digital”, intreprinzatorii digitali sunt mai inteligenti, mai rapizi si mai toleranti cu diversitatea decat predecesorii lor.

In acelasi timp, sunt foarte preocupati de dreptate si de problemele cu care se confrunta societatea din care fac parte. Acesti tineri incep sa transforme toate institutiile vietii moderne. De la locul de munca la piata, de la politica la educatie si pana la familie, unitatea de baza a oricarei societati, ei “inlocuiesc o cultura a controlului cu o cultura a performantei”. Si Romania are reprezentanti ai acestui tip de antreprenori (Vladimir Oane, uberVU sau Emi Gal, Brainient): sunt tineri, au idei si au ales Internetul ca tribuna pentru a le face cunoscute. De vreo sase-sapte ani intocmesc cu seriozitate planuri de afaceri, le pun in aplicare si le dezvolta in asteptarea profitului. In ultimii ani, “noul val” din Internetul romanesc a devenit tot mai galagios, in sensul bun. Face un zgomot sanatos. Iata ca apar si rezultatele.

Featured Start-Up

Cifra-cheie: una din patru firme intrate in insolventa, profitabila sau cu o lichiditate buna

Jan 23,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Aproximativ un sfert din companiile insolvente in anul 2013 erau profitabile sau aveau o lichiditate teoretica pozitiva, astfel ca nu subperformanta financiara a dus la incapacitate de plata, ci mai degraba deciziile defectuoase de management, potrivit Coface.

In urma calculelor proprii, Coface estimeaza ca numarul real al procedurilor de insolventa nou deschise in anul 2013 este de 27.145, cresterea reala fata de anul anterior osciland in jurul a 5%.

Comunicare Featured

Inovatia in avocatura = actiuni de comunicare si solutii juridice creative

Jan 9,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]V[/dropcap]remurile grele stimuleaza creativitatea si inovatia in piata de avocatura. Asta aud de vreo 4-5 ani de la avocatii de business din Romania. Asa o fi? Am intrebat mai multi avocati de business cum vad inovatia in breasla lor. Intrebarea adresata a fost simpla: “Au inovat avocatii in 2013? Daca da, cum?” Iata raspunsurile lor.

Inovatia este un proces continuu pentru ca in meseria noastra functioneaza cel mai bine modelul de organizare cunoscut sub titlul de agile management, cunoscut si promovat insistent de Scoala de Management de la Harvard, pentru care inovatia si continua adaptare la realitate sunt insusi modelul de conducere a business-ului. (Florian Nitu, managing partner al casei de avocatura Popovici Nitu & Asociatii)

Gabriel Zbarcea, managing partner la Tuca Zbarcea & Asociatii: “Noi am incercat sa facem lucruri noi, sa initiem proiecte deosebite, sa ajutam oameni nevoiasi…Am luat dosare pro bono, am initiat parteneriate menite sa sprijine performanta si talentul, valorile locale. Din septembrie anul trecut derulam un program intitulat „team gilding”, care isi propune sa aduca personalitati recunoscute ale societatii actuale fata in fata cu reprezentanti ai lumii juridice, colegi ai nostri, precum si clienti. I-am avut invitati pe Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu, Emil Hurezeanu, Cristian Tudor Popescu, Cristian Mungiu…“

Inovatia se observa in solutia juridica pe care avocatul o ofera clientului sau. Eu cred ca putem vorbi de inovatie la avocati si in acest an, sunt cateva case de avocatura care s-au remarcat din acest punct de vedere. Avocatura este o profesie ce necesita talent, vocatie dar si o gandire indreptata catre a inova. Pentru un avocat este important sa abordeze problemele juridice cat mai ingenios, sa aiba initiativa, sa creeze precedente locale sau sa propuna clientilor solutii juridice inedite pentru dezvoltarea business-ului lor. (Gheorghe Musat, Senior Partner Musat & Asociatii)

Gheorghe Bostina, managing partner al Bostina si Asociatii: “Unii avocati au inovat, altii nu si altii pur si simplu refuza sa vada ca lumea lor nu mai exista. Cele mai multe inovatii s-au petrecut in modul de organizare a activitatii avocatiale si transformarea ei treptata dintr-o profesiune liberala intr-o activitate corporativa, oricat de mult s-ar stradui unii sa tina timpul in loc.”

“Pe perioada unui an, inovatiile in avocatura au loc mai ales pe proiect, prin modul in care reusim sa facilitam absorbtia reglementarilor in cadrul planurilor si strategiilor clientilor nostri.” (Cristina Filip, partener PeliFilip)

Ion Dragne, partener Dragne&Asociatii: “Nu stiu daca au „inovat” avocatii cat s-au „dezvoltat” si s-au „adaptat”. Fiecare dintre noi am fost instruiti sa practicam aceeasi meserie. Unii au aprofundat mai multe domenii de drept si s-au specializat in acestea de-a lungul timpului, altii s-au axat pe o anumita nisa si le-a fost mai greu sa se redescopere ca specialisti in anumite domenii. Principala „inovatie” este sa stii sa iti faci meseria in orice conditii de piata. Nimic din domeniile juridice nu poate depasi un bun profesionist pentru ca asta ar insemna sa fie depasit de chiar „valtoarea” lumii in care traim cu totii.

Avocatura este zona in care inovatia sub forma creativitatii se manifesta in mod intrinsec in serviciile juridice oferite si nu in forma de prestare a serviciilor. Sub acest aspect, astfel cum releva si studiul Thomson Reuters cu privire la inovatie, serviciile in general respectiv serviciile juridice in special nu au un grad de inovatie extrinseca deosebita. Creativitatea la avocati se manifesta prin solutia juridica oferita clientului. (Madalin Niculeasa, Niculeasa Tax & Regulatory)

Cosmin Vasile, managing partner Zamfirescu Racoti & Partners: “Avocatul trebuie sa inoveze in fiecare zi si in fiecare mandat, acesta fiind unul din factorii care face diferenta. Dincolo de locul firesc pe care trebuie sa il ocupe inovatia in avocatura, nu pot sa nu remarc si latura sa maligna. Comunicatul de presa al avocatului care fie nu spune nimic, fie afirma raspicat doar ca un avocat continua sa fie minunat si sa profeseze, sau care ofera scorul minut cu minut intr-un litigiu care dureaza mai multi ani, nu este decat rodul inovatiei maligne in materie de marketing. Sau, ca sa pun degetul pe rana, al unui fenomen care a scapat de sub control si distorsioneaza grav o piata care sufera foarte tare la capitolul transparenta. “

Sursa foto: alleywatch.com

Featured

O lista cu rezolutii? Mai degraba un inventar

Jan 3,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]C[/dropcap]u vreo 10 ani in urma, inainte sa faci cumparaturile importante doar la mall, cautai darurile prin pravalii ori prin piete. Ti se intampla uneori sa vezi o vitrina ademenitoare si sa incerci sa intri in magazin. O instiintare pusa pe geam sau doar o vorba grabita a negustorului te avertiza mai mult sau mai putin respingator: “Ziua de inventar”. In graba cautarii unui cadou pesemne ca iti era mai greu sa accepti ca vine un moment in viata unei intreprinderi cand trebuie sa faca un inventar. (Incerc sa-mi imaginez cat de anevoios este acest proces pentru o librarie!)

Stii din ultimii ani pe propria piele ca foarte multe rezolutii pentru noul an nu sunt duse la capat. Cunosti mai bine decat mine cat de realiste au fost scopurile si asteptarile acelor rezolutii si cum ti-ai stabilit obiectivele. Iti amintesti, cu siguranta, cum ti-ai creionat obiectivele pe care le-ai atins in cele din urma. Dar mai tii minte cum erai in urma cu 12 luni, la inceputul lui 2013?

Ai mai multa incredere in tine acum? Esti mai educat(a) fata de acum un an? Esti mai bun(a) cu cei de langa tine? Cum arata forma ta fizica?

Rezolutiile de Anul Nou sunt indeplinite rar, asa ca poate este mai sanatos un inventar a ceea ce esti, o unealta care sa masoare ce ai construit pentru tine in ultimul an. Caramida cu caramida. Cred ca inainte sa ne bucuram de elanul formidabil pentru noul an, ne este mai util un registru cu propriile obiecte de inventar descrise cantitativ si valoric. Ia-ti “o zi de inventar” (sau mai multe) inainte de a reveni din vacanta!

Sursa foto: Carturesti