HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ
ANTREPRENORILOR
Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată
Economie Featured

Alerta de calatorie! Ministerul face concurenta antreprenorului creativ

“Ministerul Afacerilor Externe recomanda cetatenilor romani sa manifeste atentie sporita atunci cand calatoresc in Statul Israel din cauza tensiunilor existente in Orientul Mijlociu. Situatia de securitate de la granita cu Fasia Gaza este volatila, iar o reluare a atacurilor cu rachete din Gaza impotriva localitatilor din sudul Israelului este posibila. Se recomanda evitarea calatoriilor in zona de sud a Israelului, pe o raza de cca. 40 km de la frontiera cu Fasia Gaza.”

Ati auzit acest mesaj inutil si aparent gratuit la TV ori la radio? Daca v-a scapat informatia pretioasa de mai sus, va updatez aici: ministrul de Externe si presedintele CNA au semnat un acord pentru sustinerea unei campanii de difuzare pe posturile de radio si televiziune a unor spoturi care vor contine alerte de calatorie. Aceasta campanie este, potrivit reprezentantilor unor institutii ale statului, necesara in contextul in care foarte multi romani calatoresc in strainatate si exista mai multe regiuni care prezinta riscuri. OK, toate bune si frumoase, probabil ca va intrebati: “De ce trebuie sa discutam si despre alertele de calatorie? Care mai sunt problemele unei masuri bine intentionate?” O sa expun, foarte pe scurt, problemele.

1) Guvernul se amesteca asa mult in vietile noastre pentru ca nu intelege ca noi traim intr-o lume cu informatie asimetrica. Acesta vrea, asemenea autoritatii superioare din opera lui George Orwell, ca toti participantii la piata sa fie deplin informati cu privire la costurile actiunilor lor. Statul, reprezentat aici de Ministerul de Externe, intervine pentru a furniza informatia care, vorba vine, ar lipsi pietelor.

2) Dar informatia nu lipseste intr-o piata privata, doar ca, asemenea oricarui alt lucru pe care ni-l dorim, este mereu costisitoare. Sa ne imaginam cum un tanar intreprinzator, proaspat absolvent de Politehnica, inoveaza o aplicatie care emite alerte de calatorie pentru turistii din tarile expuse riscurilor politice. In mod evident, interventia statului in mediul privat (posturilor comerciale de radio si televiziunilor li s-a recomandat sa preia mesajele) va inlatura din piata un antreprenor creativ. Asadar, intentia este proasta nu doar din perspectiva consumatorilor, cat si din punctul de vedere al antreprenorilor aflati intr-o competitive nedreapta cu statul “protector” .

3) Statul abuzeaza inca o data, cu un proiect minuscul in comparatie cu altele, de existenta Consiliului National al Audiovizualului (care e posibil sa-si vada puterile limitate), o organizatie arbitrara prin banala ei existenta: “CNA va recomanda posturilor comerciale de radio si televiziune sa difuzeze spoturile care vor contine alerte de calatorie, acestea putand fi emise peste.” Televiziunile au reactionat si difuzeaza aceste mesaje, caci CNA este, dupa cum stim, o institutie cu drept de decizie asupra acordarii si, mai ales, ridicarii licentelor.

Vacanta placuta! Esti in siguranta: statul te protejeaza si te tine informat!

Read More
Antreprenoriat Books Featured

Musai List – Si antreprenorii sunt procrastinatori. De ce?

[dropcap]Ne[/dropcap] traim viata in intervale de timp bine definite: secunde, minute, zile, ani. Fiecare clipa trecuta aduce cu sine provocarea celei care urmeaza, iar rolul nostru este de a decide cum alegem sa petrecem timpul pe care-l avem la dispozitie.

 Octavian Pantis, unul dintre cei mai apreciati traineri din Romania si specialist cu o experienta de peste 15 ani in time management, ne pune pe ganduri cu privire la modul in care ne administram atat timpul de la birou, cat si cel pe care-l petrecem alaturi de cei dragi sau angrenati in activitati care ne fac placere.

Scrisa intr-un stil alert si extrem de concis, Musai List este cartea care te invata, ca antreprenor, cum sa obtii mai mult din cea mai importanta resursa pe care o ai la dispozitie – timpul, cum sa muncesti mai inteligent si mai cu folos si, nu in ultimul rand, cum sa traim o viata relaxata si plina de bucurii

Octavian Pantis, TMI, intr-un scurt interviu publicat pe Wall-Street.ro: “Antreprenorii sunt procrastinatori pentru ca sunt si ei tot oameni. Avem cu totii in noi instinctul de a ne feri de ce e greu sau incomod, de a evita disconfortul pe care o sarcina dificila ni l-ar cere acum. Ce-am observat in timp este ca daca e sa gasesti un grup de oameni care nu amana lucrurile, ei nu sunt un grup de genul managerii, finantistii, tinerii, inginerii, antreprenorii, milionarii, moldovenii sau introvertii. Cei care nu amana sunt cei care au scopuri clare, scopuri pentru care au un motiv serios sa treaca la treaba.”

De exemplu, multi oameni zic “as vrea sa am suma X in cont” sau “as vrea sa invat franceza”. Dar cand ii intrebi de ce vor scopul respectiv, raspunsul nu e foarte puternic, nu e unul care sa te arunce din pat dimineata ca un arc. Atunci cand n-ai ce pune pe masa si nevoia de bani e evidenta, prioritizarea e un exercitiu usor iar amanarea sarcinilor importante e de neconceput. Oameni cu scopuri puternice gasim printre toate categoriile de mai sus. Poate si antreprenorii au avut o perioada de acest fel, poate la inceput de drum, poate in iarna 2008/2009, dar pe masura ce lucrurile se aseaza, pe masura ce pericolele devin mai putin fioroase iar oportunitatile mai putin atractive, valorificarea timpului e mai putin productiva.

Care este scuza pe care ai intalnit-o cel mai des la antreprenori pentru amanarea lucrurilor?

“Am multe pe cap, trebuie sa ma ocup personal de totul, cei din jur inca nu sunt pregatiti, ei sunt buni executanti dar nu ma pot baza pe deciziile lor”.

Au antreprenorii mai multe dezamagiri decat managerii de multinationale, de exemplu?

Managerii din multinationale, chiar daca au un spatiu de manevra rezonabil, lucreaza totusi intr-un cadru organizat, cu mai multe perechi de ochi care se uita pe fiecare document. Un antreprenor cu o firma de 2 milioane de euro in fiecare din ultimii 3 ani isi poate propune sa ajunga la venituri de 10 milioane intr-un an. Daca nu-i iese, probabil va fi dezamagit. Unui director de divizie de multinationala insa, in aceleasi conditii, nu-i aproba nimeni tinta de 10 milioane si resursele pe care ar vrea sa le cheltuie. Poate ii aproba 2,5 milioane sau 3, daca are vreo idee intr-adevar extraordinara. Astfel ca spatiul de disconfort emotional al managerului va fi si el mai mic.

Read More
Economie Featured

Despre crestere economica in 2013 la B1 TV: Economisire Neagra aveti?

[dropcap]In[/dropcap] emisiunea Business B1 de ieri am discutat alaturi de antreprenorul Marius Ghenea despre trei lucruri mari cu mare legatura intre ele: a. crestere economica sanatoasa, b. economisire si c. Black Friday. Cele trei teme au o relatie directa intre ele atat de evidenta incat multi nu o accepta si, mai mult, ne ofera obsesiv un singur sfat: “Consumati, consumati, consumati!”. Iata doua abordari/perspective discutate in emisiune pe care le-am scris, mai pe larg, si in cel mai recent editorial publicat pe Wall-Street.ro.

1. Nu stiu despre voi cum va raportati la Black Friday, insa eu privesc evenimentul din doua perspective aparent diferite. In primul rand, ca jurnalist interesat de actiunea umana antreprenoriala, apreciez strategiile de business anticipative si creative ale intreprinzatorilor din retail (mai ales cel online): programul pentru 23 noiembrie 2012 a inceput inca de anul trecut, au fost investite milioane de euro in Vinerea Neagra, bineinteles, cu anumite riscuri, managerii site-urilor de comert electronic s-au mobilizat cu scopul de a-si depasi rivalii de pe piata si o mare parte din campaniile de promovare le gasesc inovatoare. Am identificat aici exact ce anume implica antreprenoriatul, in opinia mea: activitatile magazinelor sunt marcate de incertitudinea viitorului, adica e spatiul in care incertitudinea genereaza ori profituri, ori pierderi. Fie ca studiez jucatorii din e-commerce, firmele de curierat sau furnizorii de gazduire web, gasesc antreprenori-capitalisti care au capacitatea de anticipare a configuratiei pietei, adica a preferintelor consumatorilor. In doua cuvinte simple: viziune antreprenoriala.

De asemenea, este important de semnalat sursa exclusiv privata a “sarbatorii” Black Friday: o traditie americana a fost transformata intr-un eveniment care are ca miza de business convingerea consumatorilor ca preturile sunt atat de atractive incat nu pot fi ratate. Mai departe, conceptul de Black Friday a fost “importat” in Romania anul trecut de mai multe companii private care au anuntat reduceri semnificative de preturi, in sectoare diverse. Avem eMag si Altex, dar nu sunt prezente CFR si Tarom. Au intrat in joc firme private din felurite sectoare, de la retail cu electronice si electrocasnice la turism ori imobiliare, in timp ce guvernul lipseste din aceasta actiune. Ce fericire!

2. Cea de-a doua perspectiva prin care va propun sa analizam Black Friday, cea economica, este simpla si, ca orice teorie nu foarte sofisticata, devine discutabila in functie de cum privim lucrurile: o economie bazata pe consum nu genereaza crestere economica sanatoasa. Logica economica ne convinge ca pentru a consuma constant si mai mult in viitor, trebuie sa ne limitam cheltuielile in prezent. Avansul prosperitatii trebuie sa fie produsul economisirii unei parti din castigurile actuale, iar “sarbatorile” de tipul Black Friday se impotrivesc tocmai acestui comportament sanatos. Productia si investitiile private, doua dintre ingredientele de care economia romaneasca are nevoie ca de aer, nu vor fi relansate fara economisiri sanatoase. Si, cum in contextul Black Friday nu am vazut banci, in calitatea acestora de actori privati, sa se inghesuie cu promotii atractive la depozite pe termen lung, sunt sceptic ca vom avea capital necesar pentru a investi in bunuri de capital. Cat despre stat, nici vorba! Inflatia este in crestere, astfel incat puterea de cumparare a banilor va fi erodata, iar impozitele pe castigurile din depozite bancare sunt neclintite sau, cine stie, e posibil sa creasca in viitor. Am vazut, totusi, initiativa izolata a Certinvest, prima societate de administrare a investitiilor care anunta o promotie de Black Friday. Dar nu este suficient.

Criza financiara care se prelungeste in 2013 ar trebui sa genereze o schimbare profunda de atitudine, dar mai ales de comportament in privinta consumului si a economisirii. Cresterea substantiala a consumului fundamentata pe anticiparea unor venituri viitoare prin credit nu mai este logica din punct de vedere economic.

Perioada de final de an ar trebui sa fie destinata unei strategii pe termen lung, astfel incat sa devenim mai putin exuberanti in consum si mult mai prevazatori. Sa fiu bine inteles: nu recomand sa boicotati consumul de sarbatori, dar fiecare dintre noi merita sa incerce urmatoarea evaluare: cat am putea pune deoparte eliminand cheltuieli exuberante, dar care, pe de alta parte, se pot inmulti constant prin capitalizarea castigurilor. Rezultatele le veti vedea pe termen lung, poate chiar pe 23 noiembrie 2013, cand sper ca bancile vor intra in “febra” Black Friday cu produsele lor de economisire.

 

Read More
Featured

Linkuri Asortate pentru Antreprenori

[dropcap]Nu[/dropcap] stii cum sa-ti numesti viitorul business? Aici vei gasi cateva nume de companii celebre: Where 16 Of The Strangest Company Names Came From. Business Insider.

Un articol despre energia antreprenoriala. Entrepreneurial Energy is Low — Here’s How to Ramp it Up. Forbes.

Cele mai tari hub-uri pentru start-up-uri. Silicon Valley ramane in top. New start-up hubs challenging Silicon Valley: study. Reuters.

In campanie, partidele promit in general exact ceea ce vor sa auda diversii alegatori. O spune un antreprenor. Despre promisiunile de campanie. Ghenea.ro.

Un alt antreprenor, tot despre alegeri. Prima anomalie este insa faptul ca tocmai categoriile care contribuie mai mult sunt cele mai dezinteresate de cine le va administra banii. Cum isi pot atinge alegerile scopul? 5 pasi catre o decizie inteleapta. Wall-Street.ro.

Noi avem cartofii, americanii au curcanul. Tot inflatie se numeste. The price of turkey in America. Free exchange/Economist.

Povestea unui antreprenor-fermier. Cum a ajuns un antreprenor roman sa castige 2,5 mil. euro in cinci ani de zile din agricultura. Ziarul Financiar.

Foto: kraftofwriting.com

 

Read More
Books Featured

Economia intr-o lectie: ce se vede si ce nu se vede

Cand in Romania vor fi milioane de tablete si e-reader-e, iar cartile in format electronic vor deveni procuparea tinerilor, o lucrare ar trebui sa fie, in opinia mea, prima din biblioteca digitala cu titluri economice. „Economia intr-o lectie”, de Henry Hazlitt, ar trebui sa stea si peste cativa ani la sectiunea “Now reading” a tabletelor, precum astazi ar fi necesar sa fie cea mai la indemana carticica despre stiinta economica de pe rafturile bibliotecii din lemn a oricarui tanar student viitor economist.

Henry Hazlitt, libertarian adept al Scolii Austriece, e un economist foarte interesant pentru oricine: genul care stie sa scrie pe intelesul unei majoritati, nu doar intr-un limbaj academic accesibil doar celor specializati. Aceasta apropiere de cititor se bazeaza mai ales pe stilul unei scriituri construite dupa ani buni in jurnalistica: Hazlitt si-a inceput cariera la The Wall Street Journal, apoi a semnat numeroase articole pentru publicatii de renume ca The New York Sun, Newsweek ori The New York Times.

Cartea “Economia intr-o lectie” porneste de la o ipoteza vie si in zilele noastre, ale carei manifestari le observam inclusiv in spatiul romanesc: in stiintele economice au loc mai multe erori de gandire decat in orice alt domeniu de studiu cunoscut omului. Factorii cei mai importanti care dau nastere la erori economice in fiecare zi sunt, in primul rand, interpretarea unei idei sau propuneri in favoarea propriilor interese si, in al doilea rand, eroarea omiterii consecintelor secundare. Concret, daca de efectele unei politicii de stat va beneficia un singur grup, oamenii avantajati, a se citi „economistii”, vor avea un interes direct, vor pleda in favoarea acestei propuneri. De asemenea, omul, in speta noastra economistul, tinde sa vada doar efectele imediate ale unei anumite politici publice, nu si consecintele pe termen lung pe care acea politica le-ar putea crea acelui grup in particular, dar si asupra tuturor grupurilor.

„Economia intr-o lectie”, o carte care a facut celebra teoria “ce se vede si ce nu se vede” enuntata anterior de Frederic Bastiat, propune o abordare care ar fi utila si in zilele noastre in analiza politicilor publice: sa vedem problema in ansamblu si nu pe fragmente, acesta fiind de fapt scopul stiintei economice.

Lectia de economia din aceasta carte, expusa intr-o forma generala, explica modul in care multe lucruri ce par adevarate atunci cand studiem un singur grup economic se dovedesc iluzii cand sunt luate in considerare interesele tuturor, fie ca sunt producatori, fie ca sunt consumatori. Interpretarea unei politici doar din perspectiva unui singur grup de oameni inseamna sinucidere economica.

O carte mica, dar cu idei mari, „Economia intr-o lectie” poate fi un cadou potrivit pentru studenti, jurnalisti, politicieni, indeosebi pentru viitorii economisti. Iar cei care doresc sa continue sa citeasca despre stiinta economica ar trebui sa urmeze chiar sfatul lui Henry Hazlitt: sa se orienteze catre lucrari de dimensiuni si dificultate medii.

Idei mari din “Economia intr-o lectie”:

• Cum poti sa intelegi mai bine presupusul miracol al cheltuielilor publice: fiecare dolar utilizat pentru cheltuieli publice trebuie obtinut prin perceperea unui impozit.

• In stiinta economica, latura deductiva este la fel de importanta ca si faptele pe care ea se sprijina.

• Cu cat este mai mare felia din venitul national prelevat prin impozite, cu atat mai mare va fi gradul de descurajare a productiei si a ocuparii fortei de munca in sectorul privat.

• Sa acorzi ajutor de somaj inseamna a plati celor care beneficiaza de pe urma lui o suma mai mare decat ar obtine pe piata libera pentru eforturile lor.

• Inflatia favorizeaza anumite grupuri pe o perioada scurta de timp, dar afectandu-i pe ceilalti: pe termen lung consecintele sunt dezastruoase asupra intregii comunitati.

• Profiturile nu se obtin prin cresterea preturilor, ci prin efectuarea de economii si prin cresterea eficientei, rezultatul fiind ajustarea costurilor de productie.


Cunostintele, aplicate:

Este o carte utila, in primul rand, intermediarilor de idei – profesori, jurnalisti, lideri de opinie, analisti – care ar trebui sa ia in considerare mai ales consecintele secundare si sa fie preocupati de efectele unei anumite politici economice ori ale unui proiect dat, pe termen lung si asupra intregii societati. In al doilea rand, este relevanta pentru orice antreprenor care este hartuit constant de catre stat: el va intelege mai profund, nu doar pe propria piele, de exemplu, mecanismele impozitarii draconice.


Cartea, dintr-o privire:


Titlu: 
“Economia intr-o lectie”
Autor: Henry Hazlitt
Editura: Publishing Libertas
Colectia: Laissez faire
Lungime: 204 pagini
Traducere: Madalina Badea, Alina Danielescu
Prefata la editia in limba romana: Florin Rusu
Pret: hard copy – 20 de lei + este disponibila gratuit pe site-ul ecol.ro

Read More
Economie Featured

O gluma buna: statul, mai disciplinat decat sectorul privat

Au trecut doar doua saptamani de la primul articol despre absurditatile economice care ne inconjoara zi de zi. Cu titlu de reimprospatare a obiectivelor demersului meu, va spun ca seria de articole – publicate cu o frecventa cel putin bilunara – poarta numele “Careul de prosteala economica” si va contine analiza succinta a patru subiecte (intamplari, declaratii, cazuri, politici publice, decizii ori programe guvernamentale, fenomene economice de actualitate). Ultimele zile au fost abundente cu idei neigienice din punct de vedere economic si cu abuzuri ale statului, asa ca a fost usor sa aleg patru situatii (trei romanesti si una din strainatate). Daca aveti alte exemple la ordinea zilei, nu ezitati sa le transmiteti la finalul articolului, in sectiunea de Comentarii!

Ineptia cu pierderile din economie care provin din sectorul privat. Chiar cu o zi inainte de startul campaniei electorale – perioada in care politicienii se descatuseaza cu promisiuni populiste – un secretar de stat si-a dat jos masca de economist si a continuat sa-si verse ciuda pe tot ce inseamna piata libera. OK, accept ca un intelectual etatist este constant in exprimarea opiniilor despre dinamica economiei, dar comentariile ilogice din punct de vedere economic nu trebuie lasate necondamnate. Caci, daca ne uitam pe ce au scris ziarele, plus ce au difuzat televiziunile zilele trecute, declaratia de mai jos a ramas fara rasunet: „Pierderile din economie sunt 10% din sectorul de stat si 90% din sectorul privat. Este nevoie de introducerea disciplinei financiare si in sectorul privat. Statul este mult mai disciplinat financiar decat sectorul privat, se restructureaza mai greu, mai incet, cum poate, sub presiune, dar o face” (Liviu Voinea, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice).

Asa cum era previzibil, in guvern sunt multi actori socialisti care cred ca pot manipula foarte usor poporul. Fara tact, birocratul incearca sa-i explice angajatului “de la particular” ca sectorul privat autohton trebuie sa se disciplineze financiar pentru ca 90% din pierderile din economie provin din acest segment. Intr-o perioada in care vedem cum spagile guverneaza, spre exemplu, companiile feroviare – o gaura a pierderilor de miliarde de euro, ticalosirea mediului privat si orice asemanare cu deficientele celui de stat reprezinta o blasfemie economica. O defaimare care nu este de curand pusa in limbajul politicienilor romani: spre exemplu, un pseudo-liberal, Sebastian Vladescu, face parte, in opinia mea, din grupul guvernantilor anti-capitalism, el afirmand anul trecut ca cetatenii si antreprenorii sunt vinovati de prelungirea recesiunii. Ce nu inteleg acesti birocrati – liberali, democrati-liberali sau social-democrati – este simplu de tot: un grad tot mai sporit de implicare a statului in economie este daunator si favorizeaza situatii in care mediul privat are de pierdut. Pana atunci, antreprenorii, cei mai reprezentativi actori din mediul privat, vor fi persecutati si aratati cu degetul.

NU mai privatizam nimic! Ramanem in preajma corului cu argumente anti-proprietate privata. Presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta au decis – guvernantii nostri mai iau si decizii (sic!) – sa amane privatizarea CFR Marfa si listarea pe Bursa a 10% din Transgaz (TGN), argumentul fiind practic acelasi vehiculat in ultimul deceniu: „nu este momentul prielnic”. Consecventa in materie de inactiune politica este evident: “Am avut noroc ca Petrom nu s-a vandut pe Bursa in 2011! Acum nu mai vindem” (Traian Basescu). O sa fiu foarte succint si o sa va demonstrez ce inseamna prefacatoria promisiunilor publice, incompatibile cu faptele lor pentru insanatosirea economiei. Va mai amintiti ce predica seful statului in urma cu exact doi ani de zile? Ca este un adept al vanzarii pe Bursa a societatilor de stat sau unor parti din actiunile companiilor, si ca ar incepe cu CFR Marfa si ar continua cu pachete mici de la Transelectrica, Transgaz, Romgaz, estimand veniturile la buget la 6-7 miliarde.

Cum arata, de fapt, argumentul guvernantului care refuza sa ia mana de pe gaurile negre ale bugetului public? “Privatizarea nu trebuie sa fie un obiectiv in sine. Avem si alte variante de lucru.” Care sunt optiunile, am vazut in ultimii cinci ani si ma repet: eu, unul, nu am descoperit un drum ocolitor mai sanatos decat privatizarea, care elimina arieratele, importa capital si tehnologie.

Reglementarile din telecom. Este cunoscut faptul ca mediul privat are neplaceri atunci cand statul intervine cu reglementari extinse. Unii guvernanti au aflat acest adevar, insa raman la stadiul cautarii de solutii pentru mistuirea sectorului privat: “Reglementarea mediului concurential in telecom trebuie sa tina cont de castigurile operatorilor, care, daca vor cobori sub un anumit nivel, vor reduce capacitatea investitionala in directia dezvoltarii retelelor”. Influenta reglementarii in telecom este neindoielnica: un operator de telecomunicatii a inregistrat deja scaderi mai ales din cauza impactului noilor tarife de interconectare stabilite de Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii. “In Romania, excluzand impactul deciziilor de reglementare, am inregistrat al doilea trimestru consecutiv in care veniturile au crescut, pe fondul unui avans de 40% al incasarilor multimedia mobile”, asa arata comentariile din raportul financiar al France Telecom, care a inregistrat erodari ale veniturilor in Romania.

Taxa de internare in spitalele din Grecia. Asa cum v-am obisnuit, al patrulea studiu de caz din “careul de prosteala economica” provine din strainatate, iar de aceasta data vom comenta, pe scurt, imaginatia statului in ceea ce priveste fiscalitatea: pacientii spitalelor de stat din Grecia ar putea plati o taxa de internare de 25 de euro si de un euro pentru eliberarea unei retete, daca guvernul nu reuseste anul urmator sa-si atinga tintele fiscal. Ma uit la cum evolueaza deciziile in ceea ce priveste proiectul de lege a sanatatii din Romania si ma tem ca acest sistem de taxare a vizitelor in spitale sa nu ajunga si in Romania. De altfel, acest pericol este mereu prezent intr-un sistem in care sanatatea este in mainile statului. Asa cum v-am mai povestit, doar anul acesta am platit de trei ori pentru servicii de sanatata: contributii la sanatate, abonament la servicii medicale private si “atentii” date medicilor dintr-un spital de stat. Asadar, este esential sa imi doresc o pondere mai mare a sectorului privat in domeniul sanitar.

Ne uitam la situatia din Grecia si trebuie sa reflectam, fara prejudecati politice, asupra a ceea ce vrem de la domeniul medical: o piata aparent libera in care statul se comporta ca un arbitru-jucator, inventator de taxe pe retete medicale, sau un sistem ce are de-a face doar cu piata libera si proprietatea privata.

 Acest articol face parte din seria “Careul de prosteala economica” de pe Wall-Street.ro.

Read More
Featured

Atitudine deschisa a romanilor fata de antreprenoriat. Asa, si?

Voi publica cu consecventa pe blog toate studiile relevante despre antreprenoriat, mai ales pe cele care descriu starea spiritului intreprinzator din Romania. Un studiu foarte proaspat, realizat de gigantul Amway dupa o munca pe teren in perioada mai – iunie 2012, descrie atitudinile oamenilor fata de antreprenoriat. Au fost analizate 16 tari europene, printre care si Romania.

 

Studiul dezvaluie potentialul major al antreprenoriatului pe timp de criza:

· 66% dintre romani au o atitudine pozitiva fata de desfasurarea unei activitati independente, in timp ce 18% au o abordare negativa;
· 69% dintre europenii chestionati din 16 tari au o atitudine pozitiva fata de desfasurarea unei activitati independente;
· danezii demonstreaza cea mai deschisa atitudine, ungurii cea mai putin deschisa;
· fata de 2010 si 2011, potentialul pentru desfasurarea unei activitati independente ramane constant in toata Europa;
· 50% dintre greci se vad punand bazele propriei afaceri;

 

Ce anume ii motiveaza pe viitorii antreprenori? Cele mai importante aspecte pentru europenii chestionati in a pune pe picioare propria afacere sunt „independenta de un angajator” (45%), „autoimplinire, posibilitatea de a-si realiza propriile idei” (38%) si „perspectivele pentru venituri secundare” (33%). „Lipsa capitalului initial” (57%), „situatia economica nesigura” (44%) si „teama de esec” (35%) sunt percepute ca fiind cele mai mari obstacole.

 

Ok, toate bune si frumoase. Mai mult de jumatate dintre romani manifesta o pozitie de deschidere fata de antreprenoriat, dar este suficient?

 

 

Read More
Uncategorized

Cum poti creste sansele de reusita ale start-up-ului tau

[dropcap]Pentru[/dropcap] a raspunde acestei intrebari The HUB Bucuresti l-a invitat pe Dragos Nicolaescu pe data de 20 noiembrie, de la 7 seara, sa impartaseasca din experientele lui antreprenoriale si de business angel.
“HUB Living Library – Starting Up and Succeeding” cu Dragos Nicolaescu este un eveniment ce a pornit de la constatarea ca 50% din afacerile nou-infiintate esueaza in primii 5 ani de existenta (potrivit US Small Business Administration).

Privind aceste statistici pentru o tara cu o istorie indelungata a spiritului antreprenorial, cu o piata matura si dezvoltata, avand venituri medii si mari, sa ne imaginam cum stau lucrurile pentru Romania.

“Sunt de parere ca aproximativ 90% din startup-urile romanesti esueaza in primii 2 ani de existenta. Asemenea date ne determina sa cautam o solutie. Cum poti porni prima ta afacere cu un risc mai scazut de esec? Sau cum poti diminua riscul de esec de la 90% la, sa zicem, 10%? Cand va voi prezenta the Lean Startup methodology, veti spune: „Este atat de usor, logic si evident! De ce nu m-am gandit la asta pana acum?” Asadar, daca aveti planuri legate de pornirea primului business sau aveti un startup mai tanar de 3 ani, haideti sa ne cunoastem si sa descoperim care este propiul vostru mod de a crea un start-up de succes”, a declarat Dragos Nicolaescu.

 

Read More
Books Featured

Economia binelui si a raului: vaci grase vs vaci slabe

[dropcap]Poti[/dropcap] sa cazi usor in capcana care promoveaza aceasta lucrare, “o carte usor de citit”, inainte sa incepi lectura celor cateva sute de pagini scrise de economistul ceh Tomas Sedlacek in “Economia binelui si a raului”. O carte ale carei randuri contin, in medie, note de subsol pe o treime din fiecare pagina nu poate fi lecturata cu usurinta, cu atat mai putin cu cat cercetarea stiintei economice este abordata dintr-o perspectiva originala axata pe argumente religioase si filosofice. Analiza porneste din epopeea regelui sumerian Ghilgames, apoi este examinat modul in care gandirea iudaica, cea crestina, cea clasica si cea medievala percepeau chestiunile economice. Mai departe, tema economiei binelui si a raului culmineaza cu studiul argumentelor lui Bernard Mandeville si ale lui Adam Smith (binecunoscuta controversa asupra viciilor personale).

O carte densa in explicatii si detalii, “Economia binelui si a raului”contine o doza mai mare de teologie si filosofie decat argumentatie bazata pe teorie economica. Exponent al umaneconomiei, Tomas Sedlacek incepe cartea printr-o contemplare economica a celui mai vechi text cunoscut din civilizatia noastra, “Epopeea lui Ghilgames”, o lucrare ciclica care se termina acolo unde a inceput. Considerat util pentru ca descrie o civilizatie inca “semi-nuda”, studiul epopeii arata inca de la inceputul cartii aplecarea lui Sedlacek pentru studiul ciclurilor economice prin intermediul miturilor si a teologiei: precum releva scena repetitiva a construirii zidului din “Epopeea lui Ghilgames”, istoria nu se indreapta nicaieri, iar totul se repeta ciclic, cu varatii marunte si neesentiale, asa cum observam in natura.

Pentru a descrie radacinile teoriei ciclurilor economice, Tomas Sedlacek, care a fost si consilierul fostului presedinte ceh Vaclav Havel, apeleaza la oglinda religioasa, iar reflexia oferita cititorului consta in analiza primei mentiuni a unui ciclu economic, aparuta in visul faraonului din Biblie care viseaza 7 vaci grase si 7 vaci slabe. Mai departe, dupa cum am citit in Biblie, Iosif interpreteaza visul si-l sfatuieste pe faraon ca in primii 7 ani de bogatie sa economiseasca, sa faca rezerve pentru a putea trece intrucat urmeaza 7 ani de saracie. In cadrul acestei tentative biblice (de natura keynesiana?) de a atenua fluctuatiile naturale, este memorabila comparatia dintre visul faraonului si cei 7 ani de crestere economica care s-au scurs intre cele doua crize mondiale care marcheaza primul deceniu al noului mileniu: prima, din 2001, criza “dot-com”, si a doua criza, care ne-a lovit puternic in 2008. Urmeaza, deci, conform povestii de mai sus care este atat de simpla incat si un copil o intelege, un total de 7 ani de ani slabi precum vacile din visul faraonului, adica Marea Criza se va incheia abia in 2015? Autorul cartii nu raspunde acestei intrebari, insa da pe repede inainte catre epoca noastra si constata cum “Keynes a fost reciclat ca reteta pentru economiile slabe de dupa crizele din 2008.” Astfel, parabola biblica transpusa in anul 2012 arata cum perioada de crestere economica a creat un surplus bugetar care este transformat in datorie (prin consum) in loc sa fie acumulat. In opinia economistului Tomas Sedlacek, “trebuie sa schimbam tinta generala a politicii economice din MaxPIB in MinDatorie. (..) In loc de MaxPIB, ar trebui sa ne propunem tintirea unor niveluri rezonabile de crestere.”

In “Economia binelui si a raului”, o carte care poate fi vazuta ca o critica postmoderna la adresa economiei mainstream, Tomas Sedlacek face apel la stiinta economiei din operele parintilor ei fondatori. El cauta abordarea mai ampla din sfera stiintelor sociale (mai ales istorie, psihologie, filosofie), refuzand economia plina de ecuatii, de grafice, de formule, adica tot ce inseamna matematica. Verdictul este simplu, in opinia lui Sedlacek: “Umanul din noi este ceea ce ne deosebeste de computere.” Mai concret, in momente de criza, cand schimbarile sunt bruste si foarte dese, modelele matematice sunt inutilizabile. Cartea reuseste sa demonstreze cititorului ca exista o poveste mai fascinanta de spus despre economie decat cea pe care o comunica perceptia ei matematica.

Fie ca ai inceput deja sa citesti studii macroeconomice relevante, ori esti pasionat si interesat profesional de filosofie sau de religie, trebuie sa citesti cartea lui Sedlacek. El ne dezvaluie principiile unei economii frumoase prin care ne propune sa parasim unele idei noi si sa revenim la multe dintre cele vechi. Adica, sa abandonam, ca actori economici, nemultumirea permanenta, neajunsurile social-economice artificial create, iar in paralel sa redescoperim rolul suficientei, al odihnei si recunostintei pentru ceea ce avem. Economia este frumoasa si are, potrivit studiului scris de Tomas Sedlacek, suflet, unul pe care ar trebui sa-l cunoastem si sa il apreciem. Concluzia urmatoare suna ciudat astazi, in vremuri de austeritate, insa pana si economia are nevoie de grija pentru suflet.


Idei mari din “Economia binelui si a raului”

• Sunt necesare mai multe puncte de comunicare dintre economie si alte domenii: filosofie, teologie, antropologie, istorie, psihologie, sociologie intrucat in spatele modelelor noastre exista mult mai mult din acestea decat din matematica. Economiei nu ii trebuie mai multa matematica, ci mai mult din toate celelalte.

• Desi suntem cei mai ferventi adepti ai credintei in libertatea omului de a alege, nu le dam voie studentlor sa-si aleaga porpria scoala de gandire economica. Nu ii invatam decat teoria consacrata.

• Pe viitor, este necesar sa sacrificam o parte din cresterea PIB si sa incetinim artificial economia, pentru a putea recupera toata energia care trebuie dedicata apoi reducerii datoriilor (politica fiscala restrictiva).

• Insuficienta ii este inerenta omului, fiind o trasatura a noastra, care, potrivit povestii despre Gradina Edenului, a existat inainte de caderea in dizgratie si a dus la alungarea din Paradis.

• Intrebarile economice au framantat specia umana mult inaintea lui Adam Smith, iar demersul de cautare a valorilor economice nu a inceput cu acesta, ci a culminat cu el.

• Majoritatea idealurilor sociale si economice ale oamenilor provin nemijlocit din crestinism sau sunt derivate din aceasta reiligie. Cele mai multe din parabolele lui Iisus se folosesc de un limbaj sau de un context economic.


Cunostintele, aplicate:

Pentru a face economia mai relevanta, Tomas Sedlacek (foto) face apel la studiul metaeconomiei, adoptand o perspectiva existentialista asupra stiintei economice. In ciuda continutului dens cu explicatii documentate din mai multe stiinte sociale, cartea, o poveste a economiei de la poezie la stiinta, poate fi citita si de catre un public aflat la inceput de drum in studiul macroeconomiei, al filosofiei ori in analiza teologiei.


Cartea, dintr-o privire:

Titlu: “Economia binelui si a raului”
Autor: Tomas Sedlacek
Editura: Publica
Colectia: Economie
Traducator: Smaranda Nistor
Lungime: 568 pagini
Pret: 65,55 lei

Read More
Economie

Guvernantii vor sa ajute antreprenorii. Este posibil sa nu va mai amestecati in afaceri?

Urmarim balacareala politica cu o atentie atat de mare incat ne scapa anumite fapte care sfideaza teoria economica. Vorbesc aici despre actiuni ale guvernului care nu tin practic cont de consecintele amestecului in sfera afacerilor.

“Felicitari celor 5 firme, cunoscute de altfel, pentru care s-a dat o lege speciala. Noi, astia mai mici, ne vom descurca si noi cum putem…”, asa suna insemnarea de pe Facebook a lui Alexandru L., un tanar antreprenor din industria IT&C, ca reactie la ceea ce eu consider o noua masura dezastruoasa a celor care sunt responsabili de formularea si aplicarea politicii guvernului.

Masura interventionista care il supara cu temei pe tanarul intreprinzator se refera la intentia guvernului de a acorda subventii firmelor care vor crea cel putin 200 de locuri de munca “inalt calificate”. Concret, firmele care creeaza cel putin 200 de locuri de munca (cat de subiectiva este descrierea “inalt calificate”) vor putea primi, pentru o perioada de doi ani, o subventie in cuantum de 40-50% pentru cheltuielile salariale, in baza unei scheme de ajutor de stat.

Antreprenorul nostru, care are aproximativ 50 de clienti si afaceri anuale de 1,4 milioane de euro, simte pe propria piele consecintele inregistrate in urma eforturilor de a stimula anumite sectoare economice, iar rolul nostru este aici de a intelege macar cateva dintre urmarile majore ce decurg obligatoriu din aceste intentii aparent bine intentionate. In cazul de fata, sectoarele economice de aplicare a schemei sunt industria producatoare, cu exceptia fabricarii bauturilor si produselor din tutun, productia si furnizarea de energie electrica, termica, gaze, apa calda si aer conditionat, activitati de editare produse software, telecomunicatii, servicii in tehnologia informaticii, activitatii si servicii informatice, cercetare-dezvoltare. Identificam deja prima perversiune a “ajutorului” oferit de stat: propunerea ca executivul sa acorde subventii unor persoane particulare ori sa ajute anumite proiecte il vizeaza pe actorul economic A si uita complet de actorul B. Aceasta masura guvernamentala ii abordeaza pe intreprinzatorii in mainile carora ajunge capitalul si ii pierde din memorie pe cei care au fost lipsiti de el.

Al doilea argument care se opune, fara dubii, impotriva subventiilor guvernamentale, este ca, asemenea imprumuturilor guvernamentale, executivul nu ofera niciodata nimic pentru mediul de business fara sa ia ceva in schimb. Cunoastem cat de solida este argumentatia din scrierile lui Henry Hazlitt. In cartea “Economia intr-o lectie” (recenzata aici), economistul porneste de la o ipoteza vie si in zilele noastre, ale carei manifestari le observam inclusiv in spatiul romanesc: in stiintele economice au loc mai multe erori de gandire decat in orice alt domeniu de studiu cunoscut omului. Factorii cei mai importanti care dau nastere la erori economice in fiecare zi sunt, in primul rand, interpretarea unei idei sau propuneri in favoarea propriilor interese si, in al doilea rand, eroarea omiterii consecintelor secundare. Cand guvernul acorda “ajutoare” celor care dezvolta proiecte prin care se creeaza minimum 200 locuri de munca, ceea ce se intampla in fapt este impozitarea afacerilor private profitabile in vederea sprijinirii celor neprofitabile. Ce va lua guvernul in schimb? Sa nu uitam ca fondurile guvernului provin in totalitate din impozite, asa ca factura finala pentru bugetul total al schemei de ajutor de 440 milioane de lei va fi platita tot de antreprenorii privati.

Una dintre tezele favorite ale interventionistilor este cea bazata pe faptul ca ajutoarele guvernamentale sunt justificate in anumite situatii de criza, insa care sunt sectoarele aflate cu adevarat in dificultate? Despre ce vorbim aici? Este somajul o problema pentru industria IT&C, in care veniturile celor peste 18.000 de firme din Romania au ajuns anul trecut la in jur de 9,4 miliarde de euro, revenind la nivelul din 2008?

Fara sa intru in variabilele de natura politica ale masurii guvernamentale de mai sus si fara a pune in colimator firmele care solicita ajutorul de stat, un lucru este clar pentru noi toti: in cazul unei subventii, este evident ca atat cat vor castiga cele cinci companii vor pierde contribuabilii, iar printre ei se numara si antreprenorii de tipul lui Alexandru L. care pun la bataie toata averea si priceperea lor cand se lanseaza intr-o afacere. Alte sectoare si alti actori economici vor pierde ceea ce prima parte va castiga. Totul se produce prin intermediul impozitelor.

Desi sunt constient de enorma popularitate de care se bucura astazi interventionismul, il las pe cititor, antreprenor sau nu, sa-si imagineze mai departe consecintele interventiilor perturbatoare in sfera economica de care guvernul ar trebui sa se detaseze cat mai mult posibil. Un singur sfat am: nu priviti doar efectele imediate ale unei anumite politici publice, ci mai ales consecintele pe termen lung pe care acea politica le-ar putea crea grupului in particular, dar si asupra tuturor grupurilor!

Read More
1 39 40 41 42 43