HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ

ANTREPRENORILOR

Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată

Cultura unei natiuni explica de ce fumatul se reduce in anumite tari

Jul 23,2014 / By Claudiu Vrinceanu / 1 Comment

Cum se transmite comportamentul fumatorilor in cadrul anumitor populatii? Cum difera acest comportament de la o tara la alta? Cele doua intrebari pe care ni le adresam atunci cand calatorim in alte tari au un posibil raspuns in concluziile studiului “The influence of societal individualism on a century of tobacco use”.

Intrebarea fundamentala din studiu este urmatoarea: care este legatura dintre cultura unei tari si comportamentul fumatorilor din respectiva tara. Concluzia matematicienilor este ca societatile individualiste manifesta o rata de adoptie a tigarilor mai mare, dar si un ritm de renuntare superior. O analiza realizata pe 25 de tari, inclusiv Romania, arata de ce anumite comportamente sociale se extind mai puternic in anumite tari decat in altele.

Autorii studiului au corelat statisticile despre numarul fumatorilor si studiul lui Geert Hofstede privind dimensiunile culturale ale unei natiuni, mai exact dimensiunea Individualism – Colectivism (măsura în care o cultură încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine).

Comportamentul de fumat s-a schimbat foarte mult la nivel mondial in ultimii 50 de ani. Spre exemplu, in Statele Unite, numarul fumatorilor a crescut foarte mult pana in 1965 si a scazut considerabil de atunci. Acelasi comportament a fost observat si in alte state industrializate.

Probabil ca cea mai evidenta diferenta in comportamentul fumatorilor este intre SUA si Suedia (vezi graficul de mai sus). In 1920, un segment foarte redus din populatie fuma, mai putin de 10%. Acest procent a crescut spectaculos in SUA pana la aproximativ 40% in 1965 si a scazut dub 20% in 2010. Spre comparatie, numarul fumatorilor din Suedia a ajuns la o pondere de 30% din totalul populatiei in anii ’70 si a scazut la 20% in 2010. Prin urmare, suedezii au adoptat fumatul mult mai incet, au atins un varf mai tarziu decat americanii, iar apoi au redus relatia cu acest viciu cu un ritm inferior decat al americanilor. Toate acestea in conditiile in care suedezii au acces la aceleasi informatii despre pericolul fumatului si manifesta un comportament social similar.

Diferenta cruciala intre suedezi si americani este explicata prin dimensiunea Individualism – Colectivism , un concept util pentru cei interesati de studierea culturii organizationale.

Psihologul olandez Geert Hofstede a demonstrat ca in tari ca SUA, Marea Britanie sau Australia, populatia tinde sa aiba un nivel de individualism ridicat, in timp ce suedezii, francezii sau japonezii au o mentalitate mai degraba colectivista. In alte cuvinte, in tarile colectiviste exista o presiune sociala mai ridicata de conformare.

Asadar, care este legatura intre cultura unei tari si fumat? Studiul de fata arata de ce suedezii s-au lasat de fumat cu o cadenta mai redusa: “Modelul nostru releva ca inertia sociala inhiba deciziile de renuntare la fuamt mult mai puternic in societatile colectiviste decat in cele individualiste”. Prin urmare, libertatile sociale in societatile individualiste permit oricui sa ia decizii de renuntare la fumat mult mai usor.

Desi Romania este analizata in studiul citat, datele despre tara noastra sunt limitate. Aflam ca varful inregistrat de consumul de tigari a fost in 1995 si ca populatia Romaniei are un nivel de 30 pe scara de la 0 la 100, unde 100 inseamna individualism ridicat, iar cifre mai mici de 50 releva o societate colectivista. Daca ne uitam la toate tarile studiate de Geert Hofstede, constatam ca foarte putine au valori ridicate la individualism.

Concluzie: fumatul este un exemplu de fenomen social contagios, iar studiul “The influence of societal individualism on a century of tobacco use” este util celor care vor sa inteleaga alte forme de transmisie ale culturii nationale catre anumite comportamente. De exemplu, intelegem mai usor de ce schimbarea este mai putin posibila/intalnita in Romania, unde valorile colectiviste sunt mai mari. Ma refer la orice fel de schimbare: obiceiuri de consum (mancare, tigari, masini), vot, lecturi, petrecerea timpului liber, decizii de management.

Featured

Cum sta Romania la capitolul INOVATIE: avem potential mare!

Jul 20,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romania ocupa locul 55 intr-un clasament al celor mai inovative tari din lume, dintr-un total de 143 state studiate de INSEAD. Elvetia, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Olanda, Statele Unite ale Americii, Singapore, Danemarca, Luxemburg si Hong Kong sunt cele mai inovative 10 tari.

Inovatia este masurata prin compararea a sase componente/variabile: institutii, capital uman si cercetare, infrastructura, dezvoltarea pietelor, sofisticarea mediului de business, cunoastere si tehnologie si creativitate.

M-am uitat cu atentie la studiul intocmit de INSEAD, am comparat Romania cu alte tari, m-am uitat la potentialul pe care-l avem, dar mai ales am incercat sa raman optimist si sa nu mai privesc critic pozitia tarii noastre in raport cu alte state. Haideti sa privim doar patru criterii:

Capitalul uman

1. Exista o legatura directa intre gradul de sofisticare, calificare si specializare a fortei de munca si inovatie. Imbunatatirea capitalului uman prin educatie formala sau informala si prin activitati de R&D constante creste capacitatea de absorbtie a firmelor si adoptia solutiilor tehnologice. Sa stiti ca Romania sta bine la acest capitol: iata mai jos o comparatie cu cele mai inovative patru tari din lume.

Creativitate

2. M-am uitat cum stam la creativitate (trademarks, inventii, bunuri si servicii creative, creativitate online) in raport cu cele mai inovative tari.

Mediul de business

3. Cunostintele angajatilor, absorbtia cunostintelor si legaturile inovationale formeaza criteriul “business sophistication”, capitol la care ne situam mai bine chiar si decat Elvetia.

Indicatorul “sofisticarea mediului de business” masoara gradul in care firmele sunt deschise la activitatile inovationale prin intermediul educatiei si al conexiunilor cu alte sectoare (de exemplu, cel academic).

Usurinta cu care incepi o afacere

4. In final, pentru a ramane optimisti cu privire la potentialul de inovare si antreprenoriat, m-am uitat la indicatorul “usurinta de a incepe o afacere”. Nu este o surpriza mare ca stam bine in acest clasament (o societate cu raspundere limitata cu capital strain este fondata foarte usor in Romania + birocratia nu mai este foarte stufoasa pentru cei care vor sa-si inmatriculeze un SRL). Cat despre comparatia cu cele mai inovative tari, pare ca stam excelent in functie de usurinta de a infiinta o afacere. E mai greu, insa, cu dezvoltatul unui business propriu din cauza taxelor!

Concluzia este simpla: pentru a reusi precum cele mai inovative tari, ar trebui sa nu ne concentram doar pe un element al ecosistemului inovational. Tocmai de aceea, am propus mai sus patru domenii la care stam bine ori care au potential de crestere.

Featured

Puterea cifrelor: 1% din firmele antreprenoriale = 40% din joburile create de start-up-uri

Jul 15,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Am “rasfoit” un studiu bine documentat, intocmit de World Economic Forum in parteneriat cu Universitatea Stanford University&organizatia Endeavor Global, si o cifra mi-a atras atentia: 1% dintre companiile studiate (un grup de 380.000 de firme) din 10 tari au contribuit cu 44% din totalul veniturilor si au creat 40% din joburi, in timp ce un procent de 5% detine 72% din afacerile generate si 67% din locurile de munca generate.

Mi-ar placea ca acest studiu sa fie citit si de catre decidentii din Romania (ministri, patronate IMM-uri, fundatii, hub-uri, etc). Studiul recomanda decidentilor politici sa stimuleze bunastarea si sa creeze joburi noi prin forta antreprenoriatului. Ei ar trebui, potrivit World Economic Forum, sa dezvolte o intelegere sanatoasa a factorilor economici, politici si sociali care au oferit spatiu companiilor locale sa reuseasca.

Studiul analizeaza 70 de studii de caz din 22 de tari, prin monitorizarea unor companii ca Baidu, eBay, Etihad Airways, Skype, Microsoft si WPP.

Sa ne uitam doar la studiul de caz Skype. Mi-a placut urmatorul raspuns dat de Niklas Zennström, co-fondator al Skype.

“I think one of the key challenges was hiring. And that’s one of the disadvantages we had operating in Europe – which I think is changing seven to eight years later now. It was quite difficult to find people who wanted to join a technology start-up because, I think, it’s risky to join something that is yet unproven. That was one of the big challenges we had. So I think that hiring was probably the biggest challenge we had.”

Ajungem, astfel, tot la importanta oamenilor si a increderii! 🙂

Antreprenoriat Featured

Femeile antreprenor, mai fericite decat barbatii :)

Jul 15,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Un studiu intocmit in Statele Unite ale Americii arata ca antreprenoriatul este asemenea unui roller-coaster. De asemenea, pare mai dificil pentru doamne si domnisoare decat pentru barbati. Studiul citat releva ca nivelul de fericire in randul barbatilor antreprenori a ramas relativ constant imediat dupa ce acestia si-au deschis propriile firme si s-a triplat abia dupa ce au devenit intreprinzatori de succes. Pe de alta parte, in cazul antreprenoarelor, nivelul masurat al starii de bine scade cu 40% imediat dupa lansarea afacerii si devine de patru ori mari mare pe masura ce acestea devin intreprinzatoare de succes.

In final, femeile aflate pe cont propriu sunt cu 65% mai fericite decat barbatii antreprenori.

Un alt studiu care masoara fericirea in randul antreprenorilor, despre care am scris aici, arata ca intreprinzatorii au manifestat rate mai mari de acord fata de starea de bine in comparatie cu respondentii care nu sunt in faza de start-up sau nu detin un business.

Antreprenoriat Featured

La multi ani, Seinfeld! 10 lectii despre leadership, economie si comunicare cu Jerry, George, Elaine si Kramer

Jul 8,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Larry David si Jerry Seinfeld lansau in urma cu 25 de ani (5 iulie 1989) un “show despre nimic”. Au iesit 180 de episoade pe care multi fani le stiu pe de rost. Am vazut toate episoadele de cel putin doua ori fiecare si inca mai rad in hohote la anumite replici, ma identific cu personajele asa cum nu am facut-o la precedenta vizionare.

Propun mai jos 10 replici sau episoade care pot fi interpretate din perspectiva leadership-ului, a economiei sau chiar a comunicarii. Enjoy!

Yada Yada!

In primul rand, serialul a dat nastere unor cuvinte noi, expresii folosite in diverse comunicari, evenimente sau discutii formale sau colocviale. “Yada Yada” si “Serenity now” sunt doua dintre favoritele mele.

2. “No soup for you!”

Urmatoarea fraza, simpla si amuzanta, ne distreaza de fiecare data cand o auzim: “No soup for you”. Cuvintele ii apartin lui Soup Nazi, un personaj inspirat dintr-un antreprenor real, Al Yeganeh, amuzant si datorita mustatei care seamana cu cea a lui Stalin. Cred ca acest episode este inspirational pentru a intelege mai bine relatia dintre intreprinzator si client. E natural ca proprietarul sa faca regulile pe o proprietate privata. Kramer, consumatorul fericit, este savuros in aceasta scena. 🙂

3. Double-dip

Putini sunt cei care au reusit sa transforme atmosfera unei inmormantari intr-o bataie cu una dintre rudele indoliate. George a facut acest lucru pentru ca a manancat un cartof prin …double-dip. Cel putin in cazul meu, acesta este un subiect bun de discutie cu ocazia anumitor evenimente organizate intre prieteni sau chiar in situatii formale. Replica lui George catre Little Timmy este memorabila. 🙂 🙂

4. Breveteaza-ti inovatiile!

Kramer este un personaj cu foarte multe idei, insa multe dintre acestea nu s-au concretizat. Insa, una dintre inventiile sale – un parfum care te face sa mirosi precum izul de pe plaja – nu doar ca a fost promitatoare, dar s-a si intamplat in viata reala. Kramer a pitch-uit ideea gigantului Calvin Klein, discutiile nu se finalizeaza, iar apoi afla ca producatorul de parfumuri i-a furat si implementat ideea. Aici lectiile sunt cinice si simple: breveteaza si concretizeaza ideea cat mai repede posibil!

5. Lectia de economie din restaurantul chinezesc

Unul dintre cele mai cunoscute episoade din “Seinfeld” este “The Chinese Restaurant”. Sunt multe scene de “luat acasa” dpdv business sau economie, dar acesta mi-a atras atentia. Jerry, Elaine si George merg la restaurant, insa trebuie sa stea la coada pentru a primi o masa. La un moment dat, se decid sa plateasca 20 de dolari pentru primi un loc mai repede. Avem aici nu doar un mod amuzant prin care este impartita suma (cate 7 dolari pentru Elaine si Jerry, respectiv 6 pentru George), dar si un exemplu de calcul al costului de oportunitate. Fenomenul costului de oportunitate are legatura mai degraba cu actiunea umana decat cu raritatea resurselor. Viata omului presupune actiune, alegere, deci si renuntari.

6. “It’s not a lie if you believe it” – lectie de aplicat in comunicare

George Costanza este memorabil datorita multor replici scurte si cu talc. “It’s not a lie if you believe it” este una care merita putina reflectie. Nu sugerez ca un lider ar trebui sa minta constant, dar afirmatia lui George trebuie interpretata din perspectiva artei persuasiunii: daca vrei sa-ti convingi publicul si oamenii din echipa, trebuie sa crezi 100% in ceea ce vrei sa le transmiti.

7. “Risk management” – un exemplu bun despre managerii care deleaga …prea mult

Pe vremea cand lucra la New York Yankees, George Costanza a trebuit sa invete despre conceptul de “risk management”. Cum acest proces de invatare implica lectura unei carti intregi, Costanza cauta toate solutiile posibile pentru a fi pregatit pentru sedinta cu sefii sai fara sa citeasca manualul respectiv. Te las urmariti clip-ul de mai jos. Sunt sigur ca te vei identifica , intr-un fel sau altul, cu o “bucatica” din George!

8. Fa exact pe dos!

In episodul “The Opposite”, in timp ce analizeaza multe dintre esecurile sale, George Costanza se auto-evalueaza si are o un moment de sclipire. Le spune prietenilor sai, Jerry, Elaine si Kramer ca “este tot mai evident ca orice decizie am luat in viata mea a fost gresita. Viata mea este opusul a ceea ce vreau sa fiu. Fiecare instinct pe care il am, in fiecare moment al vietii mele – incepand cu ce mananc, cu ce ma imbrac – este total gresit”. Asa ca George decide sa fie opusul a ceea ce ar face in mod normal. Ce se intampla, pe cale de consecinta? Obtine un job bun la New York Yankees. Descopera ca femeile sunt atrase de el.

Pornind de la revelatia lui George, oare nu ar trebui sa abordezi, din cand in cand, tactica “The Opposite”? Sa luam un exemplu simplu propus intr-un articol de pe HBR. Daca vrei sa devii un bun ascultator, oare nu ar trebui sa te opresti din vorbit si sa acorzi atentie maxima celor din jurul tau? Identifica cu exactitate ce este neacceptabil si fa exact opusul!

9. “Money Can Affect the Friendship”

“Nu este sanatos ca prietenii sa vorbeasca intre ei despre bani. Poate efectua relatia de prietenie”, ii spune Jerry lui Kramer? Asa o fi? Depinde de natura relatiei, evident, dar acest lucru este daunator mai ales intr-o organizatie, iar orice manager de oameni cunoaste efectele discutiilor interne despre salarii.

10. Bani sau cadouri?

Insa, pot sa cumpere banii fericirea? Nu stiu ce crede Jerry Seinfeld dar el alege, la un moment dat, sa ii ofere lui Elaine bani de ziua ei. Prin acest gest, Jerry schimba registrul relatiei cu Elaine dintr-o „conexiune sociala” intr-o „legatura de piata”.

Suntem convinsi cu totii ca darul este un tip special de bun, cu propria valoare, care are mai multe scopuri, printre cele mai importante fiind acela sa genereze bucurie, dar ca lideri, multi dintre voi stiu din experienta beneficiile recompensarii eforturilor unui angajat prin bani si nu prin altfel de cadouri.

Featured

Louis van Gaal, esti mare! 7 lectii pentru orice manager care vrea sa inoveze

Jul 7,2014 / By Claudiu Vrinceanu / 2 Comments

Antrenorii de fotbal lucreaza in industria rezultatelor, la fel si managerii din business, asa ca orice analogie intre cele doua sectoare este pertinenta. Selectionerul Olandei si, totodata, viitorul antrenor al echipei Manchester United, Louis van Gaal, imi inspira mai multe calitati care pot deveni lectii pentru antreprenori, lideri si executivi.

1. Inoveaza cu un MASTER PLAN!

Sa incepem cu decizia unica in istoria Cupei Mondiale prin care Van Gaal il inlocuieste pe portarul titular, Jasper Cillessen, chiar inainte de fluierul final al minutelor de prelungire, cu Tim Krul. Era minutul 100 si camerele video l-au suprins pe Tim Krul incalzindu-se intens cu antrenorul de portari al batavilor. Fara sa stiu ca portarul lui Newcastle United este specialist in apararea de penalty-uri, m-am gandit ca van Gaal il va introduce in teren strict pentru ca Jasper Cillessen nu a avut ce sa apere tot meciul in fata jucatorilor din America Centrala, in timp ce Navas, rivalul dintre buturile echipei Costa Rica, a fost tinut in priza mereu.

Dar schimbarea din minutul 120 a fost mai mult decat o miscare geniala: van Gaal a aratat publicului larg cum o inovatie pregatita din timp are un efect psihologic asupra adversarilor. Cu siguranta, costaricanii s-au confruntat cu o incertitudine mai mare atunci cand au vazut un om nou intre buturile adverse, un as din maneca scos in ultima clipa.

2. Un manager bun schimba tactica des si intr-un mod inteligent.

Fie ca ne referim la momentul din minutul 120 din meciul cu Costa Rica, la inlocuirea lui Van Persie cu Huntelaar din optimea cu Mexic ori la schimbarea tacticii pentru meciul cu Chile din ultima etapa a grupei B la Cupa Mondiala, Louis van Gaal este un expert in modificarea strategiilor de joc.

“We did have to change our style today – and I will always pick a system and a strategy that will help us win,” Louis van Gaal, dupa meciul cu Chile.

O alta surpriza tactica pregatita de olandez a fost schimbarea sistemului traditional 4-3-3 in 5-3-2 chiar inaintea meciului de debut la Cupa Mondiala, impotriva Spaniei. Rezultatul? Victorie cu 5-1 in fata campionilor mondiali en-titre. Spre comparatie, imaginati-va ce inseamna pentru un manager bun schimbarea strategiei de business inaintea unui sezon important pentru afaceri! Cat de important aste procesul de schimbare in viata unei organizatii.

3. Un manager bun invata continuu.

Ma fascina, in anii ’90, carnetelul lui Louis van Gaal, pe care isi lua notite inclusiv in timpul meciului. Antrenorul olandez ramane un colectionar de informatii. El s-a remarcat recent prin faptul ca se documenteaza si se inspira din tacticile practicate in alte sporturi. Spre exemplu, hockei-ul de iarba (!!) reprezinta o sursa de inovatie pentru selectionerul olandez.

4. Un manager bun stie sa foloseasca inovatia tehnologica.

Pornind de la ideea lui van Gaal, jucatorii olandezi folosesc in prezent ochelarii Google Glass si dispozitivele Oculus Rift pentru a-si imbunatati performantele sportive.

5. Un manager bun face tot posibilul sa-si cunoasca echipa.

Aflu dintr-un articol interesant – Louis van Gaal’s methods make the Dutch World Cup contenders again – ca van Gaal este obsedat de oamenii lui: vrea sa afle ce feedback primesc jucatorii sai, de la familie, prieteni si de la jurnalisti, astfel incat sa-si cunoasca echipa mai bine.

6. Un manager bun stie sa dea feedback personalizat.

Tot din articolul de mai sus aflu ca van Gaal a lucrat cu un consultant, alaturi de care si-a impartit jucatorii in trei echipa: sportivii „intellectually-oriented”, „emotional players” si „creative players”. Fiecare grup este diferit prin felul in care jucatorii proceseaza informatiile, atfel incat abordarea lui van Gaal este sa personalizeze feedback-ul pe care il ofera oamenilor sai. El este preocupat sa arate jucatorilor sai cele mai bune momente ale lor, fiind convins ca imaginile pozitive sunt de folos in fata celor negative. Abordarea lui van Gaal este sa imbunateasca punctele pozitive decat sa se concentreze pe slabiciuni.

7. Un manager bun este inconjurat de oameni de calitate.

Imi place sa-i vad pe mai tinerii Patrick Kluivert si Danny Blind in jurul selectionerului olandez. Louis van Gaal stie cum sa castige increderea publicului si sa asigure succesiunea echipei pe care o conduce. S-a alaturat de doi fosti fotbalisti cu rezultate, actuali antrenori cu foame de rezultate, pe care i-a numit asistentii sai. Unul dintrei cei doi il poate inlocui, cu siguranta, pe “dictator” la carma nationalei.

Hard to be nervous when you got these guys running the show. Blind senior, LvG, Kluivert. #Ajax #oranje pic.twitter.com/6L0VEKgHwB

— Alex Pieter (@alexpieter) June 29, 2014

Louis van Gaal este un dictator, asa il descriu oamenii care au lucrat in echipele pe care le-a condus. Chiar el insusi se descrie in acest fel (“I am who I am: confident, arrogant, dominant, honest, hard-working and innovative”), dar mai presus de aceste calitati van Gaal este un exemplu pentru manageri, inclusiv pentru cei din business. Un element central al relatiei dintre manager si jucator este necesitatea de a-i face pe jucatori sa-si asume responsabilitatea pentru propriile lor actiuni, greseli, nivel de performanta si, in cele din urma, pentru rezultat. La fel ca in business.

Sursa foto: Januzaj/Twitter & ManUtdFC/Twitter

Antreprenoriat Featured Start-Up

Ce invatam din povestea LiveRail – Facebook: un start-up are nevoie de 7-8 ani pentru un exit de succes

Jul 3,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Preluarea LiveRail de catre gigantul Facebook este o tranzactie reper pentru multi antreprenori: fondatorii companiei au crescut un proiect, i-au dat tractiune internationala si l-au vandut unui strategic cu renume global. Si cat de mare este reputatia Facebook!

Tranzactia ne poate ajuta sa intelegem mai bine cat timp trebuie sa investesti pentru a implementa o strategie de succes de la start-up la exit. Altfel spus, care este media varstei companiilor care atrag investitii sau se listeaza printr-un IPO? In Statele Unite, o piata matura, firmele cumparate din zona de online/tehnologie au, in medie, o varsta de sapte ani de zile, in timp companiile care devin publice realizeaza un IPO dupa 8,25 ani de la infiintare. (Techcrunch.com)

Cum stau la acest capitol firmele fondate de antreprenori roman? Ce putem invata din experientele celor care fac exit-uri de succes?

Am analizat cateva dintre tranzactiile relevante ale companiilor din tech fondate de romani si, surpriza (sau nu?!), acestea se incadreaza in media de 7-8 ani – timpul scurs de la infiintare pana la exit. Cu cateva exceptii, bineinteles.

Facebook a preluat compania de publicitate video online LiveRail, intr-o tranzactie estimata la 400-500 milioane dolari. Printre cofondatorii se afla si doi romani, Andrei Dunca (foto) si Sergiu Biris. LiveRail a fost fondata in 2007 => exit de succes la 7 ani de la infiintare.

HootSuite, o platforma pe care o folosesc companiile pentru managementul social media, a cumparat la inceputul anului 2014 UberVu, firma dezvoltata de antreprenorii romani Vladimir Oane, Dan Ciotu si Dragos Ilinca. Compania a fost creata, de asemenea, in urma cu 7 ani.

In ianuarie 2012, romanul Emi Gal si echipa de la Brainient mai “ridicau” 1.8 milioane dolari, moment in care au deschis birouri in New York pentru a fi mai aproape de Madison Street, locul unde se impart miliardele din advertisingul american. Compania a fost fondata in 2008, iar un exit total nu ar fi surprinzator daca s-ar intampla anul acesta sau in 2015, la 7 ani de la momentul lansarii.

Cel mai rasunator exit al anului trecut a fost preluarea Avangate de catre Francisco Partners. Compania a fost fondata in 2006 de catre Radu Georgescu ca divizie a Gecad Epayment, cu 7 ani inainte de marele exit!

Haideti sa ne concentram si asupra “campionilor” din .ro, cele mai tari trei branduri din online-ul romanesc, in opinia mea.

Iunie 2006: fondul de investitii american Tiger intra in actionariatul eJobs Group si Neogen. eJobs a fost creata in 1999, iar Neogen in 2000. Statistica tine cu noi: fondatorii celor doua site-uri au muncit 7 ani pentru a ajunge la un prim exit.

Aprilie 2009: Asesoft cumpara 51% din eMag, afacere fondata in 2001.

Atat eJobs, cat si eMag au mai avut exit-uri ulterioare catre Ringier, respectiv Naspers, ceea ce ne arata o perioada mai lunga de munca pentru antreprenori de la momentul lansarii pana la exit-ul complet.

Fara sa avem un track-record cu multe povesti de succes generatoare de statistici mai complexe, putem concluziona, totusi, ca marile proiecte antreprenoriale din online au avut nevoie de 7-8 ani pentru a evolua de la un start-up la faza de crestere, etapa tradusa printr-un exit catre un investitor financiar sau strategic.

Evident, exista tranzactii incheiate mai repede sau mai tarziu in raport cu pragul de 7 ani de la crearea companiei. Sa nominalizam doar cinci exemple. 1. Start-up-ul romanesc Summify a fost achizitionat de reteaua Twitter, la trei ani de la crearea de catre romanii Mircea Pasoi si Cristian Strat. 2. Paravion.ro, site de rezervari bilete de avion, a fost achizitionat de catre fondul de investitii GED in 2010, la cinci ani dupa lansare. 3. Romanul Alex Negrea si Clement Cazalot, francez de origine, au atras o investitie de 2 mil. dolari pentru docTrackr la aproape doi ani de la infiintare. 4. Fondul 3TS Capital Partners a investit in InternetCorp la cinci ani de la fondarea publisher-ului online. 5. Site-ul autovit.ro a fost vandut catre Naspers la zece ani de la creare.

Economie Featured

Ajutorul de stat pentru companii: o eroare de logica economica platita tot de antreprenori

Jul 2,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Vedem in continuare fapte care sfideaza teoria economica. Vorbesc aici despre actiuni ale guvernului care nu tin practic cont de consecintele amestecului in sfera afacerilor: masuri interventioniste care ii supara cu temei, spre exemplu, pe tinerii intreprinzatori.

Sa analizam doua subiecte:

1. Vodafone, Siemens, Orange, Dell sau SAP se numara printre companiile care au primit acorduri de finantare de la statul roman in baza HG 797/2012 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor care promoveaza dezvoltarea regionala prin utilizarea tehnologiilor noi si crearea de locuri de munca.

2. Facebook a cumparat LiveRail, companie care in prezent este unul din jucatorii de varf la nivel global in ce priveste tehnologia de video advertising pe Internet, fondata in 2007 de romanii Sergiu Biris si Andrei Dunca si de Mark Trefgarne.

Care este legatura dintre cele doua subiecte? Pai, masura interventionista de la punctul 1. ii supara pe tinerii si mici intreprinzatori care simt pe propria piele consecintele inregistrate in urma eforturilor de a stimula anumite sectoare economice.

Rolul nostru este aici de a intelege macar doua dintre urmarile majore ce decurg obligatoriu din aceste intentii aparent bine intentionate:

1. Propunerea ca executivul sa acorde subventii unor persoane particulare ori sa ajute anumite proiecte il vizeaza pe actorul economic A si uita complet de actorul B. Aceasta masura guvernamentala ii abordeaza pe intreprinzatorii in mainile carora ajunge capitalul si ii pierde din memorie pe cei care au fost lipsiti de el.

2. Al doilea argument care se opune, fara dubii, impotriva subventiilor guvernamentale, este ca, asemenea imprumuturilor guvernamentale, executivul nu ofera niciodata nimic pentru mediul de business fara sa ia ceva in schimb. Cunoastem cat de solida este argumentatia din scrierile lui Henry Hazlitt. In cartea “Economia intr-o lectie” (recenzata aici), economistul porneste de la o ipoteza vie si in zilele noastre, ale carei manifestari le observam inclusiv in spatiul romanesc: in stiintele economice au loc mai multe erori de gandire decat in orice alt domeniu de studiu cunoscut omului.

Factorii cei mai importanti care dau nastere la erori economice in fiecare zi sunt, in primul rand, interpretarea unei idei sau propuneri in favoarea propriilor interese si, in al doilea rand, eroarea omiterii consecintelor secundare.

Concluzia este simpla: cand guvernul acorda “ajutoare” celor care dezvolta proiecte prin care se creeaza locuri de munca, ceea ce se intampla in fapt este impozitarea afacerilor private profitabile, cum este LiveRail, in vederea sprijinirii celor neprofitabile. Ce va lua guvernul in schimb? Sa nu uitam ca fondurile guvernului provin in totalitate din impozite, asa ca factura finala pentru bugetul total va fi platita tot de antreprenorii privati.

Antreprenoriat Featured

Ce ii motiveaza pe (viitorii) antreprenori: Show me the money!

Jun 25,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]F[/dropcap]actorul decisiv care ii motiveaza pe romani sa ia in considerare inceperea unei afaceri proprii il constituie “perspectiva unor venituri suplimentare” (53%), mult peste media la nivel international (29%). Respondentii cu studii superioare au un potential mai ridicat pentru antreprenoriat (87%), potrivit unui raport GfK, realizat la initiativa Amway.

Cele mai mari provocari si impedimente le reprezinta “obligatiile financiare care pot genera falimentul” (45%) si “pericolul crizei economice” (23%).

La nivel international, in medie, atitudinea fata de antreprenoriat este pozitiva, in proportie de 70%, in Romania, ponderea ridicandu-se la acelasi nivel.

Daca analizam rezultatele pe diferite grupuri demografice, observam o atitudine pozitiva fata de antreprenoriat in randul respondentilor cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani (79%), dar si in cazul studentilor (83%).

Antreprenoriat Featured

Harta celor mai antreprenoriale tari

Jun 24,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]U[/dropcap]n nou studiu analizeaza activitatea antreprenoriala la nivel mondial, mai exact atitudinile si experientele ecosistemului antreprenorial.

India este cea mai antreprenoriala tara la nivel global, potrivit studiului Oracle Capital Group. Statele Unite reprezinta singura economie dezvoltata care se afla in primele zece tari.

Spre exemplu, India este pe locul I datorita punctajelor bune obtinute in functie de urmatoarele criterii: fezabilitate, experienta, intentie fata de antreprenoriat, apetit pentru auto-finantare, rate scazute ale esecului.

India este urmata in clasament de Turcia, Statele Unite, Brazilia, China, Islanda, Irlanda, Rusia, Estonia si Austria.

Cateva comparatii interesante din studiul Oracle Capital Group

Imaginea antreprenorilor: Islanda are cea mai buna imagine a antreprenorilor; Ungaria, cea mai proasta imagine;
Atitudine fata de risc: China este caracterizata cu cea mai buna atitudine fata de risc; Marea Britanie, cea mai slaba;
Auto-finantare: Turcia este caracterizata prin cea mai buna atitudine fata de finantarea din resurse proprii, iar Suedia cea mai slaba in randul celor 33 de tari analizate.

1 … 37 38 39 40 41 … 58