HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ
ANTREPRENORILOR
Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată
Antreprenoriat Featured

Tic-tac, tic-tac! Vom afla cine este Antreprenorul anului in Romania

Din cei 40 de antreprenori care s-au inscris in competitia Antreprenorul anului in Romania, au ramas in cursa finala 12 oameni de afaceri, care conduc companii lider in sectoarele in care activeaza, cu venituri agregate de aproape 500 milioane de euro si care au un numar agregat de angajati de aproximativ 8000 de persoane.

Din 2014, competitia EY Entrepreneur Of The Year, singura competitie antreprenoriala care se organizeaza la nivel global, are loc si in Romania. EY Entrepreneur of The Year se organizeaza in 145 de orase din 60 de tari de aproape 30 de ani si premiaza antreprenorii pentru viziunea si directia strategica cu care isi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personala si, nu in ultimul rand, pentru impactul pozitiv asupra comunitatii.

Castigatorii vor fi anuntati pe 12 noiembrie. Cei 12 finalisti se intrec pentru cele trei titluri care vor fi acordate la nivel national in cadrul ceremoniei de gala ce va avea loc pe 12 noiembrie 2014: Entrepreneur Of The Year, Emerging Entrepreneur Of The Year si Social Entrepreneur Of The Year. Marele castigator va avea ocazia de a intra in finala mondiala pentru titlul World Entrepreneur of The Year, ce se va desfasura in iunie 2015 la Monte Carlo.

Pentru selectarea castigatorilor competitiei in Romania, juriul a examinat fiecare aplicatie pe baza a sase criterii: spiritul antreprenorial, performanta financiara, directia strategica, impactul asupra comunitatii, capacitatea de inovare si integritatea personala.

Juriul (foto) care a stabilit finalistii competitiei si care va alege castigatorii competitiei Antreprenorul anului in Romania este alcatuit din antreprenori si profesionisti dedicati antreprenoriatului: Stefania Eugenia Popp – Director Executiv Junior Achievement Romania, Mihai Marcu – Presedinte Medlife, Iulian Stanciu – Director General eMag, Cornel Marian – Managing Partner Oresa Ventures si Omer Tetik – Director General Banca Transilvania.

Read More
Featured

Note informative pentru servicii mai bune

Discutam mult despre implicarea “serviciilor” din media si politica. O dezbatere fara rezultat, in opinia mea. Propun, in cotrapondere cu aceasta discutie care are iz electoral, o dezbatere despre viitorul serviciilor in Romania. Ma refer la serviciile de toate felurile cu care ne confruntam ca furnizori si ca beneficiari.

 
Potentialul de crestere pe zona de servicii este enorm: un sfert dintre romani spun ca nu au primit niciodata un serviciu de calitate superioara, ale carui atribute principale sunt rapiditatea livrarii, politetea celui de la care este achizitionat, posibilitatea de a alege din mai multe optiuni si beneficiile suplimentare, releva un studiu Customer Focus si EY.

atributele serviciilor superioare
Mixul format din cele patru atribute cele mai importante ale unui serviciu de calitate superioara este dificil de regasit in oferta de servicii din Romania, avand in vedere ca doar 15% dintre respondentii la chestionar considera ca au primit un serviciu exceptional in ultimele 6 luni.

“Dintr-o perspectiva B2B, analizarea si evaluarea furnizorilor sunt considerate ca fiind cea mai importanta actiune pentru a te asigura ca si companie ca ai parte de cele mai bune servicii. Colectarea de referinte despre furnizori este de abia a treia optiune printre respondenti, dupa analizarea si evaluarea furnizorilor si analiza pietei. Aceasta analiza demonstreaza cresterea sofisticarii consumatorului roman, iar aceasta tendinta va deveni si mai vizibila in anii care urmeaza”, spune Elena Badea, director de marketing al EY Romania.

Cand ai primit ultima data servicii superioare

Totusi, in ultimele sase luni, 27% dintre respondentii din Timis spun ca au primit cel putin un serviciu pe care il considera superior, podiumul fiind completat de cei din judetele Brasov si Cluj cu 23% respectiv 17%.

Read More
Antreprenoriat Featured

Afacerile de familie sunt pe crestere si cauta inovatia

Afacerile de familie raman dinamice si adaptabile in ciuda mediului economic dificil, ingreunat de lipsa de forta de munca talentata. Acestea reprezinta 70-90% din PIB-ul global si sunt un barometru al sanatatii economiei.

Trei sferturi dintre afacerile de familie din Romania au inregistrat cresteri ale cifrei de afaceri in ultimul an financiar, dar competitia este mai intensa, iar presiunea asupra preturilor este mai mare, releva studiul PwC Family Business Survey.

Totusi, antreprenorii romani sunt mai precauti decat omologii lor la nivel global in ceea ce priveste viitorul, ei fiind preocupati mai ales de situatia economica generala si de inasprirea competitiei. Concret, 62% dintre respondentii romani se asteapta la o crestere constanta a afacerii lor in urmatorii cinci ani, iar alti 13% mizeaza pe o crestere rapida si agresiva. Nevoia de continua inovare, instabilitatea pietei, atragerea personalului cu abilitati cheie, competitia acerba si globalizarea accentuata sunt mentionate ca fiind cele mai importante provocari pentru afacerile de familie din Romania.

Ce este de facut mai departe? Pentru a continua sa creasca, afacerile de familie trebuie sa se adapteze mai repede, sa inoveze mai devreme si sa-si profesionalizeze felul in care isi desfasoara operatiunile.

 

Read More
Featured

Movers and shakers: 3 romani, pe lista celor mai relevanti 100 inovatori din regiune

Trei romani se regasesc pe lista celor 100 de lideri ai inovatiei din Europa Centrala si de Est, proiect realizat de Res Publica, in colaborare cu Visegrad Fund, Google si Financial Times au anuntat

Ionut Budisteanu, Paul-Andre Baran si Cristian Botan sunt romanii care se regasesc pe lista finala a proiectului New Europe 100 (NE100). Lista NE100 a fost creata ca parte a unei campanii care are ca scop promovarea inovatiei in Europa Centrala si de Est.

Ionut Budisteanu este student al Universitatii din Bucuresti. Programeaza de mai mult de 9 ani si a fost implicat in peste 50 de proiecte de acest tip. Ionut este membru al celei mai mari organizatii mondiale dedicate stiintelor informatice – ACM (Association for Computing Machinery) si al celei mai mari asociatii pentru tehnologii avansate, IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers). A fost nominalizat de revista TIME ca unul dintre cei mai influenti tineri din 2013. Proiectul unei masini fara sofer, la un cost redus, realizat de Ionut a castigat primul loc si un premiu de 75.000 dolari la competitia Intel International Science and Engineering Fair. Prototipul lui a scos in evidenta potentialul construirii in serie de masini autonome.

ne

Paul-Andre Baran este nascut in Los Angeles. In ultimii trei ani, Paul a administrat programul Biblionet, de 26,9 milioane de dolari, al fundatiei Bill & Melinda Gates, menit sa reformeze bibliotecile publice din Romania. Paul traieste si munceste in Romania de peste 12 ani, timp in care a oferit asistenta tehnica pentru British Council in dezvoltarea centrelor de pregatire regionale ale administratiei publice din Romania. Mai mult, a administrat programele de guvernanta locala finantate de USAID si a fost consultant pentru guvernanta locala al Presedintiei Romaniei.

Cristian Botan este creatorul portalului jobs.gov.ro, realizat cu scopul combaterii nepotismului in administratie. Aparitia acestui instrument online a deschis drumul catre transparenta in administratia publica in Romania.

Read More
Featured

O conversatie despre inovatie cu Robert Anghel – Head of Mobile Strategy@ING Bank

Robert Anghel lucreaza la ING Bank de doi ani de zile, dupa alti patru ani in care a fost Online Sales and Care Manager la Orange. Aici coordoneaza si dezvolta toate proiectele care au legatura cu mobile shopping-ul, platile mobile si wallet-ul mobil de la ING Bank Romania.

Din conversatia de 30′ cu Robert Anghel de la WALL-STREET 360 am aflat ca  multe inovatii vor fi implementate in mobile banking, inclusiv pentru cei 600.000 de utilizatori activi de Internet Banking ai ING Bank.

Fac parte dintr-o organizatie in care inovatia se intampla nativ. Ralph Hamers, CEO al ING Group, a fost recent la Bucuresti si a avut o intalnire cu angajatii bancii. Ne-a intrebat ce caracterizeaza organizatia noastra. Am identificat doua lucruri: simplitatea organizatiei – cat de usor ne miscam intre intre noi – si componenta inovatiei.

Si eu l-am intalnit pe Ralph Hamers, CEO al ING Group, aflat in vizita la Bucuresti. Am remarcat ca priveste realist industria tehnologica. “Am fost in Sillicon Valley sa discut cu mai multi investitori care vor sa schimbe banking-ul prin tot felul de inovatii disruptive. Am luat cina cu ei pentru a afla cum vor sa transforme o inovatie tehnologica intr-o institutie similara unei banci”, afirma Ralph Hamers.

Era vara anului trecut cand olandezul a decis sa caute in America explicatii si raspunsuri la intrebarea “Cum pot sa se influenteze reciproc sistemul bancar si tehnologia?”. Atat de mult il preocupa Internetul si mobile banking-ul pe CEO-ul olandez incat a revenit in Sillicon Valley, locul de nastere al gigantilor IT, in luna februarie a acestui an. “Da, firmele din tehnologie, precum Google sau Apple, sunt competitorii nostri. De asemenea, observ idei si modele de business foarte bune, ceea ce ma face sa cred ca institutiile non-bancare si start-up-urile pot deveni rapid concurenti directi ai bancilor traditionale”.

Discutia integrala cu Robert Anghel, pentru cei care au rabdare, in fragmentul de mai jos:


Broadcast live streaming video on Ustream

Read More
Featured

Cina perfecta pentru vara anului 2015: ingrediente necesare

Am redescoperit marea in urma mai multor seri faine din aceasta vara. “Dinner in the Sand”, una dintre serile de tinut minte din 2014, a avut loc la finalul lunii august, la invitatia Dunhill Special Reserve.

Fie ca pregatesti o masa cu prietenii, o cina in familie sau un eveniment intim cu persoana iubita, iti recomand un loc cu vedere la mare pentru a ramane cu amintiri unice. Mai mult, cum ar fi ca totul sa se intample chiar pe plaja, la doi pasi de apa marii?

dinnerinthesandmamaia

Inspirat din experienta “Dinner in the Sand”, iti propun in cele ce urmeaza sase ingrediente necesare pentru pregatirea unui astfel de moment. Eu, unul, o sa incerc ceva similar si anul viitor, poate chiar o cina romantica in nisip pregatita doar de mine. 🙂

 Evident, locul trebuie sa fie special! 🙂

Sunt multe locuri pe litoral  in care poti incerca o cina in nisip alaturi de cei dragi. Spre exemplu, noi am descoperit anul acesta nordul statiunii Neptun, aproape de cherhanaua “Popasul Pescarilor”. Acolo poti inopta linistit cu cortul. De asemenea, ne-am simtit formidabil la taverna Seven Islands din Ligia (Lefkada). Insa, “Dinner in the Sand”, care a avut loc la Crazy Beach, situata in nordul statiunii Mamaia, ramane cea mai faina experienta culinara de pe plaja de anul acesta!

 Comesenii potriviti si “de gasca”

Cele patru ore au trecut repede mai ales datorita oamenilor simpatici care au fost alaturi de noi la “Dinner in the Sand”: Cezar Ionascu (domnideromania.ro), Alina Melescanu (Ogilvy PR), Diana Enciu si Alina Tanasa (www.fabulousmuses.net), Blogu lu’ otrava, Dragos George, Cristina Mazilu si Razvan Jurca (vinsiplec.winespot.ro).

 Muzica

Atmosfera de la “Dinner in the Sand” nu ar fi fost posibila fara muzica live de chitara, in surdina, care acompania fiecare fel de mancare servit.

muzica

 Vinul

Seara a inceput cu un rose Bendis Brut, un spumant elegant vinificat din Pinot Noir, iar felul principal a fost acompaniat cu un Sauvignon Blanc Saint Clair Wairau Reserve, din Noua Zeelanda. Steak-ul a fost servit cu Chateau Picampeau, Bordeaux, iar desertul s-a potrivit de minune cu cel mai bun vin de porto pe care l-am baut pana acum, Dalva Porto Tawny.

porto

Povestea mancarii si a bauturii

Povestea mancarii si a bauturii este cel mai sofisticat ingredient al unei cine perfecte. Sa afli istoricul fiecarui fel de mancare in timp ce servesti cina ramane cea mai placuta parte a povestii unei seri de vis. De la file-ul de cod din Alaska pana la Tortello facut la mana si pesto-ul Adriatic din busuioc proaspat din gradina, povestile spuse de chef  Tudor Constantinescu au reprezentat cel mai bun continut care poate sa asiste o cina speciala. Rolul somelierului Sergiu Nedelea a fost savuros in egala masura.

tudorconstantinescu

Desertul&cuvintele care descriu mancarea

Ma opresc inaintea desertului de cele mai multe ori (mai ales la cina!), chiar daca tentatia este mare. La “Dinner in the Sand” mi-a fost imposibil sa refuz urmatorul desert: “bicicleta de epoca facuta din pandispan si crema de casa, crocante de ciocolata cu fistic din Bronte si sos de mango”. Atentia la detalii si arta folosirii cuvintelor sunt esentiale pentru a obtine o cina vrednic de tinut minte.

 

Read More
Economie Featured

BACK TO SCHOOL. Sa invatam copiii urmatoarea lectie: motorul unei economii este economisirea

Elevii incep scoala luni, 15 septembrie, si tot luni se implinesc sase ani de la Lunea Neagra din septembrie 2008, atunci cand a avut loc falimentul Lehman Brothers. Pentru mine se implinesc cinci ani de cand am inteles si am aplicat o lectie pe care o recomand tuturor elevilor care incep scoala astazi: economiseste, tinere! Altfel spus, adevaratul motor al unei economii este economisirea.

Iata un scurt argument macroeconomic: degeaba economia Romaniei crestea spectaculos (7-8%) in 2008 daca eram cu totii martorii unui dezacord economic: consumam mai mult de cat produceam. Putini au inteles atunci ca, pentru a relansa consumul din Romania intr-un mod sanatos, trebuie mai intai sa relansam productia. Cum poti restarta productia mai sanatos economic daca nu din capitalul economisit?

O economie bazata pe consum nu genereaza crestere economica sanatoasa. Logica economica ne convinge ca pentru a consuma constant si mai mult in viitor, trebuie sa ne limitam cheltuielile in prezent. Avansul prosperitatii trebuie sa fie produsul economisirii unei parti din castigurile actuale.

Productia si investitiile private, doua dintre ingredientele de care economia are nevoie ca de aer, nu vor fi relansate fara economisiri sanatoase.

„La inceputul fiecarui pas catre o existenta mai prospera se gaseste economisirea – constituirea de rezerve de produse care face posibila prelungirea perioadei medii de timp care se scurge intre inceputul procesului de productie si momentul in care acesta furnizeaza un produs imediat utilizabil si consumabil („Actiunea Umana”, Ludwig von Mises). – aceasta trebuie sa fie o lectie economica de capatai pentru toti tinerii din Romania.

Am gasit un studiu util care analizeaza daca invatamintele despre avantajele economisirii pe care parintii le ofera copiilor influnteaza apetenta acestora pentru a pune bani deoparte cand devin adulti. Concluziile studiului Teaching Children to Save: What Is the Best Strategy for Lifetime Savings? sunt clare:

We found that parental teaching to save increases the likelihood that an individual will save when adult by 16%, and the saving amount by about 30%. Receiving parental teaching to save stimulates saving attitude to a large extent: the effect is so large that an unemployed household head who received parental teaching to save has the same propensity to save as an employed household head but without parental teaching. In addition, a household head with parental teaching but without high school degree saves the same amount of money as a college graduate without parental teaching to save.

Este simplu: invatati-va copiii, acasa si la scoala, adevaratele lectii despre economie. Una dintre acestea se refera la economisire.

Read More
Featured

Cultura organizationala a Bancii Transilvania: No Man Left Behind

Intr-o cultura organizationala care promoveaza succesul, nimeni nu este lasat in urma: actionari, angajati sau clienti. Toti trebuie sa castige. “Sfanta Treime” din viata unei organizatii, formata din cele trei categorii, trebuie sa fie parte a culturii corporative, iar managerii Bancii Transilvania au inteles acest lucru. Cel putin asta reiese dintr-o declaratie, ce mi-a atras atentia, a lui Omer Tetik, seful Bancii Transilvania.

 La Banca Transilvania lucrurile stau diferit fata de alte banci. Un mare avantaj a fost ca, spre deosebire de bancile straine, actionarii bancii sunt romani, asadar deciziile se iau mult mai rapid in tara. Acest lucru ne-a permis sa adoptam chair si o cultura organizationala inspirata din armata americana: “no one left behind”. Acest motto se traduce prin faptul ca nu am renuntat la clienti, la unitati. Mai mult, chiar am organizat 252 de sesiuni de educatie financiara cu clientii IMM.

Cum este descrisa cultura inovativa a BT chiar de catre seful bancii? Fiecare linie de business trebuie sa vina trimestrial cu doua-trei idei de noi produse, astfel ca angajatii sunt motivati sa fie mai inovativi si transparenti.

Platformele de Internet banking joaca un rol tot mai mare pentru produsele bancare tranzactionale. Castigatoare vor fi bancile cu sisteme “state-of-the-art” si cu o structura organizationala eficienta.

 

Read More
Books Featured

Cartea scrisa de Dinu Patriciu: 5 idei care mi-au placut

Cand vremurile ultimilor 25 de ani vor fi vazute prin lentila practicilor viitoare, oare ce vor observa criticii si observatorii? Cam asta-i intrebarea prin care am “citit” comentariile si opiniile post-mortem despre Dinu Patriciu. Unii au raspuns ca urmasii nu vor observa nimic: nu exista vreo institutie de afaceri ori de educatie care sa-i poarte numele. Inclin sa le dau dreptate. Cum am aflat de existenta cartii “Capitalismul romanesc – un proiect”, scrisa de Dinu Patriciu, alaturi de prietenul sau, Horia Rusu, am comandat-o la un anticariat si am citit-o zilele trecute.

Cartea, publicata in 1998, vorbeste despre demitizarea statului ca o maxima urgenta in actiunea factorului politic. Statul nu este solutia, el este problema, de aceea, cred autorii, se impun descentralizarea, dereglementarea si privatizarea. Nu voi intra intr-o analiza a cartii. Sunt chiar ca au facut-o altii in anii ’90, ba chiar unii au vorbit si despre un posibil plagiat. Impartasesc mai jos 5 idei despre economie care mi-au placut. Nu stiu de unde le-a luat Dinu Patriciu sau daca le-a testat in propriile actiuni ori proiecte, dar cunosc un lucru: o carte scrisa poate deveni acel CEVA ramas si lasat in urma ta.

Despre proprietatea privata

Proprietatea asupra propriei munci, pe care o poti vinde ca pe un serviciu, iti ofera un puternic stimulent de a investi in propria educatie si pregatire crescand astfel calitatea serviciilor pe care le poti oferi. Similar, proprietarii unor bunuri de capital sunt puternic motivati sa le dezvolte in moduri atractive pentru altii.

Despre subventii si ajutoare de stat

« Politicienii de stanga ne amagesc cu “educatia gratuita”, cu “asistenta medicala gratuita”, cu “locuinte gratuite”, cu “transport gratuit”. Acesta terminologie este cu totul inselatoare. Nici unul dintre aceste lucruri nu este gratuit. Avem de-a face, de fapt, cu o “deplasare a costurilor”, caci pentru producerea lor sunt necesare resurse care sunt limitate.»

capitalism2

Despre rolul consumatorilor si concurenta

Aprobarea planificatorilor din aparatul de stat, a unei majoritati legislative sau a rivalilor in afaceri nu este necesara intr-o economie de piata. Concurenta este cea care ii face raspunzatori pe inteprinzatori (si pe investitorii care ii sprijina); ideile trebuie sa treaca testul “verificarii realitatii” impusa de consumatori. Consumatorii sunt judecatorul si juriul suprem al inovatiei si performantei in afaceri.

Despre rolul autoritatilor publice

« Oamenii au adesea tendinta de a se gandi la autoritatile publice, mai ales la un guvern ales in mod democratic, ca la un dispozitiv corector. Ei actioneaza ca si cum interventia guvernului ar rezolva orice tip de probleme. Aceasta idee este falsa. Sistemul de autoritati publice este numai o metoda de organizare sociala – un proces institutional prin care indivizii iau decizii si desfasoara activitati in mod colectiv. »

Despre educatie

Monopolul educational al statului este cea mai importanta parghie prin care statul centralist actioneaza asupra psihologiei sociale si se constituie in principala piedica in calea dobandirii identitatii individuale.

Read More
Featured

Te duci pe munte imediat dupa ce il asculti pe Alex Gavan: 10 lucruri de luat acasa de la “cautatorul” de “optmiari”

Daca il asculti pe Alex Gavan vorbind despre ascensiunile lui de pe munte, iti vine numaidecat sa te urci in masina sau in tren catre cel mai apropiat loc din care poti incepe macar o drumetie de o zi. Am fost atent la povestile lui Alex Gavan, cel care in urma cu o luna finaliza sanatos ascensiunea pe Broad Peak (8.047 m). Cred ca multe dintre gandurile, lectiile si motivatiile lui Alex, care a urcat pe sase dintre cele 14 varfuri de peste 8.000 de metri din lume, se intersecteaza cu motivele si invatamintele pe care le intalnim in viata de zi cu zi. Inclusiv in business.

1. Atentie la pasii marunti si intermediari. Sunt importanti, asemenea taberelor de baza

“A ajunge in tabara de baza reprezinta pentru multi o experienta in sine si o mini-expeditie. Au fost cazuri de expeditii in care alpinistii nu au atins varful pentru ca nu au reusit sa ajunga in tabara de baza. Foarte multe lucruri se pot intampla pana cand ajungi acolo pentru ca logistica pe care o presupune o astfel de drumetie este complexa. Desi echipamentul pe care il vedeti in poze este minimal si usor, eu am nevoie, de fapt, de contributia multor oameni pentru a transporta proviziile si echipamentul intr-o expeditie de doua luni de zile. Sa va dau un exemplu: echipamentul meu, al coechipierilor, al bucatarului si al ajutorului de bucatar in expeditia de pe Makalu avea o tona si 200 de kg. Apelez la serviciile localnicilor, care au iaci, cai si camile. Pana la tabara de baza din Broad Peak am parcurs 100 de kilometri pe jos.”

– -» Viata de zi cu zi sau businessul, in sens mai restrans, solicita experimente si teste mici, cu raspuns rapid. A gandi in pasi marunti, asa cum alpinistii abordeaza taberele de baza, reprezinta un mod de viata pentru multi dintre noi. Asta nu inseamna neaparat ca aspiratiile mari ne lipsesc!

2. Strategia conteaza. Daaah 🙂

“Initial, am stabilit sa avem trei tabere intermediare intre tabara de baza, care se afla la 4850 m, si varful Broad Beak. Pentru a urca un astfel de varf nu poti sa ajungi, pur si simplu, in tabara de baza si sa ataci direct varful. Neaclimatizat, vezi supravietui doar 5 minute. Aclimatizarea, procesul de adaptare a corpului la conditiile extreme de la altitudini inalte, dureaza cel putin o luna. Am decis sa organizam trei tabere intermediare, ultima fiind stabilita la altitudinea de 7.000 de metri. Prima a fost la 5.600 de metri, iar a doua la 6.200 de metri. Motivul pentru care am optat pentru trei tabere si nu pentru patru a tinut exclusiv de strategia ascensiunii. Corpul uman nu se mai poate aclimatiza si incepe usor-usor sa moara la peste 7.000 de metri, asa ca o luna am dedicat-o aclimatizarii pentru ca propriul organism sa obtina maximul posibil. Apoi urmeaza «the dead zone», zona in care ai un timp finit pentru a supravietui. Am ales ca ultima tabara sa fie la marginea asa-zisei zone a mortii. Evident, decizia a implicat o zi mai lunga pentru ascensiunea varfului. Spre exemplu, concentratia de oxigen din aer la inaltimi de 8.000 de metri este la o treime fata de cea de la nivelul marii.”

– -»  Lectia pentru viata de zi cu zi: foarte multe rezultate depind de cum ti-ai definit strategia. O stim din 1980, de cand Michael Porter a scris „Competitive Strategy“.

alexgavan2

3. Un detaliu evident, dar cu talc: cel mai inalt varf este unul singur

“Ascensiunea pe Broad Peak a fost mult mai dificila decat am anticipat initial. Practic, am parcurs un kilometru si jumatate doar pe creasta cremelata. Dar nu a fost satisfacator. Desi ajungi intr-un loc foarte inalt, nu este suficient. Un munte are un  singur varf care-i cel mai inalt. Spre comparatie, esti foarte aproape de cel mai inalt varf din Carpatii Romaniei daca atingi Vistea Marea (2.527 metri), dar nu ai ajuns inca pe Moldoveanu. Cand am ajuns in saua Broad Peak am avut un singur gand: «OK, cum ne dam jos de aici 🙂 ?»”

4. Motivatia prezentului este cea care te ajuta sa evoluezi pe termen lung

Performanta nu este un scop in sine pentru mine. Ce am observat eu la altitudine: ce ma tine in viata (atentie, nu ceea ce ma face sa urc varful) este intensitatea trairii in momentul prezent. Acolo, lucrurile sunt atat de intinse la maxim, atat de duse la extrem, incat gandurile pur si simplu nu mai au putere sa zboare spre varf sau aiurea si atunci totul se concentreaza intr-o sfera in care eu si partenerul meu suntem invaluiti si are legatura cu prezentul.

“In momentul in care cu fiecare pas pe care tu il faci esti acolo, esti mie la suta acolo, la un moment dat varful va fi o consecinta a faptului ca tu esti acolo. A te gandi la varf in momentul in care tu esti pe panta muntelui de cele mai multe ori nu inseamna decat a-ti indeparta si mai mult obiectivul. Performanta este o consecinta. Evident, ca vreau sa fac performanta, dar in momentul in care sunt in mijlocul actiunii, performanta adevarata este sa fiu acolo. Mi-am dat seama ca voi atinge varful Broad Peak doar cu 30 de minute inainte, cand eram pe creasta somitala. Nu mai era foarte mult de urcat, iar drumul era fara obstacole semnificative. Momentul realizarii ca voi atinge varful a insemnat punctul culminant. De acolo si pana pe varf au fost momente prelungite de euforie si de fericire.”

5. Fiecare munte este unic. La fel ca proiectele personale si profesionale

“Fiecare ascensiune este unica. Faptul ca am atins cinci optmiari inainte de Broad Peak nu insemna ca voi urca pe varf. Pentru mine insemna un singur lucru: ca am experienta trairii unui astfel de varf si ca pot aranja lucrurile in asemenea fel incat sa-mi ofer conditii de siguranta maxima. Atat! Fiecare munte este unic si are propria personalitate. Desi exista o strategie generala de aclimatizare pentru varfurile de peste 8.000 de metri, de fiecare data aceasta trebuie personalizata. Uitandu-ma pe carnetelele pe care imi scriam strategia pe zile, observ ca nicio ascensiune reusita la peste 8.000 de metri nu a semanat cu alta.”

– -» La fel este si in viata de zi cu zi sau in business: daca, spre exemplu, o companie a inregistrat venituri de 10 milioane de euro si a avut 100 de clienti in 2013 nu inseamna ca 2014 vine de la sine cu aceleasi cifre.

alexgavan3

6. Stilul conteaza: important este si CUM reusesti!

Cred foarte tare ca stilul conteaza si pe munte, si nu numai pe munte. Pentru mine si partenerii mei, modul in care atingem varful este mai important decat, pur si simplu, sa atingem varful.

“Nu folosesc oxigen suplimentar pentru ca in alpinismul de performanta inseamna doping, inseamna sa trisez. Echivaleaza, daca vreti, cu ce a facut Lance Armstrong in Turul Frantei cu EPO. Folosirea oxigenului suplimentar aduce un varf de peste 8.000 de metri, sub 7.000 de metri, adica sub «zona mortii». Am o butelie de oxigen pe care o tin pentru urgente. Acea butelie o tin in tabara de baza. Daca m-as afla intr-o situatie critica, as folosi oxigenul, dar dupa aceea as cobori, pentru ca nu pot sa mai vin in tara si sa spun ca am mers pana in varf cu oxigen.”

7. Pierderile colaterale sunt parte a jocului

“O expeditie are costuri variabile mari, iar pierderile colaterale sunt de luat in seama. Se poate intampla ca o parte din echipament sa dispara fara urma. Am primit un email zilele trecute din Pakistan in care, intr-o engleza foarte frumoasa si specifica localnicilor, mi s-a relatat urmatoarea intamplare: Iti mai amintesti cele trei butoaie pe care le-am avut cu noi? Butoiul cel mai greu, cel de 28 kg, in valoare de cateva mii de euro, era carat de un cal. Calul a cazut in «Marele Rau», iar butoaiele s-au prapadit.”

– -» Pierderile colaterale sunt de luat in seama in business, la fel cum echipamentul lui Alex Gavan a insemnat o pierdere colaterala asumata ca parte a jocului.

8. E vital modul in care iti alegi oamenii din jurul tau

“Ca sa fac performanta, am nevoie de o echipa si de parteneri. O expedite este, din multe puncte de vedere, o initiativa antreprenoriala. Cand vrei un proiect mare, ai nevoie de resurse. Partenerii ma sprijina din 2006 incoace pentru toate varfurile pe care le-am urcat si nu le-am urcat. Niciodata nu mi-am dorit sponsori, ci parteneri care sa inteleaga proiectul si riscurile pe care le presupune. Este esential ca oamenii cu care te asociezi sa aiba valori comune cu ale tale. Spre exemplu, eram la aproape 8.000 de metri in toamna lui 2012, doar eu cu partenerul meu, iar conditiile erau prea periculoase ca sa ne continuam ascensiunea. Am decis dintr-o privire sa ne retragem. In ascensiunea finala nu exista negociere sau dezbatere, ci doar consens. Consensul nu-l poti avea decat cu oameni care «sunt din filmul tau».”

alexgavan4

9.  Viata-i o cautare. La fel si muntele

Ma consider mai curand un cautator decat un sportiv si mai degraba un poet al ascensiunii. Muntele este o forma de explorare si de cautari personale.

10.  Scoate-ti din minte ideea de esec!

Nu ma gandesc la esec cand urc pe munte. Inainte de a pleca in expeditie nu mi-am pus niciodata problema la modul acesta dintr-un motiv foarte simplu. Daca inainte de a te implica intr-un proiect major te gandesti «Bai, dar ce o sa fac daca nu o sa urc pe varf?», probabil o mare din energie si din atitudine se duce pe apa sambetei.

Read More
1 35 36 37 38 39 58