Covasna, pur si simplu fabulous: patru tipuri de turism cu potential de crestere

Sep 23,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Tinutul Conacelor – asa se mai numeste judetul Covasna, zona in care se afla peste 160 de conace. Poate ca am putea considera zona un fel de “Valea Loarei” a Romaniei. Daca nu stiati, cele mai cunoscute castele si conace sunt: Castelul contelui Kalnoky de la Miclosoara, Castelul contelui Mikes de la Zabala, Castelul Daniel de la Talisoara, conacele vechi din Bicfalau si Cernat.

De altfel, o figura foarte importanta a judetului este contele Tibor Kalnoki, bunul prieten al Printului Charles.

Iar daca ideea de relaxare intr-un castel sau conac ori nu va atrage, puteti merge la SPA, in judet fiind peste 1.000 de izvoare minerale. Sau puteti sa faceti cursuri de echitatie, drumetii, trecking, merge cu bicicleta, pescuit,vanatorie, ski. Ori vizite la mestesugari specializati in tesatorie, fierarit, morarit, pastorit, prelucrearea lemnului. Puteti sa incercati si preparatele traditionale (paine cu cartofi, kürtőskalács, taitei de casa, palinca de prune, turta dulce).

Mai exact, zona se bucura de patru tipuri de turism. Toate cele patru tipuri de turism active in Covasna sunt in atentia proiectelor pe care Guvernul le are in lucru.

Balnear: Statiunea Covasna, Baile Sugas, Hatuica, Baile Balvanyos
Rural: pensiuni agroturistice Ghelinta, Bicfalau, Cernat, Arcus
Activ: in imprejurimile statiunilor turistice, precum si in Reci, Comandau
Business – in hotelurile de 4 stele din statiunea Covasna si Balvanyos

Anul trecut judetul a atras 97.422 de turisti, cu 10% mai mult fata de 2014, iar anul acesta numarul ar putea creste chiar si pana la 20%. Doua treimi din acesi turisti au fost cazati au ales sa se cazeze in statiunea Covasna.

Despre toate acestea am vorbit la “Covasna, pur si simplu fabulous”, un eveniment organizat de Asociatia pentru Dezvoltarea Turismului in Judetul Covasna si Asociatia Travel Focus, condusa de Razvan Pascu.

In cadrul evenimentului Asociatia pentru Dezvoltarea Turismului in Judetul Covasna a lansat www.ViziteazaCovasna.ro, pagina web de promovare turistica a zone, dar si 10 pachete turistice impartite in trei teme: SPA si relaxare, Pe urmele nobililor si weekend la castel.

Mai multe detalii despre proiectul “Viziteaza Covasna” si despre interventia mea, puteti afla in articolele Agerpres, EVZ si Wall-Street.ro.

Featured

Romania Competitiva : concluziile despre Cercetare, Dezvoltare si Inovare

Sep 23,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Cea de-a saisprezecea sesiune de consultare cu tema Cercetarea, Dezvoltarea si Inovarea, din seria consultarilor ce au loc pe marginea proiectului ‘Romania Competitiva’, s-a desfasurat luni, 19 septembrie, la Casa Academiei Romane.

Dezbaterea s-a concentrat in jurul urmatoarelor obiective:

Crearea unui mediu stimulativ pentru initiativa mediului privat — IMM-uri care introduc produse sau servicii inovative — tinta 2020 — 20% din total (fata de 12,8% in 2015), cresterea cheltuielilor private ale intreprinderilor pentru CDI pana la 1% din PIB prin masuri precum imbunatatirea cadrului fiscal (facilitati fiscale, reglementari privind contabilitatea cercetarii) sau crearea unor fonduri de capital de risc si de garantare.

Concentrarea pe solutie tip cluster (pol de competitivitate — ex. Laser Valley Magurele) unde trebuie atrasi operatori economici si prioritizate domeniile si proiectele CD&I pentru finantare prin masuri precum concentrarea finantarii publice si concentrarea investitiilor in infrastructuri prioritare la nivelul UE si integrarea acestora in proiecte de dezvoltare regionala.

Participantii la masa discutiilor au pus accent si pe:

Importanta educatiei in dezvoltarea abilitatilor care sa creeze premisele pentru dezvoltarea domeniului Cercetarii, dezvoltarii si inovarii precum — introducerea in curricula a orelor privind dezvoltarea gandirii creative, dezvoltare si marketing de produs, creatie tehnica etc.

Stimularea parteneriatelor intre institutele de cercetare, universitati si mediul privat

Corelarea programelor de cercetare sustinute prin facilitati fiscale cu impactul in cresterea economica (monitorizarea performantelor)

Introducerea in sistemul de achizitii publice a unor criterii care sa stimuleze inovarea

Ideea crearii unui hub cognitiv in cadrul unui parteneriat public-privat pentru utilizarea datelor (machine learning)

Importanta inventarierii datelor existente in cadrul insitutelor de cercetare si a inventatorilor si inventiilor pentru a putea face o promovare corespunzatoare pe piata interna si externa

Debirocratizarea si simplificarea proceselor de finantare si subventii pentru domeniul CDI

In urma consultarii de luni, 19 septembrie, participantii au la dispozitie patru zile sa trimita Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri (pe adresa consultare.romaniacompetitiva@economie.gov.ro) observatiile lor punctuale sau idei de masuri suplimentare, tinand cont de trei aspecte:

Impactul asupra cresterii PIB-ului potential, prin intermediul capitalului, fortei de munca sau al productivitatii
Bugetarea corespunzatoare
Neutralitatea din punct de vedere politico-ideologic

La masa dezbaterilor s-au reunit reprezentanti ai Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice prin Autoritatea Nationala de Cercetare Stiintifica si Inovare, ai Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, ANRE, ai institutelor de cercetare, asociatiilor patronale si profesionale, Bancii Nationale a Romaniei, Academiei Romane, ai mediului de afaceri, sectorului academic si non-guvernamental.

Principiile dupa care se desfasoara consultarile in cadrul proiectului Romania competitiva sunt transparenta (printr-o comunicare constanta asupra progresului si rezultatelor) si reprezentativitatea (printr-o participare specifica pentru sectoarele vizate de domeniul strategic aflat in dezbatere).

‘Romania competitiva’ are schitate liniile de actiune pentru urmatorii patru ani, linii care pot primi acum, in urma consultarilor cu specialistii din fiecare domeniu, parteneri sociali, partide politice, organizatii civice, elementele de valoare adaugata si consensul de care au nevoie din partea tuturor actorilor implicati in procesul de dezbatere, pentru a putea fi implementate cat mai curand posibil.

Proiectul ‘Romania competitiva’ este un proiect in lucru, care alaturi de propunerile reprezentatilor Guvernului, ai Bancii Nationale a Romaniei si ai Academiei Romane, asteapta contributiile de specialitate ale celor care pot participa la dezvoltarea si completarea liniilor de actiune deja identificate.

Featured Start-Up

Microindustrializare 2016: unul dintre cele mai asteptate programe pentru antreprenori

Jul 21,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri a lansat Programul national multianual de microindustrializare, iar bugetul alocat pentru acest an este de 60,9 milioane lei (13,5 milioane euro). Prin implementarea acestuia, 244 de beneficiari vor primi in 2016 ajutor de minimis.

Obiectivul Programului national multianual de microindustrializare este sustinerea investitiilor in sectoarele de productie eligibile, cresterea volumului de activitate si a competitivitatii IMM-urilor din aceste sectoare.

“Programul de microindustrializare este unul dintre cele mai asteptate proiecte guvernamentale de catre antreprenori. Noutatea din acest an pentru firmele romanesti consta in valoarea mai mare a ajutorului financiar acordat”, a declarat secretarul de stat in Ministerul Economiei, Claudiu Vrinceanu.

De asemenea, acest program national sprijina fabricile de dimensiuni mici si medii si ”va genera valoare adaugata in economie”, adauga Claudiu Vrinceanu. Acesta este cel de-al patrulea program national, din cele zece pe care Ministerul Economiei le implementeaza anul acesta.

Calcularea punctajelor planurilor de investitii/afaceri se face in mod automat, transparent si in timp real, spun reprezentantii Ministerului Economiei.

Sursa: Profit.ro

Antreprenoriat Featured

Comisia Europeana: 265 de milioane de euro pentru IMM-uri si cercetare

Jul 21,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Comisia Europeana a aprobat modificarea Programului Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice” (POS CCE) 2007-2013 prin transferul a aproximativ 265 de milioane de euro in interiorul programului, pentru proiecte performante din domeniul IMM-urilor si cercetarii.

Banii au fost realocati axelor prioritare “Un sistem de productie inovativ si eco-eficient” si “Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate” din cadrul POS CCE.

Decizia Comisiei Europene suplimenteaza alocarea atat pentru Axa prioritara 1, “Un sistem de productie inovativ si eco-eficient”, cu peste 155 de milioane de euro, cat si pentru Axa Prioritara 2, “Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate”, cu aproape 110 milioane de euro.

Cei aproximativ 265 de milioane de euro realocati in interiorul POS CCE provin din domenii in care Romania a intampinat dificultati de implementare, se mai arata in comunicat.

Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice” 2007-2013 a fost adoptat la 12 iulie 2007. Obiectivul general al POS CCE este de a creste productivitatea intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii.

Contributia Uniunii Europene, prin Fondul european de dezvoltare regionala, in cadrul acestui program operational sectorial este de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Featured

Innobarometru: cat de inovatoare este tara ta?

Jul 18,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Cercetarea, Dezvoltarea si Inovarea (CDI) este o tema care ma preocupa si este de importanta mare, in opinia mea, pentru soarta economiei romanesti. Inainte de a dezbate rezultatele tabloului de bord european privind inovarea, punctez, pe scurt, trei subiecte de actualitate:

1.QUICK WIN: In 28 iunie, Guvernul a aprobat un act normativ care stabileste ca persoanele care realizeaza venituri din activitati de cercetare si dezvoltare aplicativa sau dezvoltare tehnologica vor fi scutite de la plata impozitelor pentru aceste venituri, de la 1 august. In prezent, doar angajatii din sectorul IT sunt scutiti de impozit pe venit. In 13 iulie au fost publicate in Monitorul Oficial si normele de aplicare privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal.

2. LIVRABIL: De asemenea, potrivit unei ordonante de urgenta, persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor din activitati de cercetare dezvoltare si/sau de dezvoltare tehnologica vor fi scutite de la plata impozitului pentru aceste venituri. Masura are scopul să stimuleze activitatea de cercetare-dezvoltare si se va aplica începând cu veniturile aferente lunii august 2016. Urmeaza un ordin comun al ministrilor privind incadrarea in activitatea de cercetare-dezvoltare pentru scutire impozit pe salariu

Am facut parte din grupul lucru privind dezvoltarea de noi initiative privind facilitati fiscale pentru sprijinirea cercetarii-dezvoltarii si inovarii si am prezentat deja un studiu despre efectele acestei masuri.

3. STRATEGIE. Sectorul Cercetarii Dezvoltarii si Inovarii este unul dintre cele 16 domenii strategice cuprinse in documentul strategic „Romania competitiva”. Pana in anul 2020, Romania ar putea ajunge la o crestere economica de 5%, catalizata, printre altele, de debirocratizare, cercetare si dezvoltare, eficienta energetica si infrastructura. Sesiunea de consultare in cadrul proiectului “Romania competitiva”, cu tema “Cercetare si Dezvoltare”, va avea loc pe 28 iulie, la Casa Academiei Romane, in intervalul 09:30 – 12:30.

Compararea performantelor in domeniul inovarii: cat de inovatoare este Romania?

Comisia Europeana a publicat rezultatele pentru 2016 ale tabloului de bord european privind inovarea, ale tabloului de bord regional privind inovarea si ale Innobarometrului.

Principalele constatari sunt urmatoarele: ca UE recupereaza din distanta fata de Japonia si SUA, ca Suedia este din nou lider in domeniul inovarii si ca Letonia a devenit tara in care inovarea cunoaste cea mai rapida crestere.

„Imi doresc ca Europa sa fie un loc in care IMM-urile inovatoare si intreprinderile noi sa infloreasca si sa-si extinda activitatea in intreaga piata interna. Dar pentru asta este nevoie de un efort concertat. La nivelul UE, trebuie sa simplificam legislatia in domeniul TVA, sa adaptam regulile privind insolventa, sa facem mai usor accesibile informatiile despre cerintele de reglementare si sa lucram la un cadru privind proprietatea intelectuala clar si abordabil pentru IMM-uri”. (Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piata interna, industrie, antreprenoriat si IMM-uri)

Principalele constatari ale Innobarometrului

Romania se afla in categoria “Tari modest inovatoare”, alaturi de Bulgaria, adica cu o performanta a inovarii net sub media UE, cu o scadere accentuata in 2008-2015;

Suedia este, din nou, lider in domeniul inovarii in UE, urmata de Danemarca, Finlanda, Germania si Tarile de Jos.

In domenii specifice de inovare, liderii UE sunt: Suedia – resurse umane si calitatea cercetarii academice; Finlanda – conditiile cadrului financiar; Germania – investitii private in inovare; Belgia – retele de inovare si colaborarea si Irlanda – inovarea in intreprinderile mici si mijlocii.

Inovatorii cu cea mai rapida crestere sunt Letonia, Malta, Lituania, Tarile de Jos si UK.

Si in tarile moderat inovatoare exista nuclee inovatoare regionale: Piemonte si Friuli-Venezia Giulia in Italia, Tara Bascilor in Spania si Bratislavský kraj in Slovacia.

Global, factorul principal care ajuta la a deveni lider in inovare este adoptarea unui sistem echilibrat de inovare, care combina un nivel adecvat de investitii publice si private, parteneriate eficace in domeniul inovarii intre intreprinderi si mediul academic, precum si o baza educationala solida si performante excelente in cercetare. Impactul economic al inovarii trebuie sa se manifeste prin vanzari si exporturi de produse inovatoare, precum si prin ocuparea fortei de munca.

Specializarea in tehnologii generice esentiale (TGE) sporeste performanta regionala in materie de inovare, in special in domeniile materialelor avansate, biotehnologiilor industriale, fotonicii si tehnologiilor avansate de productie.

In urmatorii doi ani, este de asteptat ca performanta UE in domeniul inovarii sa se imbunatateasca. Majoritatea intreprinderilor planifica mentinerea sau cresterea nivelului investitiilor in inovare in urmatorul an. Intreprinderile din Romania, Malta si Irlanda este cel mai probabil sa-si sporeasca investitiile in inovare in anul urmator.

Concluzii si teme de reflectie:

1. Sectorul CDI este inca intr-o criza tacuta, cu implicatii negative serioase pentru competitivitatea si perspectiva de crestere pe termen lung a tarii.

Inovatia in Romania, in raport cu media UE

2. Talentul antreprenorilor si al cercetatorilor romani nu este mobilizat corespunzator ci, dimpotriva, este adesea alungat.

3. Crearea unui mediu stimulativ pentru initiativa mediului privat, inclusiv pentru comercializarea inovarii – IMM care introduc produse sau servicii inovative, ar trebui sa fie un obiectiv central al strategiei economice “Romania Competitiva”.

Antreprenoriat Featured

Barometrul IMM-urilor: problemele anului 2016

Jul 18,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

O treime dintre IMM-uri gasesc evolutia mediului economic din Romania stanjenitoare dezvoltarii, iar mai putin de 14% dintre companii estimeaza ca evolutia mediului de afaceri romanesc pe intreg anul 2016 va fi favorabila intreprinderilor, potrivit Cartii Albe a IMM-urilor.

Dificultatile cu care se confrunta frecvent IMM-urile sunt birocratia (61,41%), fiscalitatea excesiva (54,74%), urmata de coruptie (45,16%) si controalele excesive (44,98%).

Increderea intreprinderilor in economie este foarte slaba, doar 6,72% dintre persoanele investigate considerand ca evolutia economica va fi pozitiva. Conform aceluiasi raport, principalul efect pozitiv pentru IMM-uri al aderarii Romaniei la UE este accesul mai bun la piete, potrivit raspunsurilor a 46% dintre intreprinzatori.

Fondurile structurale nu prezinta interes pentru IMM-uri, peste 81% dintre firme sustinand ca nu intentioneaza sa acceseze fonduri europene in perioada urmatoare, iar numai 0,18% dintre companii au primit aprobarea pentru proiectul depus. Sursele proprii raman in continuare principalele modalitati de finantare a activitatilor economice ale IMM-urilor, potrivit 72% dintre respondenti.

Economie Featured

Inovatia in Romania: adevarul despre investitiile in cercetare si dezvoltare

Jun 10,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Cum fac parte din grupul lucru* privind operationalizarea procedurilor de aplicare a facilitatilor existente, precum si pentru dezvoltarea de noi initiative privind facilitati fiscale pentru sprijinirea cercetarii-dezvoltarii si inovarii (CDI), am analizat atent studiul Deloitte Romania care arata ca investitiile in cercetare si dezvoltare pot fi impulsionate de stat.

Concret, o sustinere mai mare din partea autoritatilor sub forma unor facilitati fiscale ar putea duce la cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare.

Mai mult de jumatate dintre companiile din Romania au in plan cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare in urmatoarele 12-24 luni, comparativ cu anul trecut, in timp ce 63% intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in urmatorii trei- cinci ani, potrivit CE Research & Development (R&D) Survey, un studiu realizat de Deloitte.

“Studiul a evidentiat, o data in plus, ca economiile functionale investesc un procent semnificativ mai mare din PIB in activitati de cercetare si dezvoltare. Avantajul fortei de munca relativ ieftine din tarile Europei Centrale este pus in umbra de investitiile considerabil mai mici in R&D. Avand in fata acest tablou, speram ca autoritatile vor face schimbari menite sa continue stimularea investitiilor in cercetare si dezvoltare”, a spus Tiberiu Negulescu, senior manager Deloitte Romania.

Principale concluzii R&D Survey in Romania

• 37% dintre respondenti au cheltuit intre 1% si 5% din cifra de afaceri pentru activitati de cercetare si dezvoltare, iar 22% au cheltuit peste 5% din cifra lor de afaceri
• Procentul companiilor care au declarat ca nu au cheltuieli cu cercetarea si dezvoltarea a scazut fata de anul anterior (29% in 2014 si 16% in 2015)

• Peste trei sferturi dintre respondenti (73%) considera ca investitiile in cercetare si dezvoltare au crescut competitivitatea produselor/ serviciilor lor, similar cu anul trecut

• O mare parte dintre respondenti intentioneaza sa investeasca mai mult in activitati de cercetare si dezvoltare, comparativ cu anul trecut: 51% planifica investitii mai mari in urmatorii 1-2 ani, iar 63% in urmatorii 3-5 ani

• Aproape jumatate dintre respondenti nu sunt la curent cu facilitatile fiscale si granturile pentru cercetare si dezvoltare: 45% nu sunt familiarizati cu facilitatile fiscale si nu beneficiaza de ele, in timp ce 43% nu sunt familiarizati cu granturile pentru cercetare si dezvoltare

• Peste doua treimi dintre respondenti colaboreaza cu terti in realizarea unor proiecte de cercetare si dezvoltare

*Din acest grup de lucru mai fac parte omologi din sectorul guvernamental (Cancelaria Primului Ministru, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri), in cadrul unei reuniuni de lucru la care au mai participat reprezentantii sindicatelor din cercetare-dezvoltare si ai patronatului, precum si ai mediului economic si de afaceri, local si international: Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Camera de Comert a Romaniei si Municipiului Bucuresti, Parteneriatul Auto Romania, Camera de Comert Romano-Americana (Am Cham), Camera de Comert Romano-Germana (AHK).

Antreprenoriat Featured

Programe imm-uri 2016: doua noutati pentru antreprenori

Jun 10,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

IMM-urile vor beneficia de inca patru scheme de ajutor de minimis pentru programele de stimulare a infintarii si dezvoltarii acestora, valoarea totala a ajutorului de la stat fiind de 110 milioane lei. Doua programe menite sa stimuleze crearea de firme in sate si dezvoltarea de mici afaceri in sectorul industrial se vor bucurea de cele mai mari finantari.

Cele patru scheme de minimis sunt concepute ca programe multianuale pana in anul 2020 cu finantare de la bugetul de stat. Selectia beneficiarilor se face prin inscriere anuala, in limita bugetului alocat fiecarui program , prin legea bugetului de stat.

”Doua dintre programe, Programul national multianual pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in mediul rural si Programul national multianual de microindustrializare sunt o premiera pentru ecosistemul antreprenorial romanesc”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Claudiu Vrinceanu.

Orientarea subventiilor catre IMM-uri spre zona rurala si spre sectoarele productive din economie reprezinta o necesitate, sustin initiatorii schemelor de sprijin.

Schemele de sprijin sunt elaborate pentru anul 2016, dar pot fi prelungite pe urmatorii ani.

Cele patru scheme de ajutor aprobate de guvern sunt :

”Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitatea accesului acestora la finantare – START”, cu un buget de 17 milioane de lei in 2016
”Programul national multianual pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in mediul rural” (25,9 milioane lei)
”Programul national multianual de microindustrializare” (60,89 milioane lei)
”Programul national multianual de infiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri” (7 milioane lei)

Antreprenoriat Featured

Birocratia, un obstacol pentru antreprenorii aflati la inceput de drum

Jun 10,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Antreprenorii romani de startup muncesc in medie la fel de mult ca antreprenorii care au afaceri mature in spate, ambele tipuri de investitori dedicand circa 10 ore pe zi pentru afacerea lor, potrivit unei analize realizata de EY Romania.
Barometrul antreprenoriatului romanesc analizeaza raspunsurile a 350 oameni de afaceri. Dintre acestia 73% depasesc ca varsta 40 de ani si doar 1% au sub 29 de ani. Prin comparatie, cei mai multi dintre respondentii Barometrului afacerilor de tip startup din Romania 2016 se afla in intervalul de varsta 25-35 de ani.

Spre deosebire de antreprenorii maturi, antreprenorii de startup considera ca birocratia (28% dintre raspunsuri) si accesul la finantare (17%) constituie cele mai mari obstacole pentru antreprenori, fiscalitatea excesiva fiind principalul obstacol doar pentru 12% din respondenti.

Problemele cadrului fiscal si legislativ au fost indicate de 35% dintre antreprenorii maturi ca reprezentand cel mai important obstacol pentru dezvoltarea afacerilor in Romania, in linie cu editiile anterioare ale Barometrului EY al antreprenoriatului romanesc 2012-2015. Neclaritatile legislative, lipsa de informatii, legislatia stufoasa, fiscalitatea excesiva – sunt doar cateva aspecte semnalate de antreprenori ce sunt corelate cu sistemul de reglementare si fiscalizare.

Antreprenoriat Featured

Fereastra de oportunitate: accesul la finantare se imbunatateste

Jun 10,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Accesul la finantare s-a imbunatatit considerabil in 2015, conform Barometrului antreprenoriatului romanesc, realizat de EY Romania in colaborare cu Raiffeisen Bank

Procentul antreprenorilor care spun ca accesul la finantare s-a imbunatatit in anul 2015 s-a dublat fata de anul 2014. Daca in 2014 el se situa la 16% si in 2015 la 30%, in 2016 a devenit majoritar, cu 62% dintre raspunsuri. Aceasta tendinta indica o imbunatatire treptata in ultimii ani a finantarilor afacerilor.

“Romania se gaseste intr-o fereastra de oportunitate nemaivazuta in ultimii 20 de ani. Avem dobanzile la minime istorice, preturile materiilor prime foarte jos, cererea e in crestere deci este momentul ca antreprenorii sa fie curajosi si sa investeasca! Cred ca o provocare pentru intreprinzatori este increderea in viitor si vedem o imbunatatire a acestui sentiment in ultima perioada”, a spus Cristian Sporis, vicepresedinte pentru Corporate Banking al Raiffeisen Bank.

Cei mai multi antreprenori spun ca in urmatoarele 12 luni se vor orienta catre creditele bancare pentru a-si finanta cresterea afacerilor (40% dintre respondenti). La mare distanta urmeaza surse de finantare precum creditul furnizor (21%) si fondurile europene (17%). Ajutoarele de stat si fondurile de tip private equity sunt vizate de 3% dintre ei, in timp ce bursa de valori si sistemele alternative de tranzactionare se situeaza la 1% dintre raspunsuri.

1 … 7 8 9 10 11 … 39

Category : Featured

Compararea performantelor in domeniul inovarii: cat de inovatoare este Romania?

Principalele constatari ale Innobarometrului

Concluzii si teme de reflectie: