1/ Gigantul Unilever preia pachetul majoritar de acțiuni (75%) al frufru. Fondatorul afacerii, Mihai Simiuc, își va păstra întreaga participație de 25%, urmând să rămână la conducerea businessului.
Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate merită analizat sistematic pentru a înțelege locul țării noastre în diplomația economică regională.
Mentoratul este cel mai de impact mod prin care liderii de business îi pot sprijini pe antreprenori să devină jucători cheie sau lideri în piețele lor. Din gestionarea a peste 200 de relații de mentorat în ultimii 6 ani și din practica personală, echipa Antreprenoria a observat că rezultatele unei conversații de mentorat de business pentru antreprenori sunt de următoarele feluri:
La nivel global apetitul pentru fuziuni și achiziții atinge un record al ultimilor 10 ani, în România perspectivele sunt pozitive, ba chiar veștile bune apar cu o frecvență săptămânală pe zona aceasta, tot mai ofertantă, de M&A (Mergers and Acquisitions). Cum în prezent preocuparea mea profesională se concentrează pe creșterea firmelor locale (Growth, Growth, Growth) și în zona tranzacțiilor, este obligatoriu să fiu conectat cu tot ce mișcă pe nișa asta, așa că profit de context și vă prezint pe blogul meu patru noutăți care merită analizate de orice fondator român.
Cu peste 3.250 societăți comerciale nou-apărute, anul 2018 a însemnat un număr record de companii înființate în domeniul consultanței pentru afaceri și management, indică datele oficiale ale Registrului Comerțului consultate de specialiștii Termene.ro, cea mai complexă platformă care oferă informații actualizate în timp real despre firmele din România. Valoarea este una spectaculoasă, dacă se ține cont de faptul că din anul 2004 până în anul 2017 doar într-un singur an a fost depășită valoarea de 2.500 de noi companii înființate (anul 2013).
<!–more–>
În opinia specialiștilor Termene.ro, printre principalele explicații ale tendinței de creștere se numără faptul că de la 1 ianuarie 2018 s-a dat liber veniturilor din consultanță și management prin eliminarea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de cel puțin 80% din veniturile totale, creșterea cererii în rândul firmelor pentru serviciile de consultanță, programele de finanțare guvernamentală și faptul că tot mai mulți români au devenit consultanți după ce au acumulat experiență profesională în marile companii.
Mai mult, din datele prezentate care cuprind și primul trimestru al anului curent se poate observa că există toate premisele ca recordul din anul 2018 să fie depășit de numărul de firme ce se vor înregistra în acest domeniu în anul 2019, cel puțin 4.000 dacă trendul rămâne constant.
„Avem un trend relativ linear: între anii 2004 și 2017 au fost create anual între 1.500 și 2.500 de companii care activează în sfera activităților de consultanță în management și afaceri, avem un an 2018 când topurile sunt date peste cap, în care recordul este depășit cu mai bine de 750 de compnaii și mai mult de atât, avem premisele unui an 2019 cand putem înregistra un nou record, poate peste 4000 de companii”, a declarat Adrian Dragomir, CEO si fondator Termene.ro.
Profilul companiilor de consultanță din România
92% din companiile care activează în domeniul activităților de consultanță pentru afaceri și management au maximum doi angajați și doar 8% dintre acestea au peste doi angajați. Mai mult, cele 8% companii cu peste doi angajați generează peste trei sferturi din cifra de afaceri a întregului domeniu.
În general, companiile care activează în domeniul activităților de consultanță pentru afaceri și management sunt companii de mici dimensiuni unde deseori întâlnim antreprenorul de tip freelancer. Acesta poate fi propriul său angajat sau poate fi angajat în altă companie (în domenii conexe precum domeniul bancar, contabilitate sau audit), dar în timpul liber să activeze în noua sa companie.
România: să dai sfaturi despre afaceri, de opt ori mai profitabil decât să faci afaceri
Studiul realizat de Termene.ro a scos în evidență mai multe motive pentru care există acest trend pe piață, însă din punctul de vedere al analiștilor, trei dintre acestea reprezintă adevăratele repere ale domeniului.
Profitabilitatea extrem de ridicată pe care companiile din domeniul consultanței în management o obțin poate fi unul dintre principalele motive pentru care tot mai mulți antreprenori se orientează spre acest domeniu. Dacă media profitabilității companiilor la nivel național nu depășește 5%, la nivelul domeniului de activitate aceasta este de aproape 8 ori mai ridicată, fiind de peste 38%. Astfel, la 100 de lei încasați, un antreprenor obține în medie 5 lei profit, dar dacă acesta activează în domeniul analizat, profitul este de 38 de lei. Cu alte cuvinte, în România este de opt ori mai profitabil să dai sfaturi despre afaceri decât să faci afaceri propriu – zis.
Un al doilea motiv vizibil în cifrele analizate de analiștii Termene.ro este faptul că cererea pentru serviciile de consultanță în management și afaceri este în plină creștere. Dacă anul 2016 a însemnat o ușoară scădere a pieței, anul 2017 a însemnat o creștere in forță, cu peste 10% a acesteia, lucru ce a putut îndemna mulți antreprenori să se orienteze spre acest tip de activitate.
Și programele din fonduri guvernamentale si europene au stat la baza valului de companii nou înființate în acest domeniu economic. Întrebarea la care companiile care apelează la firme de consultanță este – oare câte astfel de companii s-au realizat strict pentru a răspunde unei nișe create 100% din fonduri publice și câte au puterea de a rezista și conta cu adevărat în domeniul în care activează? În același timp, rămâne în responsabilitatea celui ce apelează la o firmă de consultanță să determine valoarea adăugată pe care i-o poate aduce o astfel de colaborare. „Noi, la Termene.ro, ne-am dat seama că de foarte multe ori este mult mai eficient din punct de vedere al managementului resurselor să realizezi anumite proiecte prin externalizare. Desigur, procesul de selecție al colaboratorilor noștri a fost destul de riguros și asta ne-a adus rezultate mult mai predictibile”, declară Adrian Dragomir, CEO al Termene.ro.
Evoluția profitului mediu înregistrat de companiile din domeniul analizat este un alt factor care a determinat antreprenorii să deschidă astfel de afaceri. Cu o medie de doi angajați – deseori cei doi asociați, aceste companii au înregistrat în anul 2017 un profit de aproape 250 mii lei. Eliminând salariile, dar și alte costuri de funcționare, rezultă un venit mediu lunar de aproximativ 10.000 lei/asociat, ceea ce face domeniul extrem de atractiv.
Eliminând marile companii din domeniu, activitățile de consultanță pentru afaceri și management presupun costuri mici de operare, salariile reprezentând adesea cel mai mare cost.
Termene.ro: Câte firme de consultanță au un risc de a intra în insolvență
Numărul mare de companii înființate în ultimul an în acest domeniu și nu numai, creează impresia unui mediu concurențial puternic și lasă loc unei oferte foarte mari de astfel de servicii. Totuși, realitatea din teren este cu totul alta față de cea existentă pe hârtie.
Deși pe foaie aceste companii sunt solvabile și lichide, în medie, peste 90% din totalul activelor deținute este de natură circulantă, creanțele și disponibilul de numerar fiind cel mai des întâlnit activ în domeniul serviciilor.
- Creanțele reprezintă sumele pe care o companie le are de încasat de la clienții săi. În momentul în care suma este încasată, ea se transformă în disponibil de numerar.
- Disponibilul de numerar reprezintă suma pe care o companie o are în casă sau în conturi. Această sumă se poate diminua în orice moment, fiind sursa cu care se alimentează absolut toate plățile pe care societatea le face. De asemenea, la final de an suma se poate transforma în dividende.
Din 100 de companii care activează în domeniul consultanței, doar 29 au un risc scăzut de a intra în insolvență, 34 au un risc ridicat, iar pentru 37 riscul nu poate fi determinat, fiind societăți noi care nu au raportat suficiente informații astfel încât să poată fi calculat riscul.
În concluzie, deși domeniul serviciilor de consultanță în management și afaceri a „explodat”, doar una din trei societăți are un risc scăzut de a intra în insolvență. Mai mult, domeniul este de așa natură încât și o firmă al cărui risc este relativ scăzut poate intra rapid în insolvență în cazul în care asociații sunt persoane de rea credință sau urmăresc doar valorificarea unei nișe de piață și nu creșterea unei afaceri sustenabile.
UPDATE 13 iulie 2020: UiPath a “ridicat” o finanțare de 225 milioane de dolari într-o investiție de tip Series E, tranzacție care evaluează compania la 10,2 miliarde de dolari (pe larg, pe CNBC)
Cine sunt noii investitori: Alkeon Capital (care au condus această rundă) + Accel, Coatue, Dragoneer, IVP, Madrona Venture Group, Sequoia Capital, Tencent, Tiger Global, Wellington și T. Rowe Price Associates, Inc.
Argumentele de mai jos (scrise în urmă cu un an) rămân valabile, în opinia mea. Până atunci, haideți să creștem ecosistemul antreprenorial + să îl promovăm prin PR și content: The most active investors in Romanian tech ecosystem based on financing rounds (overview first semester 2020)
Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
———
Informația că UiPath a primit o nouă rundă de investiții, Series D, în valoare de 568 de milioane de dolari, este, cu siguranță, știrea primului semestru ca relevanță și inspirație pentru mediul de business românesc. UiPath intră, astfel, în clubul companiilor evaluate la 7 miliarde de dolari, fiind probabil cea mai valoroasă companie de AI software din lume.
România nu se mai află în fruntea „Clubului țărilor din Balcani“ la capitolul Ecosistem de startup-uri, după ce a coborât 10 poziții până pe locul 38, potrivit unui studiu foarte „proaspăt“ al StartupBlink, o inițiativă pe care o urmăresc de vreo doi ani. Startup Ecosystem Rankings este proiectul fanion despre situația fenomenului de startup din 100 de țări și peste 1000 de orașe. Ce îmi place la creatorii StartupBlink este că au o viziune în care cred si eu, bazată pe o idee simplă, dar greu de ințeles de mulți specialiști: „Nu orice firmă nouă este startup!“)
Romania is no longer leading the “Balkan Countries Club,” after decreasing 10 spots to 38th, according to StartupBlink study. The capital, Bucharest, is still the only Romanian city ranked in the top 100 list, after dropping 7 locations to 97th. Cluj-Napoca, the 2nd ranked Romanian city, has decreased over a hundred positions and now ranks 245th, which is a disappointing result for a city with so much potential.
Vorbim mult despre startup-uri în ultimii ani, dar am ajuns să considerăm că orice firmă este un startup. De fapt, un startup este o companie care are potențialul să crească rapid. Fiind doar nou înființată, nu este suficient pentru o firmă să fie considerată un startup. De asemenea, nu este necesar ca un startup să acționeze în domeniul tehnologic sau să “ridice” o investiție de capital risc sau să aibe un exit, deși acestea trei sunt preferabile. Singurul lucru esențial este creșterea. În acest context, cum construim ecosistemul de startup-uri din România, format din firme care pot crește accelerat? Vă propun spre analiză cinci piloni esențiali pentru creșterea acestui ecosistem. (Idei prezentate în cadrul conferinței ADN Antreprenor, organizată de Revista Biz)
Atenția acordată “gazelelor” (firme cu creștere rapidă) a crescut considerabil în ultima perioadă. Termenul de “gazelă” este folosit pentru a descrie firmele care au capacitatea de a înregistra o creștere accelerată într-o perioadă foarte scurtă de timp. Interesul faţă de aceste firme este în creștere, în primul rând, pentru că generează un număr mare de locuri de muncă noi. În Statele Unite, de exemplu, firmele cu creștere ridicată sunt “responsabile” pentru 70% din avansul numărului de joburi înregistrat în ultimii ani.