Antreprenoriat

Studiu Start-Up Bridge: Ce nevoi au firmele românești în procesul de internaționalizare

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate merită analizat sistematic pentru a înțelege locul țării noastre în diplomația economică regională.

O comparație cu alte țări din regiune, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia, ne arată că România mai are mult de lucru. Foarte mult. Partea bună este că și în primele șase luni am întâlnit tot mai multe firme românești care se extind pe piața internațională. Cred că pentru a propune proiecte private, politici publice și programe de susținere a firmelor românești peste hotare trebuie să-i înțelegem pe cei care fondează companii cu potențial de creștere globală. Adică să stăm de vorbă cu antreprenorii. Asta am făcut în cadrul unei cercetări de piață realizată în premieră în rândul antreprenorilor români, ca parte a proiectului Start-Up Bridge din Fundația Romanian Business Leaders.

Prin acest studiu am găsit barierele de care s-au lovit antreprenorii români în desfășurarea activităților de export și în extinderea pe piețele externe. De asemenea, m-am uitat la ce fel de sprijin vor antreprenorii români să primească de la statul român, să aflăm beneficiile obținute de fondatori în desfășurarea activităților de export și de internaționalizare.

O concluzie importantă este că trei sferturi (74%) dintre antreprenorii români vor ca statul să se implice, prin instituțiile de profil, în promovarea peste hotare a firmelor autohtone, iar mai mult de jumătate dintre companii (59%) afirmă că au nevoie de acces la informații de business din piețele țintă.

De asemenea, 72% dintre antreprenorii români își doresc sprijin pentru internaționalizare prin mecanisme finanțate din fonduri europene, iar 57% se așteaptă ca băncile să ofere suport în procesul de internaționalizare, acestea fiind cele mai importante mecanisme sau organizații care pot ajuta firmele locale să se extindă pe alte piețe.

Pe lângă promovarea firmelor românești peste hotare, antreprenorii consideră că statul român poate stimula internaționalizarea și prin beneficii fiscale, proiecte din fonduri europene și prin furnizarea de acces la networking.

Dacă analizăm barierele externe care frânează extinderea firmelor pe piețele externe, vedem un potențial mare pentru statul român să sprijine exporturile și internaționalizarea. Reiese, cred eu, că antreprenorii români au nevoie de o tranziție ușoară în piața țintă, prin minimizarea riscurilor printr-un ajutor mai mare pe piețele externe. De asemenea, doi din trei antreprenori consideră că au întâmpinat bariere personale în procesul de internaționalizare. Cei care au enunțat barierele lor personale s-au referit la lipsa conexiunilor, a cunoștințelor și a informațiilor despre piața țintă.

Ok, și care sunt obstacolele? Cele mai importante bariere interne (care țin de firmă) semnalate de antreprenori în extinderea pe piețele externe sunt menținerea unor prețuri competitive și concurența puternică din piața țintă, în timp ce lipsa sprijinului din partea statului român, birocrația din România și necunoașterea legilor din țara tintă sunt cele mai semnificative bariere externe enunțate de fondatorii români în procesul de internaționalizare.

 

Top 5 bariere interne

1. Menținerea unor prețuri competitive

2. Concurența puternică din piața țintă
3. Găsirea de parteneri internaționali
4. Marketing adaptat fiecărei piețe/țări
5. Lipsa personalului specializat în activitatea de internaționalizare

Ce mai este important, în opinia mea: lipsa personalului specializat în internaționalizare a reprezentat o barieră pentru 33% dintre firmele românești atunci când s-au extins peste hotare.

  Top 5 Bariere externe 

  1. Lipsa sprijinului din partea statului român
  2. Birocrația din România – acte, aprobări necesare
  3. Necunoașterea legilor din țara țintă
  4. Diferența de cultură
  5. Oportunitățile deja existente în România

Existența unor relații și conexiuni în piața țintă a reprezentat un element de bază pentru 81% dintre antreprenorii români atunci când și-au extins afacerile peste hotare. De asemenea, participarea la târguri de afaceri din străinătate a însemnat un factor determinant în procesul de internaționalizare pentru 54% dintre antreprenorii români.

Ca beneficii directe alte extinderii peste hotare, am remarcat obținerea de venituri mai mari și îmbunătățirea calității serviciilor și a produselor proprii. De asemenea, acumularea de experiență și de expertiză este un beneficiu al internaționalizării pentru 72% dintre antreprenorii români.

Top 5 beneficii percepute ale activității de internaționalizare 

  1.        Obținerea de venituri mai mari
  2.        Îmbunătățirea calității serviciilor/produselor proprii
  3.        Acumularea de experiență și expertiză
  4.        Dezvoltarea culturii organizaționale
  5.        Oportunități de parteneriate strategice

 

În ceea ce privește motivele importante pentru care antreprenori români se internaționalizează, 45% dintre firme s-au dezvoltat extern datorită oportunității de asociere cu un partener din piața tintă, iar 37% dintre antreprenorii români s-au internaționalizat în vederea  atragerii unui investitor.

Ce este important, de asemenea, în opinia mea: 14%dintre antreprenori spun că un element de bază în internaționalizare este conectarea sau ajutorul diplomaților români din țara unde s-au extins, iar 12% dintre românii cu afaceri peste hotare s-au extins datorită unui ajutor din partea statului român.

În privința accesului la finanțare, aceasta nu este principala problemă a firmelor românești în procesul de extindere în străinătate. Astfel, lipsa de capital este o barieră în calea internaționalizării pentru 41% dintre antreprenorii de tip intenders (care vor să se extindă peste hotare) și pentru 29% dintre antreprenorii români care s-au internaționalizat deja.

În ceea ce privește barierele personale pentru antreprenorii români care au început procesul de internaționalizare, cele mai importante sunt lipsa de cunoștințe și informații despre piețele țintă și conexiunile limitate cu persoane din țara țintă.

Top 5 bariere personale

  1.  Lipsa de cunoștințe și informații despre piețele țintă
  2.  Puține conexiuni cu persoane din țara țintă
  3.  Lipsa de experiență în activități de internaționalizare
  4.  Lipsa de curaj
  5.  Bariera de limbă

Sunt importante și lecțiile celor care au eșuat în experiențele de internaționalizare! Cele mai importante trei motive identificate ce au dus la eșec în extinderea afacerii peste hotare sunt lipsa de resurse financiare, birocrația și competiția puternică.

Studiul a fost realizat de o firma mare de cercetare de piață, GfK, în rândul a 200 de firme antreprenoriale, pe un eșantion reprezentantiv, din domenii cheie (agricultura, FMCG, automotive, mobilă, retail, transporturi, media&telecom, tehnologie, cercetare&dezvoltare, turism și resurse umane). Interviurile au fost realizate prin metodologia CATI (interviuri telefonice), iar selecția respondenților a fost aleatoare.

Claudiu Vrinceanu
Lucrez în fiecare zi cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup. Mii de fondatori si executivi care au nevoie de o voce puternică. Hai să-i ajutăm #împreună prin proiecte, consultanță, comunități și platforme prin care să schimbăm România.
You may also like
Legea business angels: memorandumul care operationeaza schema de ajutor de minimis
Global Entrepreneurship Monitor: Romania sta bine la intentia de a demara o afacere

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
Investiții străine mai mici în companiile din România

Doi indicatori importanţi la care trebuie să ne uităm constant sunt volumul investiţiilor străine directe şi valoarea capitalului social subscris...

Close