Antreprenoriat Economie

Scade numărul firmelor cu creștere rapidă. Cum putem dezvolta scale-up-urile de tip “gazelă”, posibil “unicorni”?

Atenția acordată “gazelelor” (firme cu creștere rapidă) a crescut considerabil în ultima perioadă. Termenul de “gazelă” este folosit pentru a descrie firmele care au capacitatea de a înregistra o creștere accelerată într-o perioadă foarte scurtă de timp. Interesul faţă de aceste firme este în creștere, în primul rând, pentru că generează un număr mare de locuri de muncă noi. În Statele Unite, de exemplu, firmele cu creștere ridicată sunt “responsabile” pentru 70% din avansul numărului de joburi înregistrat în ultimii ani.

Personal, mă interesează firmele cu creștere rapidă („High-growth enterprises”, prescurtat HGE în limba engleză) din perspectiva efectelor pe care acestea le au în ecosistemul antreprenorial.

România se situează (conform celor mai recente date Eurostat, din 2017, proaspăt publicate) la coada clasamentului UE în privinţa evoluţiei numărului de întreprinderi cu creştere rapidă. În cinci state membre ale Uniunii Europene s-a înregistrat o scădere a numărului de întreprinderi cu creştere rapidă faţă de anul precedent. Celelalte state membre ale UE care au înregistrat scăderi în privinţa evoluţiei întreprinderilor, în intervalul de timp menţionat, au fost Regatul Unit (-2%), Ungaria (-3%), Slovacia (-8%) şi Malta (-18%).

Pe de altă parte, numărul companiilor cu creştere rapidă a crescut cu mai mult decât media la nivelul UE în 16 state membre. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în Cipru (57%). Slovenia a fost pe poziţia a doua (20%), urmată de Finlanda (19%), Ţările de Jos (17%), Italia şi Lituania (ambele 16%).

Firmele cu creştere rapidă („High-growth enterprises”) sunt definite ca acele companii care au înregistrat o creştere medie anualizată a numărului de angajaţi de cel puţin 10% pe parcursul unei perioade de trei ani. Conform unei alte metodologii, firmele cu creştere rapidă sunt și cele care înregistrează un avans al cifrei de afaceri în perioada analizată. 1.169 de companii din România sunt identificate ca întreprinderi cu creștere ridicată, conform celor mai recente date. Puţin! Spre comparaţie, Polonia are 9.356.

În anul 2017, numărul firmelor cu o creştere puternică în UE a înregistrat un spor de 6%, faţă de 2016. Cea mai mare creștere (11,3%) a fost înregistrată în sectorul construcţiilor (grafic mai jos).

OK, atunci ce este de făcut pentru a crește numărul de firme performante? Cum ar trebui să ne raportăm la aceste “gazele” românești prin proiecte de business, finanțări, consultanță și politici publice?

Principala provocare pentru micii întreprinzători este capacitatea de scalare a unui business, de a-l crește consistent pe o perioadă de trei ani. Foarte puține business-uri cresc constant trei ani, cu cel puțin 20% ca nivel al afacerii și ca număr de angajați. Provocarea se adresează întregului mediu de afaceri. Cum ajutăm aceste firme să devină “gazele” și cum prioritizăm firmele de tip gazelă care cresc cu minim 20% de la an la an să se extindă pe piețele internaționale. Din păcate, foarte puține firme românești cresc constant cu 20% de la an la an.

Ce avem de făcut pentru a extinde numărul de firme cu o creștere avansată? Cum ajungem la cel puțin 5.000 de “gazele” românești? Vă propun mai jos 10 idei concrete:

Propunere nr. 1: Crearea de politici publice adresate firmelor cu o creștere rapidă se bazează pe abilitatea administrației publice sau a părților de interes private din ecosistemul antreprenorial să identifice aceste întreprinderi.  Dacă selecția actualelor “gazele” (firme cu creștere rapidă) este ușoară, cel puțin în aparență (mă îndoiesc că administrația publică românească are această capacitate în prezent), odată ce criteriile au fost stabilite, identificarea potențialelor firme performante reprezintă o problemă majoră. Astfel, se impune crearea unei așa zise “unități de identificare a gazelelor”. Locul acestei entități ar fi potrivit, fie în mediul privat, fie la nivelul administrației publice.

Propunere nr. 2: Să gândim și să implementăm proiecte pentru firme de tip Scale-Up (firme cu o creștere a cifrei de afaceri anualizată în ultimii trei ani de peste 20%)  – vezi Schema de finanțare Scale-Up propusă de Ministerul Economiei în 2016

Propunere nr. 3: Abordare integrată, la 360 de grade: măsurile specifice de suport pentru firmele cu o creștere rapidă sunt, în mod frecvent, un mix între finanțare, consultanță strategică, sprijin pentru acces pe piețele internaționale.

Propunere nr. 4: Pe termen scurt, o idee bună ar fi să facem un compromis și să ne concentrăm doar pe două categorii de firme. De exemplu, studiile arată că două categorii de întreprinderi au șanse mari să între în grupul firmelor cu o creștere rapidă: firmele exportatoare și firmele foarte tinere.

Propunere nr. 5: Se impune o strategie națională privind internaționalizarea firmelor românești, în condițiile în care prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe fiind de aproximativ 20 într-un singur an. Antreprenorii români au nevoie de know-how, networking, studii și informații punctuale despre oportunitățile de business din străinătate.

Propunere nr. 6: Accelerarea procesului de dezvoltare a unei culturi pro-business angels prin susținerea creării unor rețele de investitori individuali (ideal ar fi lansarea unei federații cu rețele de tip business angel și organizarea unui road-show care să popularizeze ideea).

Propunere nr. 7: Încurajarea firmelor să își creeze un Board of Advisors pentru a le oferi fondatorilor și celor care ocupă poziția de CEO sfaturi proaspete și întemeiate pe experiența anterioară.

Propunere nr. 8: Focus pe “trigger points”. În general, creșterea companiilor High Growth Firms este episodică, astfel încât se impune o atenție deosebită față de aceste momente critice, de creștere (să le numim ‘’trigger points’’).

Propunere nr. 9: Atenție la fondatorii și antreprenorii din High Growth Firms, care sunt o “resursă” critică (antreprenorii în serie sunt mai predispuși să construiască firme cu creștere accelerată; de asemenea, antreprenorii care au făcut exit-uri și dispun de know-how și lichidități)

Propunere nr. 10: Să dezvoltăm o viziune economică bazată pe parcuri științifice. În multe țări europene, firmele cu creștere rapidă sunt firme de tehnologie, spin-off-uri rezultate desprinse din mediul universitar, cuplate cu mediul de cercetare, iar o soluție în acest sens este parcul științific care conectează mediul academic cu cel economic, între cel de cercetare cu cel al startup-urilor în așa fel încât să transferi știință către nevoile firmelor. Suedia, o țară cu 10 milioane de locuitori, are 12 parcuri științifice. În Polonia sunt patru, Cehia are două mari parcuri științifice, Olanda are șase organizații de acest tip. România nu are niciun parc științific construit încă.

Claudiu Vrinceanu
Lucrez în fiecare zi cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup. Mii de fondatori si executivi care au nevoie de o voce puternică. Hai să-i ajutăm #împreună prin proiecte, consultanță, comunități și platforme prin care să schimbăm România.
You may also like
10 programe nationale de finantare pentru antreprenori
Unul din zece romani vrea sa devina antreprenor in 2014

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
eMAG se internaționalizează în cinci țări noi printr-un proces de M&A complex

eMAG se extinde în alte cinci țări - Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația și Austria - printr-o fuziune cu Extreme Digital,...

Close