Antreprenoriat Start-Up

StartupBlink spune că stăm mai prost la startup-uri (cele adevărate) sau de ce trebuie să promovăm România mai bine

România nu se mai află în fruntea „Clubului țărilor din Balcani“ la capitolul Ecosistem de startup-uri, după ce a coborât 10 poziții până pe locul 38, potrivit unui studiu foarte „proaspăt“ al StartupBlink, o inițiativă pe care o urmăresc de vreo doi ani. Startup Ecosystem Rankings este proiectul fanion despre situația fenomenului de startup din 100 de țări și peste 1000 de orașe. Ce îmi place la creatorii StartupBlink este că au o viziune în care cred si eu, bazată pe o idee simplă, dar greu de ințeles de mulți specialiști: „Nu orice firmă nouă este startup!“)

Bucureștiul este singurul oraș din România care se plasează în primele 100 de orașe monitorizate de StartupBlink, după ce a coborât 7 locuri până pe poziția 97. Cluj-Napoca, al doilea oraș autohton ca poziție conform studiului, a pierdut peste o sută de locuri, până pe 245, „un rezultat dezamăgitor pentru un oraș cu așa potențial mare“ (citat din raport). Din cele 8 orașe cuprinse în listă, Iași, Timișoara, Brașov și Constanța au câștigat câteva poziții, acestea reprezentând vești bune pentru ecosistemul românesc. Potrivit Startup Blink, pentru ca România să se poziționeze mai sus în clasament, sunt necesare două condiții importante: Bucureștiul să avanseze în top 100 și potențialul orașului Cluj-Napoca să fie exploatat la maximum.

Potrivit metodologiei Startup Blink, un startup este o firmă cu un model de business bazat pe o inovație, “construit” pe o tehnologie sau caracterizat prin unicitate. Prin urmare, furnizorii de servicii și companiile de consultanță în imobiliare, spre exemplu, nu sunt incluse în studiu.

Și eu cred într-o definiție comparabilă cu cea de mai sus: un startup este o companie care are potențialul să crească rapid. Fiind doar nou înființată, nu este suficient pentru o firmă să fie considerată un startup. De asemenea, nu este necesar ca un startup să acționeze în domeniul tehnologic sau să “ridice” o investiție de capital risc sau să aibe un exit, deși acestea trei sunt preferabile. Singurul lucru esențial este creșterea.

Quantity, Quality și Business Environment sunt cele mai importante trei criterii în funcție de care clasamentul a fost realizat.

  1.  Quantity: totalitatea  startup-urilor și a organizațiilor care susțin antreprenoriatul

Entitățile cuprinse și măsurate în studiu pentru a dezvolta criteriul cantitativ sunt startup-urile, spațiile de co-working, acceleratoarele, evenimentele dedicate startup-urilor și ceea ce în engleză sună mai bine și corect: global startup infleuncers. Un ecosistem de startup-uri robust nu este format doar din firme care cresc rapid sau pot accelera într-un timp foarte scurt, ci include și organizații suport care oferă resurse, networking și acces la capital.

Aici putem vorbi, în opinia mea, de un caracter subiectiv și oarecum limitat al studiului Startup Blink, în sensul în care printre partenerii care au contribuit la strângerea de date se numără Coworker, un integrator de spații de coworking, și Meetup, platformă de găzduire online a evenimentelor. Altfel spus, datele culese sunt limitate de expunerea partenerilor în anumite piețe, care variază în funcție de țară.  Prin urmare, studiul este perfectibil.

  1.  Quality: calitatea startup-urilor și a organizațiilor suport

Cei de la StartupBlink au utilizat diverse integrări de date pentru a răspunde la următoarea cheie: Ce impact au startup-urile create într-un anumit oraș? Astfel, rezultatele sunt rezultatul a informațiilor despre peste 60.000 de firme. Aici, cu ajutorul celor de la Similar Web, au fost evaluate calitatea startup-urilor din fiecare ecosistem, în funcție de indicatori că vizite lunare, autoritate și bază de clienți. De asemenea, au fost folosite date de la Crunchbase, inclusiv date despre peformantele firmelor de tip Unicorn (cele evaluate la cel puțin 1 miliard de dolari). Pe lângă Unicorni, analiza StartupBlink a inclus, în premieră, o nouă categorie – Panteoni (Pantheons), companii care au realizat un impact substanțial în ecosistemele lor (Samsung, Microsoft), firme care nu mai pot fi numite startup-uri.

  1.  Business environment: evoluția mediului de business

Pentru a calcula evoluția mediului de business din fiecare oraș și țară, sursa principală este reprezentată de datele studiului Băncii Mondiale Doing Business, unde România ocupă locul 52, în scădere faţă de locul 45 pe care a ajuns anul precedent. Acest studiu analizează 190 de economii pe baza a 11 criterii, precum demararea unei afaceri, obţinerea unui credit, accesul la reţeaua de electricitate şi tranzacţiile transfrontaliere.

Ca orice studiu pe zona de antreprenoriat și startups, raportul StartupBlink este subiectiv și poate fi pus în discuție prin concluziile bazate pe input-uri limitate. De exemplu, în cazul orașului București, StartupBlink a identificat 123 de startup-uri, doar două spații de co-working (doar eu știu cel puțin 10!), un accelerator și doar două organizații pe zona de antreprenoriat. La Cluj există, potrivit StartupBlink, 27 startup-uri, 4 spații de co-working, 4 acceleratoare, două organizații pentru fondatori și niciun lider sau influencer.

Dacă ne uităm la top 10 țări realizat în funcție de cele mai dinamice ecosisteme de startup-uri, acesta arată așa: 1. SUA, 2. UK, 3. Canada, 4. Israel, 5. Australia, 6. Olanda, 7. Suedia, 8. Elveția, 9. Germania, 10. Spania.

Topul celor mai dinamice este dominat de americani: 6 din primele 10 metropole sunt din SUA.

OK. Ce-i de făcut?

În acest context, cum construim ecosistemul de startup-uri din România, format din firme care pot crește accelerat? Vă propun din nou, spre analiză, cinci piloni esențiali pentru creșterea acestui ecosistem.

PILON 1: Talente noi, cu un focus pe Diaspora

PILON 2: Punți de legătură între universități, institute de cercetare și investitori => dezvoltarea unor parcuri stiințifice

PILON3: Conținut&rețea

PILON4: Inițiative ale administrațiilor locale

PILON5: Internaționalizare

Cei 5 PILONI, explicați aici: Cum dezvoltăm ecosistemul de antreprenoriat din marile orașe, format din firme care pot crește accelerat

Pe lângă concluziile și soluțiile de mai sus, vă mai propun o idee importantă: pentru date cât mai corecte în studiile și ierarhiile internaționale, avem nevoie de proiecte de comunicare publică, inclusiv în exterior, a bunelor practici din ecosistemul de startup. Fie că ai un startup, un accelerator sau un spațiu de co-working, investește timp și înscrie-te în directoarele, organizațiile și studiile globale dedicate inovației și antreprenoriatului. Asta fac și eu de acum încolo pentru proiectele mele și inițiativele în care sunt implicat.

Claudiu Vrinceanu
Lucrez în fiecare zi cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup. Mii de fondatori si executivi care au nevoie de o voce puternică. Hai să-i ajutăm #împreună prin proiecte, consultanță, comunități și platforme prin care să schimbăm România.
You may also like
Ce vor antreprenorii de la viata
Avem nevoie de antreprenori care să facă afaceri la standarde europene

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
Romania is in the top 40 most developed country startup ecosystems

Romania is no longer leading the “Balkan Countries Club,” after decreasing 10 spots to 38th, according to StartupBlink study. The...

Close