HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ
ANTREPRENORILOR
Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată
Antreprenoriat Featured

Fonduri nerambursabile 2017: Start Up Nation, POR, Diaspora Start-up si Romania Start-up Plus

  1. Programul Start Up Nation

Executivul a publicat normele metodologice are programului Start-Up Nation, prin care se urmareste stimularea infiintarii de companii noi cu capital autohnton prin sprijin financiar.

Potrivit normelor metodologice aprobate de Guvernul Romaniei, pot beneficia de finantare de la bugetul statului in cadrul Programului societatile (microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii) care indeplinesc cumulativ, la data completarii planului de afaceri online, urmatoarele criterii de eligibilitate:

  • sunt inregistrati conform Legii nr.31/1990 privind societatile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare sau in baza Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei sau in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri;
  • sunt IMM, conform prevederilor art. 2 si ale art. 4 alin. (1) lit. a), b) sau c) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, care transpune in legislatia nationala Recomandarea CE nr. 361 din data 6 mai 2003, publicata in Jurnalul Oficial al UE nr. L124 din data de 20 mai 2003 (au pana la 249 de angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro sau detin active totale de pana la 43 milioane euro, echivalent in lei).
  • este considerata intreprindere autonoma, legata, partenera sau intreprindere unica;
    au capital social integral privat;
  • nu au beneficiat de alocatii financiare nerambursabile in cadrul programului in anii anteriori si nu au asociati sau actionari care detin sau au detinut calitatea de asociati/actionari in cadrul altor societati beneficiare de alocatii financiare nerambursabile in cadrul programului in anii anteriori. Asociatii sau actionarii care detin mai multe societati nu pot aplica in cadrul prezentului program decat cu o singura societate.

Citeste mai multe aici.

2. Programul POR 2.2

Antreprenorii pot aplica pentru finantare in cadrul proiectului POR/102/2/2, aferent Axei prioritare 2 – Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii, Prioritatii de investitii 2.2 – Sprijinirea crearii si extinderea capacitatilor avansate de productie si dezvoltarea serviciilor. Proiectul este lansat de Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene.

Bugetul disponibil al acestui apel de proiecte este de 172,94 milioane euro, iar depunerea proiectelor este posibila in cele sapte regiuni de dezvoltare eligibile din tara, cu exceptia regiunii Bucuresti – Ilfov si a zonei Deltei Dunarii.

Vezi conditiile de eligibilitate pentru depunerea proiectelor.

3. POR Incubatoare

Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional (POR) a publicat spre consultare publica, Ghidul Solicitantului. Conditii specifice de accesare a fondurilor in cadrul prioritatii de investitii 2.1. ”Promovarea spiritului antreprenorial, in special prin facilitarea exploatarii economice a ideilor noi si prin incurajarea crearii de noi intreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri” – 2.1.B Incubatoare de afaceri.

Finantarea disponibila in cadrul acestei prioritati se adreseaza incubatoarelor de afaceri. Aceste structuri sunt constituite pentru sprijinirea firmelor nou infiintate si a celor cu un istoric scurt de functionare, pentru a furniza servicii suport de afaceri. Aceste activitati vor contribui la consolidarea pozitiei pe piata a IMM-urilor, cu atat mai mult cu cat se va lua in considerare complexitatea serviciilor si capacitatea incubatoarelor de a furniza servicii specifice pentru IMM-uri.

Sunt eligibile investitiile ce se realizeaza intr-una din urmatoarele regiuni de dezvoltare: Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru. Valoarea finantarii nerambursabile solicitate este de minimum 200.000 euro si maximum 7.000.000 euro.

Cititi mai multe aici.

4. POCU Romania Start-up Plus si Diaspora Start-up

Noul Minister al Dezvolarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene recunoaste, potrivit StartupCafe, ca nu a demarat inca evaluarea proiectelor depuse de organizatiile care vor sa devina administratori de granturi, pentru ca apoi sa poata sa fie incadrati in schemele de finantare si romanii care vor sa inceapa mici afaceri cu un ajutor de pana la 40.000 de euro, in liniile de finantare Romania Start-up Plus si Diaspora Start-up, din cadrul Programului Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020.

 

Read More
Economie Featured

Investitiile straine in Romania – ce ar putea aduce o crestere (si) in 2017

Datele anuntate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) despre 2016, un an record pentru investitiile straine atrase in tara, au starnit mai multe reactii in social media, de altfel un lucru imbucurator, caci este important sa vorbim serios si despre tendintele economice ale momentului. Ce sanatos ar fi ca specialistii cu experienta in administratia publica, investitorii straini, guvernantii de acum, autoritatile locale si consultantii de business sa organizeze dezbateri proactive pornind de la aceste statistici.

Va propun sa fim echilibrati. Cifrele primite de la BNR si de la ONRC transmit atat semnale optimiste, cat si mesaje negative. Avem vesti bune, dar si o cadenta de scadere in ceea ce priveste interesul investitorilor straini.

Vestea buna: companiile straine au implementat investitii directe in economia romaneasca in valoare de 4,081 miliarde euro in 2016, in crestere cu 18% fata de anul anterior. Acesta reprezinta un nivel-record al ultimilor opt ani, conform datelor publicate de BNR.

Nivelul investitiilor straine din 2015 a fost unul record dupa 2009, cand investitiile straine directe au insumat 3,49 miliarde euro. Nivelul maxim istoric a fost inregistrat in 2008, cand firmele straine au investit in Romania 9,5 miliarde euro.

Investitii straine directe (mld. euro)

2008    9,5
2009    3,4
2010    2,2
2011    1,8
2012    2,1
2013    2,7
2014    2,4
2015    3,5
2016    4,1

O statistica mai putin buna: Romania a inregistrat, in 2016, un an mai slab an in privinta firmelor cu capital strain nou infiintate, reiese din datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC).

Astfel, in 2016 au fost infiintate 5.348 de astfel de firme, in scadere de la 5.831 unitati, in 2015. Dupa 1991, cele mai multe societati au fost infiintate in anul 2007, cand au fost inregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai putine au fost in anul 1995, respectiv 3.400.

In mod evident, investitiile straine directe atrase de economia nationala reprezinta un catalizator important atat pe termen scurt cat si pe termen lung, astfel incat este importanta platforma Invest Romania, creata anul trecut de echipa Guvernului Ciolos, dar mai ales modul in care vor lucra specialistii din Guvern specializati in investitii straine. Aici ma refer la echipa de la Ministerul Mediului de Afaceri care ii include si pe toti consilierii economici cu birouri in marile orase din lume.

In opinia mea, ar trebui sa fim echilibrati atunci cand analizam astfel de statistici. Guvernantii, oamenii locali de business sau consultantii pot fi preocupati de valoarea investitiilor sau de numarul lor, dar mai profunda este eficienta investitiilor straine, care depinde mai ales de calitatea acestora si de ramurile in care sunt atrase.

Din experienta mea, principalele constrangeri identificate in urma intalnirilor si interviurilor cu  firme cu capital strain existente in Romania si cele in stadiul de prospectare sunt:

1. Proceduri rigide si greoaie (obtinerea autorizatiilor de mediu; a vizelor pentru cetatenii din afara Uniunii Europene; a ajutorului de stat etc.)

2. Contactul limitat cu investitorii straini dupa ce acestia au finalizat procesul de investire

3. Legaturile slabe intre companiile locale si straine atat in interiorul parcurilor industriale cat si in necesitatea de a crea clustere industriale

Ce ar fi de facut in perioada urmatoare? Pe de o parte, in mediul privat si cel asociativ este nevoie de proiecte proaspete care sa promoveze Romania ca potentiala tinta pentru investitorii straini. Pe de alta parte, in mediul public oportunitatile sunt numeroase si ma rezum la a ma inspira din cateva prioritati si masuri din strategia economica “Romania Competitiva”.

 Prioritate I: simplificarea procedurilor de autorizare in diferite domenii

M1. Simplificarea procedurilor de acordare a autorizatiilor de mediu

M2: Simplificarea modului de acordare a vizelor pentru cetatenii non-EU (dupa modelul polonez) – facilitarea mobilitatii fortei de munca atat pentru expati, cat si pentru specialisti internationali necesari

Prioritate II: accelerarea eficientizarii acordarii ajutorului de stat si imbunatatirea criteriilor de alocare a acestuia

M1:  Scurtarea timpului de analiza de la inmanarea aplicatiei la decizia finala de acordare a ajutorului de stat, in special in cazul raspunsurilor la intrebarile lamuritoare

Prioritate III: imbunatatirea relatiei dintre autoritatile publice si investitori

M1: Crearea cadrului legal la nivelul autoritatilor publice locale in vederea imbunatatirii serviciilor de aftercare oferite investitorilor existenti (ministere + autoritati locale)

M2: Promovarea sustinuta a parcurilor industriale si sprijinirea formarii unor clustere industriale intre companii din acelasi sector de activitate

Investitorii straini sunt atrasi de Romania in continuare. Compania japoneza Roki, ce furnizeaza componente auto pentru producatori de renume, precum General Motors, Nissan sau Mazda, tocmai ce a deschis in Arad prima hala de productie din Europa. Investitori ca Arcelik, detinatorul producatorului de electrocasnice Arctic, chinezii de la Ningbo HuaXiang Electronic Co Ltd sau producatorii de cablaje auto pentru BMW, sunt pe punctul de a investi pe piata romaneasca. Toti acestia, impreuna cu alti potentiali investitori, au nevoie de 1. predictibilitate fiscala, 2. o organizatie guvernamentala profesionista  de atragere a investitiilor straine, 3. entitati private care sa promoveze piata locala, sa identifice investitori, 4. un dialog consecvent intre mediul de afaceri activ care promoveaza Romania si autoritati si, nu in ultimul rand, 5. evenimente de promovare. Toate acestea sunt ingrediente care ar putea aduce o crestere o investitiilor private atat in valoare, cat si ca numar.

Credit foto: Ghidul Invest Romania, Business Review

Read More
Featured

Finantari 2017: ce proiecte sunt disponibile pentru firme

Finantari pentru IMM-uri: anul acesta sunt disponibile finantari atat pentru intreprinderile existente, cat si pentru start-up-urile cu sediul in mediul urban si rural.

Antreprenorii care vizeaza linia adresata microintreprinderilor din mediul urban, finantate de Programul Operational Regional (POR), isi pot depune proiectele pana la 27 aprilie 2017, cu posibilitatea de a accesa sume intre 25.000 si 200.000 de euro, cu o minima contributie de 10%.

Specialistii Business Teorema atrag atentia ca, incepand cu februarie, se deschide o noua linie de finantare adresata IMM-urilor, valoarea proiectelor fiind intre 200.000 si un milion de euro, cu o contributie de cel putin 30%.

De asemenea, luna martie aduce deschiderea liniei de finantare destinata incubatoarelor de afaceri, respectiv a structurilor gestionate de un administrator, care permit unor start-up-uri sa isi desfasoare activitatile la comun, impartindu-si costurile administrative asemenea unui hub.

Finantari IMM-uri: 2017 aduce finantari pentru start-up-uri si in cadrul programului Romania Start-Up Plus, finantat prin Programul Operational Capital Uman (POCU). Intr-o prima faza, in cadrul acestui program vor fi selectati administratorii fondurilor, respectiv intermediarii intre autoritatile statului si antreprenori, acestia depunandu-si deja proiectele in 2016.

Antreprenorii selectati vor primi finantarea in doua transe de cate 75%, respectiv 25% din valoarea planului de afaceri aprobat. Cea de-a doua transa se va acorda numai dupa ce antreprenorul va face dovada ca a obtinut venituri in valoare de cel putin 30% din valoarea proiectului. Tinta asumata de Guvernul Romaniei pentru acest program este de 1.500 de intreprinderi nou-infiintate si 2.000 de locuri de munca create.

Finantari IMM 2017

Antreprenorii care vizeaza oportunitatile din mediul rural pot primi o subventie prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) de 50.000 de euro sau chiar 70.000 de euro in cazul investitiilor in agroturism, cu o contributie de 0%, fiind admise la finantare si start-up-uri.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Las asta aici: proiectul Scale Up

Proiectul Scale Up, cu detaliile de rigoare publicate in Monitorul Oficial chiar in ultima zi lucratoare din 2016, vineri, 30 decembrie. Este vorba despre Hotarea de Guvern 937/2016, privind instituirea unei noi sheme de ajutoare de stat de pana la 5 milioane de lei fiecare (circa 1,1 milioane euro), destinate microintreprinderilor si intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din Romania. Hotararea, la care am muncit peste 6 luni, detaliaza conditiile de acordare a ajutorului de la stat, precum si contributia minima a antreprenorilor si investitorilor straini care ar fi putut beneficia, contributie care difera de la o regiune la alta.

Chiar daca referitor la programul Scale-up, prin care statul ofera IMM-urilor finantari de pana la 5 milioane de lei, publicat de Guvernul Ciolos in Monitorul Oficial in ultimele zile de mandat, guvernantii au aratat ca acest program va fi suplimentat de la 200 de milioane de euro la 500 de milioane de euro in peroada 2017-2020, acest lucru nu se intampla. Pacat.

Mai multe detalii despre cum am gandit noi proiectul Scale Up.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured Start-Up

Legea business angels: memorandumul care operationeaza schema de ajutor de minimis

Pe langa proiectul Scale Up, in sedinta de guvern din 8 decembrie a mai trecut un proiect la care am lucrat alaturi de colegi in ultimele luni: un memorandum prin care este creata schema de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investitii de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.

Practic, aceasta schema operationalizeaza Legea 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels, lege redactata de Florin Jianu in 2014, in perioada in care a fost ministru delegat pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediu de Afaceri si Turism. Legea a fost adoptata de Camera Deputatilor si promulgata de presedintele Klaus Iohannis in 2015.

Legea business angels – un investitor  va beneficia de scutiri de la:

– impozitul pe veniturile sub forma de dividende, pentru o perioada de trei ani, din momentul dobandirii actiunilor;
– impozitul pentru castigul stabilit din vanzarea actiunilor daca exit-ul are loc dupa cel putin trei ani de la investitie;

Investitorii si firmele vor putea “aplica” in februarie – martie 2017 (potrivit estimarilor mele). Pasi de urmat:

– afisarea proiectului actului normativ privind aprobarea Schemei pe site-ul Ministerului, pentru transparenta decizionala, cu min. 30 zile inainte de supunerea spre avizare de catre autoritatile publice (avizarea la Consiliul Concurentei) si cu o perioada de cel putin 10 zile calendaristice (dar in interiorul celor 30 de zile) pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii (art. 7 din Legea nr. 52/2003 – privind transparenta decizionala);

– finalizarea proiectului schemei – probabil tot in perioada celor 30 de zile pana la supunerea spre avizare;

– avizarea la Consiliul Concurentei intr-un termen cuprins intre 10 şi 30 de zile de la primirea cererii de avizare ( art.11 din OUG 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat);

– aprobarea Schemei prin ordin de ministru;

– crearea unei site sau sectiune pe site pentru Schema pentru comunicarea cu solicitantii conform prevederilor schemei (formulare, ghidul utilizatorului etc.);

– publicarea ordinului aprobat in Monitorul Oficial al României, pe site-ul Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si transmiterea acestuia spre informare la Consiliului Concurentei, in termen de 15 zile de la data adoptarii, conform prevederilor art. 17 din OUG nr. 77/2014.

Din acest moment, Schema este aplicabila.

– Finalizarea procedurilor interne de acordare a caracterului ajutorului de minimis solicitantilor (societatile); activitatea pentru intocmirea acestor proceduri ar putea incepe deja dupa ce procedura a fost publicata pe site;

Legea business angels: cum se acorda ajutorul de minimis

Astfel, ajutorul de minimis se acorda ca finantare de risc, sub forma investitiilor de capital in numerar la societatile in care investitorii aleg sa investeasca. Investitia efectuata este asimilata cu acordarea unui ajutor de minimis intrucat este realizata in vederea acordarii de facilitati fiscale persoanei fizice, in calitate de investitor, implicandu-se astfel resurse bugetare de stat prin renuntarea la incasarea unor venituri sub forma de impozite.

Investitia este efectuata de catre o persoana fizica, intr-o societate al carei asociat devine, prin dobandirea de parti sociale ca urmare a majorarii capitalului social. Majorarea se efectueaza prin aportul de capital in numerar al persoanei fizice care devine investitor individual – business angel. Suma investita este cuprinsa intre 3.000 si 200.000 de euro, echivalent in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei. Aceste limite de sume se aplica cumulat, indiferent de numarul investitorilor.

 

Pot beneficia de aceasta schema de ajutor societatile din categoria microintreprinderi si intreprinderi mici, care intrunesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt constituite ca societati cu raspundere limitata; sunt intreprinderi autonome in sensul Legii 346/2004; nu se afla in incapacitate de plata sau in stare de insolventa sau faliment si nu a fost deschisa procedura concordatului preventiv sau lichidarii societatii; prin acordarea unui ajutor de minimis, prin intermediul prezentei scheme, nu depasesc plafonul de minimis calculat pe durata a trei exercitii financiare; nu exista legaturi intre structurile actionariatului solicitantului si personalul din cadrul administratorului schemei si afini si rudele acestora pana la gradul II inclusiv.
Momentul acordarii ajutorului de minimis este data inregistrarii mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii la Oficiul National al Registrului Comertului.

Schema de ajutor de minimis se va derula pe perioada cuprinsa de la data intrarii in vigoare pana la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea prelungirii, in acord cu regulamentele Comisiei Europene privind acordarea ajutoarelor de minimis.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Agerpres – Claudiu Vrinceanu (Ministerul Economiei): 2017, un an foarte bun pentru antreprenori la Bursa; personalul calificat si scalarea afacerilor, marile provocari

Anul 2017 va fi cel mai bun din ultimii 10 ani pentru antreprenori la Bursa, dar vine cu provocari majore in scalarea afacerilor si in gasirea de personal calificat, in special pentru IMM-uri, a declarat, pentru AGERPRES, Claudiu Vrinceanu, secretar de stat in Ministerul Economiei.

“Principala provocare pentru micii intreprinzatori este capacitatea de scalare a unui business, de a-l creste consistent pe o perioada de trei ani. Foarte putine business-uri cresc constant trei ani, cu cel putin 20% ca nivel al afacerii si ca numar de angajati. Provocarea se adreseaza in egala masura intregului mediu de afaceri. Cum ajutam aceste firme sa devina gazele si cum prioritizam firmele de tip gazela care cresc cu minim 20% de la an la an sa se extinda pe pietele internationale. Din pacate foarte putine firme romanesti cresc constant cu 20% de la an la an. Forta de munca va deveni o reala problema in urmatorul an mai ales pentru IMM-uri”, a precizat Claudiu Vrinceanu.

Acesta a spus si ca finantarile bancare sunt tot mai numeroase, estimand ca 2017 va fi cel mai bun an din ultimii 10 pentru antreprenori la Bursa.

“Provocarea este cum accesam aceste finantari. Sunt foarte multi bani in piata. Accesul la finantare se afla, conform unor studii, pe locul 5 – 9 in top 10 probleme ale IMM-urilor. Nu aceasta este problema lor. Ar trebui sa cream o retea de business angels 100% romaneasca. Trebuie stimulata zona investitorilor individuali. Exista multi bani pe piata, inclusiv din zona privata. M-am intalnit cu multi investitori de tip business angels care au intentia sa investeasca in afaceri si nu doar in domeniul tehnologiei. Cred ca anul viitor, posibil in martie, va fi operationala schema de minimis pentru stimularea investitorilor individuali, care a fost inceputa in 2014, si care recent a trecut printr-un Memorandum”, a spus Claudiu Vrinceanu.

Pe zona de investitori individuali, Vrinceanu apreciaza ca ar trebui redusa birocratia pentru ca firmele sa aplice pentru schemele dedicate.

“Unificarea surselor de finantare ar trebui sa fie un prim pas al viitoarei guvernari. Principala provocare a fost si va ramane in continuare maniera in care statul, un consultant, un antreprenor se raporteaza la diversitatea si multitudinea de finantari. In opinia mea, in 2016, au fost foarte multe finantari in piata pentru antreprenori. Ma astept ca si in anii urmatori sa fie foarte multe. In zona de stat, sunt numeroase programe – ajutoare de minimis, programe din fonduri europene, inclusiv unele noi. Sunt foarte multe institutii care au astfel de programe. Numarul si valoarea lor este in crestere, de la an la an”, spune Claudiu Vrinceanu.

Acesta apreciaza ca este nevoie de un program prin care aceste finantari sa fie coordonate din acelasi loc, program care poate fi elaborat doar de un guvern cu un mandat mai lung de un an pentru a schimba arhitectura institutionala care sta in spatele acestor finantari. Un alt aspect este ajutarea IMM-urilor pentru a deveni mai pregatite in accesarea fondurilor europene, iar dezvoltarea de competente pentru antreprenori trebuie facuta inclusiv din zona privata.

 

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Scale Up = Proiectul de finantare pentru investitorii romani si straini (2017-2020)

Aproximativ 200 de intreprinderi mici si mijlocii vor beneficia de noua schema de ajutor de stat aprobata joi de Guvern. Bugetul de 200 de milioane de euro este disponibil in perioada 2017-2020.

Guvernul a aprobat joi o hotarare pentru instituirea schemei de ajutor de stat „Scale UP” avand ca obiectiv stimularea investitiilor intreprinderilor mici si mijlocii, in valoare totala maxima de 900 de milioane de lei, respectiv echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro, pentru perioada 2017-2020.

Nivelul maxim al ajutorului de stat acordat unui beneficiar in cadrul acestei scheme nu poate depasi cinci milioane de lei.

Astfel, numarul estimat al intreprinderilor care urmeaza sa beneficieze de ajutor de stat in baza schemei este de 200.

“Romania, alaturi de Polonia, Italia si Bulgaria, se numara printre tarile cu cea mai mare nevoie de investitii in randul firmelor cu potential de crestere, potrivit Scale Up Index, studiu lansat foarte recent de Comisia Europeana. Acelasi raport arata ca principalele lucruri care ar trebui imbunatatite pentru firme se refera la accesul la finantare si personal calificat, la crearea de competente noi pentru angajati si manageri. Ne dorim ca Scale Up sa devina o schema prin care antreprenorii sa poata face investitiile necesare in companie, sa devina o schema care sa ajute companiile sa creasca puternic si, mai ales, sa treaca granitele tarii”.

Din bugetul maxim de 900 de milioane de lei, suma de 270 de milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 60 de milioane de euro, va fi alocata in mod egal si distinct celor trei zone-pilot pentru dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national in vederea imbunatatirii situatiei socio-economice a locuitorilor, prevazute in memorandumul cu tema ”Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national pentru imbunatatirea situatiei sociale si economice a locuitorilor din zonele-pilot de interventie Valea Jiului, zona Rosia Montana – Muntii Apuseni si comunitatile marginalizate din Moldova”, aprobat de Guvernul Romaniei in data de 28 septembrie 2016.

Finantarea schemei de ajutor de stat se asigura din bugetul aprobat anual al Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.

Read More
Economie Featured

Bilant 2017: Investitiile straine, in crestere

Investitiile straine directe au insumat 3,7 miliarde de euro in primele zece luni ale acestui an, in crestere cu peste 34% comparativ cu cele inregistrate in aceeasi perioada din 2015, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

“Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au insumat 3,736 miliarde de euro, din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat 2,95 miliarde de euro, iar creditele intragrup au inregistrat valoarea neta de 785 de milioane euro”, se arata in document.

Comparativ cu primele noua luni ale anului, investitiile straine directe au crescut cu 593 de milioane de euro, de la 3,143 miliarde de euro la 3,736 miliarde de euro.

Read More
Antreprenoriat Featured

Un proiect frumos: Primul meu Business Plan – bilant de toamna

Un numar de 25 de intreprinzatori ii invata pe studentii a opt universitati de stat si private cum sa isi creeze planuri de afaceri in cadrul programului de educatie antreprenoriala “Primul meu business plan”, lansat anul acesta de Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.

Potrivit unui comunicat al ministerului, in cadrul workshop-urilor, antreprenorii le vorbesc studentilor despre felul in care si-au inceput afacerile, despre ceea ce considera ca este important atunci cand conduci un business, dar si despre ce au invatat ca intreprinzatori.

Pana acum au fost incheiate parteneriate cu Academia de Studii Economice din Bucuresti, Universitatea Bucuresti, Universitatea Politehnica Bucuresti, Universitatea “Spiru Haret”, Universitatea “Nicolae Titulescu”, Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu si Universitatea “Petrol-Gaze” Ploiesti.

De la lansarea programului “Primul meu business plan”, in mai 2016, au avut loc sapte workshop-uri, toate la universitati din Bucuresti.

Printre cei care au sustinut traininguri pana acum se numara: Alexandru Lapusan-vicepresedinte al Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS) si CEO Zitec, Andrei Blaj-fondator Wintermag, Camil Moldoveanu-CEO& cofondator Reflex, managing partner Connsys, Radu Olteanu-creative partner PixelBack sau Cristian Nicolae- membru fondator John Maxwell Team Romania si asociat SoftExpert Mobility.

“61% dintre antreprenori cred ca scoala nu ii pregateste pe tineri pentru a lansa o afacere. Primul meu Business Plan este un program prin care ne dorim ca studentii sa invete cum sa porneasca si sa dezvolte un business, dar si sa fie pregatiti pentru un eventual esec. Un prim pas pentru a evita esecul este crearea unui plan de afaceri realist, iar studentii pot invata acest lucru cel mai bine chiar de la antreprenori. O parte importanta dintre intreprinzatorii alesi si-au inceput de curand afacerile, iar, astfel, studentii vor invata de la oameni de care ii apropie varsta, energia, entuziasmul”, a precizat Claudiu Vrinceanu, secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei.

Programul ofera, de asemenea, stagii de CEO/ Entrepreneur shadowing (timp petrecut alaturi de un antreprenor sau CEO) si internship-uri pentru studenti. Proiectul isi propune implicarea a cel putin 100 de studenti din fiecare universitate, astfel ca la finalul primului an, minim 1.000 de studenti sa fi parcurs programul.

Primul meu business plan este un program de educatie antreprenoriala pentru studenti, lansat anul acesta de Ministerul Economiei. Workshop-urile se adreseaza studentilor de la universitati de stat si private si sunt sustinute de antreprenori si reprezentanti ai institutiilor statului care acorda finantare nerambursabila sau administreaza granturi din fonduri europene.

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Viitorii unicorni? Raport Deloitte Technology Fast 50 Central Europe

Compania Tremend a intrat, cu o crestere de 399%, celor mai dinamici furnizori de tehnologie din regiune, in topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, studiu prezentat la sediul The Entrepreneurship Academy – Maastricht School of Management in cadrul unui eveniment care a avut ca tema centrala dezbaterea „Care este potentialul Romaniei de a naste unicorni?”* Au mai participat la eveniment, ca speakeri, Ahmed Hassan, Country Managing Partner, Deloitte Romania, Cosmin Alexandru, Decan al The Entrepreneurship Academy, Alina Mirea, partener Deloitte Romania.

In Romania, Tremend ocupa locul 37 la categoria Fast 50, cea mai inalta pozitie ocupata de o companie romaneasca. Topul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrala, aflat la a XVII-a editie, realizeaza clasamentul companiilor de tehnologie cu cel mai alert ritm de crestere din regiune pe o perioada de 4 ani si care contribuie, prin inovatie, la  progresul intregii industrii.

Clasamentul reuneste companii de diferite dimensiuni, cu o evolutie dinamica, care  transpun idei in solutii practice, cu impact la nivel local, regional sau global, cu ajutorul tehnologiei si a inovatiei.

*Pornind de la intrebarea „Care este potentialul Romaniei de a naste unicorni?”, va recomand articolul De ce e Romania ideala ca sa pornesti un startup – opinia unui german care si-a deschis o companie aici

Read More
1 23 24 25 26 27 58