[dropcap]P[/dropcap]robabil ca multi asteptati cu nerabdare filmul “Steve Jobs. Omul care a schimbat lumea”, cu Ashton Kutcher in rolul principal, care va avea premiera pe marile ecrane din Romania, poimaine, pe 23 august. Pana atunci poate ar fi ok sa (re)citim ori doar sa rasfoim biografia lui Steve Jobs, despre care am scris ceva scurt anul trecut. Reiau mai jos textul care, cel putin pe mine, ma ajuta in interpretarea peliculei regizate de Joshua Michael Stern.

E o carte cu personalitate, vie si grozava, ale carei paragrafe le poti citi doar dintr-o perspectiva personala si limitata, asa cum se intampla cand iei dintr-un mar doar o bucata, atat cat poti musca o data. Ce nu trebuie lasat deoparte nicio secunda, cand citesti biografia lui Steve Jobs, este lentila cu care lecturezi cea mai asteptata carte de business a acestui an. Lasati-ma sa explic succint cateva posibile filtre de lectura a povestilor scrise de Walter Isaacson.

Daca ai trecut de prima varsta, poti sa citesti biografia lui Steve Jobs din perspectiva crezului ca si oamenii de peste patruzeci de ani pot fi inovatori extraordinari. Dupa ce la douazeci de ani te-ai jucat de-a inovatia in tranzitia post-comunista asa cum Jobs a transformat la aceeasi varsta calculatoarele personale, poti face acum acelasi lucru ca angajat sau pe cont propriu. E simplu cum: in felul in care creatorul Apple a reusit la mai mult de patru decenii de la nastere pentru playerele muzicale, aplicatii, tablete, si chiar pentru carti si jurnalism.

Cunosc cativa oameni captivati de designurile frumoase, obsedati de detaliile de productie, care isi privesc ore intregi produsele, schitele si proiectele pentru realizarea carora au lucrat zile si nopti. Ei sunt “perfectionistii”, care vor citi pe nerasuflate aceasta carte despre un creator de produse atent la fiecare detaliu al muncii sale.

O alta modalitate de interpretare a cartii „Steve Jobs” este cea personala, in care profilul eroului este creionat prin dimensiunea sa umana: de la schita complexa a femeii potrivita pentru Jobs („suficient de inteligenta pentru a sti cum sa-l conduca, dar suficient de sigura pe sine sa nu trebuisca sa faca asta tot timpul”) pana la legaturile de familie, de exemplu relatia cu fiul sau, Reed: „tatal sau nu era un om de afaceri cinic, ahtiat dupa profit, ci era motivat de dragostea pentru ceea ce facea si de mandria pentru produsele pe care le crea”. Multi cititori vor fi surprinsi sa descopere, de pilda, in foarte multe capitole din carte cum Steve Jobs lasa lacrimile sa curga, si nu doar atunci cand era cu nervii la pamant ori cand a fost atins de boala.

Daca ai o pasiune pentru marketing si comunicare, vei citi biografia oficiala a cofondatorului Apple (de altfel, un maestru al crearii de imagini pozitive a produsului in mintea clientilor) din perspectiva relatiei acestuia cu arta brandingului. Incapatanarea cu care se lupta pentru a lucra cu o agentie de publicitate renumita, conceperea celei mai creative reclame din cate au fost vreodata, “1984”, respectul si loialitatea lui Jobs fata de ideile agentiei te vor cuceri, fie ca lucrezi intr-o firma de comunicare sau doar esti pasionat de branding.

Multi dintre noi citim carti despre creatorul Apple, ii urmarim pe net discursurile datorita palariei antreprenoriale pe care acesta a purtat-o de cand a decis sa infiinteze prima companie, alaturi de Steve Wozniak. “Chiar daca pierdem banii, vom avea o companie”, ii spunea Jobs lui Wozniak. Vedem aici riscul asumat de orice tanar viitor antreprenor, dublat de entuziasmul unei astfel de ipostaze: “Sa infiintezi o companie cu cel mai bun prieten. Uau! Am stiut din clipa aceea ca o voi face. Cum as fi putut sa dau inapoi?”.

Poti lectura biografia oficiala a lui Steve Jobs din multe alte perspective: a relatiei pe care o acesta o avea cu arta vanzarilor, a legaturii cu scoala, a ideii abandonarii colegiului (dezbaterea te nasti vs. inveti sa devii antreprenor) ori prin prisma interesului lui Jobs fata de spiritualitatea orientala, fata de hinduism, budismul Zen si cautarea iluminarii. Pe scurt, depinde foarte mult de filtrul si dispozitia cititorului care abordeaza cele peste 600 de pagini scrise de Walter Isaacson.

Cum am citit eu acest temerar proiect publicistic? Prin doua lentile diferite: in primul rand, din perspectiva varstei la care am lecturat cartea in raport cu evolutia lui Steve Jobs si, in al doilea rand, prin intelegerea relatiei manipulatore pe care acesta o avea cu jurnalistii si media.

Fie ca citesc expunerea vietii lui Carl Gustav Jung ori “Pierderea virginitatii”, autobiografia scrisa de Richard Branson, tind sa imi pun tot felul de intrebari atunci cand ajung la anumite pasaje despre eroi, aflati la varsta pe care o am la momentul lecturii. Astfel, m-am amuzat teribil, l-am apreciat si mai mult pe incapatanatul Steve Jobs cand acesta se infuria teribil de faptul ca nu fusese ales “Omul anului”: “Revista Time hotarase sa ma aleaga Omul Anului si, cum nu aveam decat douazeci si sapte de ani pe atunci, chiar imi pasa de astfel de lucruri. Mi se parea ceva extraordinar. (…) Am inteles ca nu trebuie sa ma entuziasmez prea tare in legatura cu astfel de lucruri, de vreme ce presa e oricum un circ. Mi-au trimis revista prin FedEx si mi-aduc aminte ca am deschis ambalajul convins fiind ca o sa imi vad mutra pe coperta”.

Relatia pe care Steve Jobs o hranea cu presa este fascinanta nu doar pentru cititorul pasionat de media si comunicare. El invatase de la consultanti cum sa participe la interviuri exclusive, transformandu-le in spectacol. Concret, Jobs a constientizat cat de importanta este cultivarea si flatarea reporterilor orgoliosi, insa el plusa mereu si avea intuitia sa starneasca sentimentele lor, sa manipuleze instinctele concurentiale ale jurnalistilor, dar mai ales sa negocieze exclusivitatea in schimbul unui tratament generos. Asa iau nastere interviuri ofertante si exclusive, cum a fost cel acordat revistei Playboy, in luna in care implinea treizeci de ani: “Rareori vezi un artist trecut de treizeci sau patruzeci de ani care sa aiba o contributie cu adevarat uimitoare”. Razboiul cu presedintele Apple, John Sculley, reprezinta un alt exemplu in care Jobs arata cat de importanta este intimitatea cu presa. Citind ziarele, simte o situatie de criza si a suna cativa jurnalisti favoriti, pe care ii invita acasa la el a doua zi, pentru a le face o prezentare succinta si privata a situatiei. Practic, el a organizat de unul singur o conferinta de presa chiar pe peluza casei sale, unde deconspira detalii compromitatoare. Steve Jobs juca la mai multe capete, iar caracterul sau manipulator, care nu este decat o fateta mai intunecata a trasaturilor care i-au adus succesul, a fost devoalat si in relatia cu media: nu putine au fost situatiile in care Jobs se oferea sa acorde interviuri “exclusive” publicatiilor alese doar de el, in schimbul promisiunii lor ca vor pune articolul pe coperta.

Idei mari din “Steve Jobs”:

• Cartea descrie viata trepidanta si personalitatea „de o intensitate mistuitoare a unui antreprenor creativ”, care, prin pasiunea sa pentru perfectiune si prin hotararea sa incrancenata, a revolutionat sase domenii de activitate: computerele personale, filmul de animatie, muzica, telefoanele, tabletele computerizate si continutul digital.

• Vocatia prieteniei, a parteneriatului si antreprenoriatul. Daca Steve Wozniak era fie vrajitorul bland, ce nascocea o inventie nemaipomenita, pe care ar fi fost fericit sa o ofere altora, fara a astepta nimic in schimb, Jobs identifica cel mai usor modalitatile de a o face „prietenoasa cu utilizatorul, de o asambla si ambala”, iar apoi sa o scoata pe piata, de unde obtinea bani frumosi.

• Cum a contribuit experienta lui Steve Jobs in India la conturarea abordarii lui asupra afacerilor. „Intoarcerea in America a constituit, pentru mine, un soc cultural mult mai mare decat sederea in India. Oamenii din mediul rural indian nu-si folosesc intelectul asa cum o facem noi, ci intuitia.”.

• Biografia autorizata „Steve Jobs” este o poveste instructiva si totodata plina de povete, si contine lectii despre inovatie, caracter, leadership si valori.

Cunostintele, aplicate

Intr-o perioada in care Statele Unite si Europa cauta modatalitati de a performa in domeniul inovatiti, aceasta biografie, dedicata inovatiei, este foarte utila atat marilor companii, cat si antreprenorilor care cauta sa construiasca economii si organizatii creative.

Cartea, dintr-o privire:

Titlu: “Steve Jobs”
Autor: Walter Isaacson
Editura: Publica
Colectia: Antreprenoriat
Traducatori: Mihaela Sofonea, Anda Sebesi, Dan Balanescu
Lungime: 664 pagini
Pret: 85 lei