Aplicatia Uber, prin care soferii ofera utilizatorilor servicii de transport al persoanelor, continua seria de campanii de blitz marketing inclusiv in Bucuresti.
Omul de afaceri Ion Tiriac a construit dupa 1990 business-uri in mai multe domenii, bancar, auto, imobiliare, iar in ultimii zece ani a recurs la exituri, cel mai mare fiind vanzarea participatiei de 45% din titlurile UniCredit Tiriac Bank catre grupul italian UniCredit.
Iata mai jos ce tranzactii a facut pana acum Ion Tiriac.
2004: proiectul Praktiker Brasov
Ion Tiriac a vandut in 2004 compania Sungrove Romania, care a dezvoltat proiectul Praktiker din Brasov, catre Ballymore Properties, unul dintre cei mai puternici investitori imobiliari din Europa in cadrul unei tranzactii in valoare de circa 6 milioane euro. Omul de afaceri este cel care a adus practic in Romania grupul german de retail Metro, a carui divizie de bricolaj este Praktiker.
2009: participatia la Mercedes-Benz Romania
Omul de afaceri Ion Tiriac a semnat pe 13 noiembrie 2009 acordul comun prin care Daimler preia participatia de 49% detinuta de Grupul Tiriac in cadrul Mercedes-Benz Romania. Mercedes-Benz Romania SRL (initial DaimlerChrylsler Automotive Romania SRL) si-a inceput activitatea la 1 ianuarie 2007, ca urmare a constituirii parteneriatului intre Daimler AG (51%) si Grupul Tiriac (49%).
In 2011, omul de afaceri Ioan Bene a preluat controlul societatii Constructii Napoca, detinuta de Ion Tiriac, printr-o tranzactie de 4,2 milioane de euro, potrivit Ziua de Cluj.
Tranzactia a fost incheiata la Monte Carlo, Tiriac primind 1,2 milioane euro si un teren detinut de Bene in zona Baneasa din Bucuresti, evaluat la 3 milioane de euro.
2012: Tiriac isi vinde spatiile comerciale cu chiriasi cu tot
Daca la vanzarile de apartamente nu a uimit piata, holdingul Tiriac a reusit sa faca rost mai usor de cash vanzand ieftin spatiile de showroom ale propriilor masini, potrivit Capital.
Una dintre tranzactii, dintre Weybridge Holdings Limited, persoana juridica cipriota, recunoscuta de reprezentantii holdingului ca apartinand de Tiriac Group, si SC Vest 6 SA, apartinand omului de afaceri Radu Coca, se refera la vanzarea a 314,2 metri patrati pe Calea Mosilor nr. 274. In spatiul comercial respectiv a functionat ani la rand un magazin de prezentare a marcilor auto vandute de grupul Tiriac: Toyota, Mazda, Ford.
Unde mai este actionar Ion Tiriac
Ion Tiriac este cel mai bogat roman, cu o avere estimata la peste 800 de milioane de euro. Omul de afaceri controleaza un grup de firme specializat in mai multe domenii, precum auto, imobiliare, servicii financiare, leasing sau transport aerian. Grupul Tiriac mai controleaza prin altele 44% din compania de asigurari Allianz Tiriac, 25% din servicii de handling pe Aeroportul International Henri Coanda si 15% din grupul de retail Metro Romania.
Imi incep ziua pe terenul de sport cu amicii mei alaturi de care joc baschet saptamanal, unde unul dintre ei pune binele echipei mai presus de interesul personal, muncind din greu sa-si indeplineasca rolul de lider. Pe drumul catre birou, soferul autobuzului, pe care tocmai ce l-am depasit cu bicicleta, nu e grabit si asteapta cateva secunde sa ma departez de el, chiar daca tocmai ce a inchis usile in statie.
La birou, unul dintre colegi ia asupra lui sarcinile care servesc cel mai bine interesele grupului, nu neaparat propriile obiective: este de acord sa acopere de unul singur un subiect de breaking news care poate genera foarte multe vizualizari, desi ca jurnalist nu scrie in mod normal despre domeniul stirii “de ultima ora”.
Seful meu direct intra pe usa si intreaba fiecare persoana din birou daca poate fi de folos cu un raspuns la vreo dilema profesionala. “Interogatoriul” sau, favorul de cinci minute, este un proiect personal pe care il incearca de o luna incoace.
Este doar ora 10 AM intr-o zi normala de lucru si m-am intalnit deja cu patru “donatori” care au decis sa contribuie in beneficiul unui grup sau al unui strain, suportand anumite costuri personale.
Daca succesul tau profesional a fost legat pana acum in mare masura de modul in care ai abordat interactiunile cu ceilalti, inseamna ca stii bine raspunsul la urmatoarea dilema: revendici pe cat poti de multa valoare din interactiunea cu o alta persoana sau oferi valoare fara sa-ti pese de ceea ce obtii in schimb?
Practic, esti unul dintre acele doua tipuri de oameni care se situeaza la extremele opuse ale spectrului reciprocitatii in relatiile de munca: profitori (takers) si donatori (givers). Aceste alegeri sunt studiate in cartea “A da si a lua” de specialistul in psihologie organizationala Adam Grant, cel mai tanar profesor titular de la The Wharton School.
Daca profitorilor le place sa obtina mai mult decat dau si crezul lor este ca lumea reprezinta arena unei competitii acerbe, care-pe-care, donatorii inclina reciprocitatea in cealalta directie, preferand sa dea mai mult decat primesc. Mai ales pe plan profesional putem adopta si un al treilea stil: devenim matchers – negustori, “straduindu-ne” sa pastram echilibrul intre a darui si a primi.
Adam Grant, considerat un tanar de exceptie in problematica succesului si a muncii organizationale, insista inca de la inceputul cartii sale ca a darui, a lua si a face schimb sunt trei stiluri fundamentale de interactiune sociala, insa liniile despartitoare dintre ele sunt rigide si precise. Astfel, puteti descoperi “ca ati schimbat un stil de reciprocitate cu altul in timp ce treceti prin diferite roluri si relatii profesionale”.
Cheia cartii “A da si a lua” este intelegerea a ceea ce face daruirea deopotriva puternica si periculoasa, iar odata ce vei citi argumentele lui Adam Grant vei intelege de ce donatorii ajung mereu in varf, mai plastic spus “de ce baietii termina pe primul loc.”
Intelegerea fenomenului descris de Adam Grant se face usor prin examinarea interactiunii dintre interesul propriu si interesul celorlalti.
Din faptul ca donatorii au scoruri mari la capitolul “interesul altora”, spre deosebire de profitori, dar variaza la capitolul “interesul propriu” rezulta ca exista doua tipuri de donatori, cu rate de succes ce difera spectaculos: donatorii altruisti, oamenii cu grad inalt de preocupare fata de interesele celorlalti si grad scazut fata de propriile interese, si alteristii (otherish, in engleza), carora le paza de beneficiile pe care le pot aduce altora, dar au, totodata, “obiective ambitioase, prin care sa-si urmareasca propriile lor interese”.
A fi alterist, situatie descrisa in imaginea de mai sus din carte (pag. 231), reprezinta, de fapt, “motorul hibrid” al oamenilor cu adevarat de succes, un motor cu ardere interna si externa in acelasi timp, care inseamna sa fii dispus a darui mai mult decat primesti, dar fara a pierde din vedere propriile interese.
Idei simple si mari in acelasi timp din “A da si a lua”
• Teama de a nu fi socotiti slabi sau naivi ii impiedica pe multi oameni sa actioneze la serviciu ca niste donatori.
• Donatorii sunt cei mai putin vulnerabili fata de eroarea de suprainvesti in oameni. Astfel, este falsa afirmatia conform careia donatorilor le este greu sa dea pe cineva afara.
• Ca sa-si impuna dominatia, profitorii se specializeaza in comunicarea tare: vorbesc cu vigoare, ridica glasul pentru a-si afirma autoritatea. Opusul stilului de comunicare tare al unui profitor este comunicarea moale, lipsita de forta.
Principii si termeni noi/relevanti:
• Coeficient de donator: valoarea care iti arata stilul de reciprocitate; datele care iti spun cat de frecvent esti privit ca donator, profitor sau negustor.
• Cerc de reciprocitate: un loc in care oamenii din organizatia ta pot face ori sa primeasca cereri de ajutor.
• Pronoia: o experienta aflata in opozitie cu paranoia; “credinta deliranta ca ceilalti comploteaza in vederea bunastarii tale sau ca te vorbesc de bine pe la spate.”
• Regula celor 100 de ore de voluntariat – intervalul (o suta de ore anual) in care darnicia aduce maximum de energie si minimum de epuizare.
• Job crafting – finisarea joburilor presupune inovatii in descrierea jobului, adaugarea creativa si personalizarea cu sarcini si responsabilitati, de natura sa fie in armonie cu interesele si valorile personale. Scopul final este ca jobul sa incorporeze mai multa daruire.
Cartea, dintr-o privire:
Titlu: “A da si a lua”
Autor: Adam Grant
Editura: Publica
Traducator: Dan Craciun
Lungime: 440 pagini
Pret: 56,05 lei
Cum evolueaza cele mai importante medii de promovare in 2015? (TV, internet, print, radio, ooh, cinema). Cum arata bugetele de publicitate ale companiilor in 2015 fata de T1 2014?
Cum presedintele Klaus Iohannis s-a intalnit, astazi, in premiera pentru el, la Palatul Cotroceni, cu reprezentanti ai mediului de afaceri din Romania, merita sa vedem care sunt prioritatile intreprinzatorilor romani.
Astfel, reducerea taxelor si acordarea de facilitati fiscale, diminuarea birocratiei si simplificarea legislatiei si Codului fiscal, creditarea cu garantii de la stat, in special pentru start-up-uri si stabilitatea fiscala sunt cateva dintre masurile pe care antreprenorii le vor pentru dezvoltarea afacerii.
Aproape jumatate dintre antreprenori (45%) considera ca reducerea taxelor si acordarea de facilitati fiscale reprezinta una dintre masurile care ar sustine dezvoltarea afacerilor pe termen scurt, alaturi de reducerea birocratiei si simplificarea sistemului legislativ si a Codului Fiscal (15%), colaborarea public-privat (7%), acordarea de credite garantate de stat (8%), stabilitatea mediului fiscal (5%) si imbunatatirea nivelului de educatie antreprenoriala/profesionala, reiese din studiul EY “Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015”.
Studiul, ajuns la a treia editie, masoara perceptiile antreprenorilor romani in privinta a cinci piloni, respectiv accesul la finantare, reglementarea si impozitarea, cultura antreprenoriala, educatia si sprijinul coordonat oferit de asociatii specializate in sustinerea antreprenoriatului. Pentru aceasta editie au fost chestionati aproape 370 de antreprenori si oameni de afaceri din Romania, in perioada 9 ianuarie – 24 februarie.
Doua treimi dintre antreprenori (65%) spun ca masurile fiscale adoptate de Guvern i-ar ajuta cel mai mult in dezvoltarea afacerilor, in conditiile in care jumatate dintre respondenti apreciaza ca mediul de reglementare si fiscale pentru antreprenori s-a deteriorat in ultimul an.
Putin peste 10% dintre oamenii de afaceri ar considera utila si necesara dezvoltarea unei agentii guvernamentale care sa asiste afacerile noi in respectarea cerintelor fiscale.
Duminica, 17 mai, voi alerga cu Daniel Bindea (coleg de cursa lunga, developer InternetCorp, omul din spatele super-aplicatiei de mobile Wall-Street.ro) la Semimaratonul Bucuresti (21 km), pentru a sustine cauza fostilor sportivi care au nevoie de ajutor. Astfel, pentru fiecare alergator care participa la OMV Petrom Bucharest Half Marathon 2015 si alege sa sustina cauza Fundatiei Olimpice Romane la inscriere, URSUS Cooler va dona cate 20 de lei pentru fiecare kilometru alergat in cadrul curselor pentru adulti. Pam-pam! Eu si Daniel vom alerga impreuna 42 de kilometri => 840 de lei. Cine mai intra in competitie?
Pentru cine alergam? Pentru fostii sportivi care au nevoie de ajutor. Andreea Chelaru este unul dintre ei. In varsta de 29 de ani, isi aminteste cum o aterizare nereusita in sala de antrenamente i-a schimbat complet viata in urma cu 15 ani, lasand-o in imposibilitatea de a se deplasa singura.
Campania este sustinuta de catre URSUS Cooler, brand care este alaturi de fostii sportivi si sustine fiecare kilomentru alergat in beneficiul acestora. Mecanismul este menit sa incurajeze inscrierea alergatorilor pentru cauza Fundatiei Olimpice Romane si sa ofere un ajutor concret acelor sportivi care au nevoie de ajutor, printr-o donatie de 20 de lei, pentru fiecare kilometru parcurs, in limita a 5.000 de euro. In plus, echipa URSUS este alaturi de Fundatia Olimpica Romana si prin participarea a 40 de angajati, care vor alerga pentru a sustine aceasta cauza.
“Uitam uneori ca in spatele medaliilor si titlurilor se afla mii de ore de antrenamente si sacrificii. Chiar de mai putine ori se intampla sa ne gandim la acei sportivi nevoiti sa renunte la efortul de-o viata in urma unor accidente care vor lasa intotdeauna urme”, declara Mihai Barsan (foto), vice-presedinte Marketing Ursus Breweries.
Andreea Raducan va fi lider de echipa pentru alergatorii Fundatiei Olimpice Romane. I s-au alaturat Sandra Izabasa, Alina Dumitru, Monica Rosu, Corina Ungureanu, precum si alti sportivi dornici sa isi arate sprijinul pentru colegi de breasla, care au nevoie de ajutor.
Studiul EY Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015 arata ca 34% dintre antreprenorii romani care au raspuns se asteapta ca Romania sa ofere un mediu prietenos pentru dezvoltarea afacerilor intr-un orizont mediu de timp (5-10 ani), in timp ce 21% dintre ei se asteapta ca acest lucru sa se intample intr-un orizont scurt de timp (3-5 ani).
Daca 55% dintre antreprenori indica un orizont de maxim 10 ani, 19% dintre antreprenori sunt mult mai pesimisti: ei considera ca Romania are nevoie de cel putin 30 de ani pentru a deveni un mediu pro-business.
Aspectele fiscale – cel mai important obstacol pentru antreprenori
Aproape 50% dintre respondenti indica aspectele de natura fiscala, precum impredictibilitatea reglementarilor, complexitatea fiscalizarii si nivelul taxelor, ca reprezentand cel mai mare obstacol in crearea si dezvoltarea unei afaceri in Romania.
De asemenea, din analiza cuvintelor utilizate de antreprenori pentru a indica obstacolele cele mai importante in dezvoltarea afacerilor, se observa faptul ca lipsurile le marcheaza activitatea, fie ca este vorba despre lipsa predictibilitatii fiscale, a resurselor umane calificate, a sustinerii antreprenorilor de catre administratiile locale si centrale, lipsa incubatoarelor de afaceri sau a resurselor financiare.
Educatia si cultura antreprenoriala – singurul pilon cu evolutie majoritar pozitiva
La fel ca la editia anterioara a studiului, dintre cei 5 piloni care sprijina dezvoltarea antreprenoriatului, educatia si formarea antreprenoriala reprezinta singurul factor perceput de majoritatea antreprenorilor ca avand o evolutie pozitiva: 62% dintre antreprenori considera ca acest factor s-a imbunatatit in Romania in ultimul an, fata de 58% in editia din 2014.
Pe de alta parte, 42% dintre respondenti au indicat o imbunatatire a culturii antreprenoriale. 37% cred ca ajutorul oferit de organizatiile specializate in dezvoltarea antreprenoriatului a cunoscut o evolutie pozitiva iar 30% ca accesul la finantare s-a imbunatatit. Doar 20% dintre respondenti considera ca reglementarea si fiscalizarea au cunoscut o evolutie pozitiva in 2014.
Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei considera ca adoptarea Legii Business Angels de catre Parlament este un pas important in dezvoltarea cadrului legislativ pentru finantarea startup-urilor in Romania. Prin Grupul de Lucru pentru Antreprenoriat, Coalitia a fost implicata direct in procesul de elaborare a legii si a contribuit cu puncte de vedere ale unor investitori individuali deja activi in Romania.
Aproximativ 500 de companii ar putea beneficia in urmatorul an de fonduri totale de 5-10 milioane euro din partea investitorilor de tip business angels, in urma adoptarii legii, cele mai interesante fiind afacerile cu potential de crestere din IT, servicii si turism, apreciaza oamenii de afaceri.
“Cred ca se vizeaza in jur de 500 de companii pentru investitii business angels in urmatoarele 12 luni si vor fi implicate sume cuprinse intre cinci si 10 milioane euro global. Cand va ajunge la maturitate piata, probabil va permite mai mult”, a declarat Florin Jianu, fostul ministru delegat pentru IMM-uri si turism, la o conferinta organizata de Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei.
La randul sau, Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori din Romania, apreciaza ca investitiile de tip business angels se vor grupa pe zonele de afaceri cu potential mare de crestere si care au nevoie de capital, precum cele din domeniile IT si tehnologie, servicii sau turism.
“Consideram ca cel mai mult vor avea de castigat zonele cu potential mare de crestere, pentru ca daca tot fac o investitie de acest tip, sa fie una cu potential, nu o afacere care se dezvolta putin si are randamente mici”, a spus Marius Ghenea, investitor in mai multe afaceri IT.
El a afirmat ca toti cei care actioneaza deja ca business angels vor utiliza legislatia adoptata, insa acestia sunt foarte putini, tinta reala fiind managerii de corporatii sau antreprenorii care au acumulat “niste fonduri” si au experienta, know-how si viziune asupra unei afaceri.
“Este o investitie foarte riscanta, ne punem sperantele si banii in mainile unui antreprenor pentru ca noi credem in el, dar sunt si investitii care pot aduce randamente frumoase si, in acest mod, putem sa ajutam la dezvoltarea business-ului din Romania, pentru ca altfel banii care stau nu produc nimic”, a mai spus Marius Ghenea.
Legea business angels prevede ca un investitor persoana fizica poate contribui cu minim 3.000 de euro si maxim 200.000 euro la o afacere a unei companii tinere, pentru maxim 49% din capitalul acesteia. Investitorul este scutit de impozit pe veniturile din dividende timp de cinci ani si pe veniturile din diferenta pretului pe partile sociale detinute atunci cand va iesi din afacere, dar nu mai devreme de trei ani de la dobandirea participatiei.
Am fost onorat sa fiu speaker astazi la o conferinta adresata bancherilor cu ocazia lansarii studiului “Bancile si Cresterea Economica – Lectiile trecutului pentru un viitor mai bun”. Studiul, elaborat de catre Deloitte la cererea CPBR, este o analiza a situatiei sectorului bancar din Romania si un set de lectii ale trecutului impreuna cu concluzii, prioritati si directii de actiune pentru viitor. Concluziile studiului au fost prezentate de Oana Petrescu, Partener si Razvan Nicolescu, Senior Advisor la Deloitte Romania. Printre vorbitori s-au numarat Enache Jiru, secretar de stat din Ministerul de Finante, Daniel Daianu – Membru al Academiei Romane si al Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, Costin Borc – CEO Lafarge Romania, Anca Vlad (presedinte Fildas) si Steven van Groningen – Presedinte CPBR si Raiffeisen Bank.
Contextul prezentarii mele:
Statisticile arata ca, de la debutul crizei si pana in prezent, mai mult de 35% dintre micile intreprinderi si-au restrans activitatea si doar 14% dintre IMM-uri au reusit sa-si creasca cifra de afaceri. Cu toate acestea, bancile si-au indreptat tot mai mult finantarile catre sectorul IMM, pe fondul unei indatorari excesive a populatiei.
Intrebarea cheie care merita adresata este cum tine pasul industria financiara cu diversitatea modelelor de business „emerging” in economie (disruptii tehnologice, economia colaborativa, personalizarea serviciilor, etc.). Pornind de la aceasta intrebare, am identificat 10 nevoi ale antreprenorilor care se pot transforma in oportunitati pentru bancheri.
- Tailored banking/Industry-Specific Solutions
Din interviurile acordate de antreprenori si din interventiile acestora in cadrul conferintelor de business, reiese o nevoie accentuata de personalizare a ofertei bancare si de specializare a fortei de munca din institutiile financiare.
Pe scurt, antreprenorii vor servicii bancare tailor-made bazate pe o intelegere mai profunda a mecanismelor de business in care sunt angrenate companiile.
- Consultanta personalizata pentru antreprenori
Antreprenorii vor sa primeasca mai mult decat servicii si produse bancare: intreprinzatorii mici si mijlocii au nevoie si de consultanta din partea bancherului, si nu orice fel de consultanta, ci una personalizata. (recomand studiul Boston Consulting Group: BCG’s interviews with corporate clients show that these companies are increasingly looking for highly customized advice from their bankers as well as support in navigating through complex financial challenges, rather than simply seeking an institution from which to buy standard products.)
- Costuri mai mici si flexibilitate mai mare
Un studiu citat de Consiliul Fiscal arata ca aproape un sfert din IMM-urile din Romania, care reprezinta 99,6% din companiile active pe plan local, spun ca dobanzile mari sunt principala bariera in obtinerea finantarii. Totusi, vestea buna este ca bancile au inceput sa ieftineasca inclusiv creditele corporate, care au ajuns la dobanzi de 5,2% pe an, cu doua puncte procentuale mai putin fata de nivelul de acum un an.
- Simplificarea proceselor si accelerarea mecanismelor decizionale
„Castigatori vor fi cei rapizi si nu cei mari” imi spunea un bancher roman. Bancile trebuie sa stea mai des de vorba cu clientii, trebuie sa simplifice procesele interne astfel incat raspunsul la solicitarile de credit sa vina mult mai repede. Pentru unii antreprenori raspunsul rapid este poate mai important decat costul creditului.
De cealalta parte, gradul de transparenta trebuie crescut, antreprenorii ar trebui sa vina la banca nu doar cand lucrurile merg rau. De asemenea, antreprenorul roman nu mai trebuie sa fie un „one man show”, isi permite si ar trebui sa isi construiasca echipe de profesionisti.
- Crearea de comunitati antreprenoriale impreuna cu institutii media
Bancile ar trebui sa isi educe antreprenorii si sa isi creeze piata daca vor sa fac banking in Romania, declara in 2013 guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu.
Cu scopul de a creste gradul de transparenta si incredere in relatia cu banca, bancile pot crea, in opinia mea, comunitati antreprenoriale alaturi de platforme de continut, cum sunt ziarele de business.
“Un punct foarte important este momentul in care te adresezi bancilor. Multi antreprenori fac greseala de a nu fi interesati de disciplina si la inceput nu tin contabilitatea bine, mai degraba nu vor sa plateasca taxe. Sunt mai putin interesati sa se educe, sunt foarte entuziasmati de tot ceea ce fac. Insa le recomand sa invete. Aceste aspecte, invatarea si discplina fac mult mai accesibila accesarea unei finantari din partea unei banci”, afirma, la conferinta Antreprenor, caut finantare, Dragos Petrescu, fondatorul City Grill.
Pornind de la declaratiile de mai sus, sunt absolut convins ca dezvoltarea unor comunitati formate din antreprenori este o solutie pentru ca bancherii sa-si “creeze piata” despre care vorbea Mugur Isarescu.
- Implicarea antreprenorilor in crearea de servicii bancare
Implicarea antreprenorilor in businessul bancilor este importanta si nu exista inca in Romania. Spre exemplu, 60 de firme noi au sansa sa construiasca viitorul serviciilor bancare prin intermediul unui proiect pentru antreprenori lansat de Barclays. Desfasurat pe parcursul trei ani, Barclays Accelerator se concentreaza pe imbunatatirea experientei bancare pentru clienti adoptand din solutiile firmelor tehnologice si agentiilor de comunicare.
- Finantari bancare pentru proiectele validate de platforme de crowd-funding
Validarea prin crowdfunding ar trebui sa inclocuiasca garantiile palpabile atunci cand o banca vrea sa finanteze un proiect de business. Am semnale din piata ca o banca din Top 3 initiaza un proiect in acest sens.
- Aparitia unei banci etice
Muhammad Yunus, cunoscut ca parintele antreprenoriatului social, crede ca oamenii nu sunt facuti sa caute joburi, ci sa le creeze. In 2006, Yunus si institutia de microcredite pe care a creat-o in Bangladesh, Grameen Bank, au castigat Premiul Nobel pentru Pace “pentru eforturile lor, prin microcreditare, de a crea dezvoltare economica si sociala de jos.
Intrebare pentru viitor: Cum ar fi sa vedem o banca „etica”, care sa finanteze inclusiv proiecte de antreprenoriat social, si in Romania?
- Parteneriate intre banci si companii din tehnologie
Intr-o perioada in care investitorii si antreprenorii din Sillicon Valley pregatesc mai multe inovatii disruptive care sa revolutioneze serviciile bancare, preluarea unor tehnologii din industria tehnologica reprezinta o solutie care sa asigure un avans in banking.
Intrebare pentru viitor: cati bancheri din Romania au fost in Sillicon Valley?
10. Bancile creatoare de content
Cand am participat la Entrepreneur of the Year la Monte Carlo, in 2013, am fost suprins in mod placut sa aflu de existenta unei televizuni de business online detinuta de Jyske Bank, una dintre cele mai mari banci din Danemarca.
Estimez ca vom vedea si la noi banci care sa investeasca (mai mult) in continut relevant pentru clienti si pentru potentialii parteneri de business.
Foto: magdamunteanu.ro
Asa cum scria Haruki Murakami in cartea Autoportretul scriitorului ca alergator de cursa lunga, “important este sa te auto-depasesti de la o zi la alta, sa fii mai bun decat erai ieri.” Daca este sa existe un adversar la alergarea de cursa lunga, acela nu va fi altul decat propria ta persoana, la nivelul din trecut. Acesta este spiritul pe care l-am regasit si la Emilian Croitoru, Cristian Hadar si Ionut Gheorghe, trei bancheri romani de la Erste Group Bank pe care i-am intalnit in cadrul Maratonului International de la Viena, competitie la care am participat cu totii.
Iata mai jos 8 idei simple (Ideas for the Long Run) care surprind, in opinia mea, o paralela intre pasiune, sport si performanta in business:
- „Pas cu pas”
“M-am apucat de alergat acum cinci ani si am luat-o pas cu pas. Am inceput cu o tura de lac in Tineretului. Desi alergam greu la inceput, am trecut apoi la un traseu de doua ture de lac. Au urmat apoi o stafeta de 10 km, un semi-maraton, un maraton intreg si tot asa. Am evoluat pas cu pas. In sport nu poti sa sari etape.” (Emilian Croitoru)
2. Planificarea, element comun pentru business si alergat
“Planificarea este la fel de importanta in sport si in afaceri. Personal, eu am stabilite cursele la care particip cu foarte mult timp inainte. Am trei curse pe care mi le doresc foarte tare si le-am asezat in calendar. La fel este si in business: este esential sa ai predictibilitate pentru activitatile din urmatorii trei ani.”
3. Serios acum: chiar credeai ca poti face un maraton de unul singur/de una singura?
„Voluntarii din timpul curselor sunt niste eroi. Eu fac si foarte multe alergari montane. Intalnesc voluntarii noaptea, la temperaturi de 3 grade. Ei stau in padure si ajuta alergatorii. Am cel mai mare respect pentru acesti oameni. De asemenea, nici in business nu ai cum sa faci totul de unul singur. De exemplu, ce facem noi la Erste se bazeaza pe faptul ca suntem corelati cu alte echipe din banca”.
4. Managementul situatiilor neprevazute
“In orice cursa, mai ales cele montane, oricat de mult planific, exista foarte mult lucruri intempestive. Practic, trebuie sa gasesc o solutie de rezolvare pentru fiecare situatie neprevazuta: incepand cu vremea, care nu este conform prognozei, echipamentul sau o durere pe care nu o anticipam. Si in proiectele de business avem foarte multe lucruri care nu se intampla conform planului”.
5. It’s all about you and your …. cheerleaders
“Inainte de toate, trebuie sa te simti confortabil cu tine insuti, doar cu gandurile tale, iar planificarea pe termen mediu si lung, fara sa te astepti la rezultate imediate, ca in business, este esentiala. Este suficient sa te antrenezi temeinic si vei reusi sa alergi singur primii 30 km ai unui maraton. Restul de 12 km ii faci in cursa datorita de ajutorului primit de la public. Ai o responsabilitate a ta – iti faci treaba la antrenamente – iar restul depinde de ceilalti.” (Ionut Gheorghe)
6. Mai intai alergi cu picioarele, dupa care alergi cu capul si apoi cu inima
“Motivatia si partea mentala reprezinta cheia succesului in alergat. Pe langa asta, eu fac foarte mult cross-training: alerg, inot, merg cu bicicleta. Am grija foarte mult la alimentatie si odihna. Incerc sa nu ma concentrez doar pe partea de antrenament fizic pur. Ca o paralela cu businesssul, activitatea mea la Erste are tangenta cu foarte multe domenii din banca si multi clienti interni. Trebuie sa ne pregatim atat pentru ce facem noi si sa intelegem, in acelasi timp, ce fac altii pentru a-i sprijini cat mai bine. Orice scurtatura ori pauza de antrenament se simte in urmatorul concurs. Am invatat lectia asta deja si incerc sa o evit”.
7. NU rata nicio alergare!
“M-a inspirat biografia lui Rafael Nadal, unde el marturiseste ca indiferent de ora la care se culca, nu rateaza niciun antrenament pentru ca nu vrea sa i se sadeasca in minte samanta ca exista posibilitatea sa rateze un antrenament. Practic, se creeaza o rutina care incepe sa-ti placa.” (Cristian Hadar)
8. Back to Basics: Your Family, Dude!
“In mintea mea nu puteam sa nu termin maratonul pentru ca sotia si fiul meu ma asteptau la final. Ultimele sute de metri le-am alergat impreuna cu copilul meu :)”, afirma Ionut, potrivit caruia este foarte important sa ajungi sa ai un echilibru intre viata profesionala, viata de familie si pasiunea ta, in cazul de fata, alergatul. “Daca nu le ai pe toate trei, este foarte greu sa rezisti psihic in conditiile actuale, in care presiunea este ridicata.” (Ionut Gheorghe, in foto mai sus)