Antreprenoriat Featured

Ce pot face bancherii impreuna cu antreprenorii si cu media

Am fost onorat sa fiu speaker astazi la o conferinta adresata bancherilor cu ocazia lansarii studiului “Bancile si Cresterea Economica – Lectiile trecutului pentru un viitor mai bun”. Studiul, elaborat de catre Deloitte la cererea CPBR, este o analiza a situatiei sectorului bancar din Romania si un set de lectii ale trecutului impreuna cu concluzii, prioritati si directii de actiune pentru viitor. Concluziile studiului au fost prezentate de Oana Petrescu, Partener si Razvan Nicolescu, Senior Advisor la Deloitte Romania. Printre vorbitori s-au numarat Enache Jiru, secretar de stat din Ministerul de Finante, Daniel Daianu – Membru al Academiei Romane si al Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, Costin Borc – CEO Lafarge Romania, Anca Vlad (presedinte Fildas) si Steven van Groningen – Presedinte CPBR si Raiffeisen Bank.

Contextul prezentarii mele:

Statisticile arata ca, de la debutul crizei si pana in prezent, mai mult de 35% dintre micile intreprinderi si-au restrans activitatea si doar 14% dintre IMM-uri au reusit sa-si creasca cifra de afaceri. Cu toate acestea, bancile si-au indreptat tot mai mult finantarile catre sectorul IMM, pe fondul unei indatorari excesive a populatiei.

 

Intrebarea cheie care merita adresata este cum tine pasul industria financiara cu diversitatea modelelor de business „emerging” in economie (disruptii tehnologice, economia colaborativa, personalizarea serviciilor, etc.). Pornind de la aceasta intrebare, am identificat 10 nevoi ale antreprenorilor care se pot transforma in oportunitati pentru bancheri.

 

  1. Tailored banking/Industry-Specific Solutions

 

Din interviurile acordate de antreprenori si din interventiile acestora in cadrul conferintelor de business, reiese o nevoie accentuata de personalizare a ofertei bancare si de specializare a fortei de munca din institutiile financiare.

 

Pe scurt, antreprenorii vor servicii bancare tailor-made bazate pe o intelegere mai profunda a mecanismelor de business in care sunt angrenate companiile.

 

  1. Consultanta personalizata pentru antreprenori

 

Antreprenorii vor sa primeasca mai mult decat servicii si produse bancare: intreprinzatorii mici si mijlocii au nevoie si de consultanta din partea bancherului, si nu orice fel de consultanta, ci una personalizata. (recomand studiul Boston Consulting Group: BCG’s interviews with corporate clients show that these companies are increasingly looking for highly customized advice from their bankers as well as support in navigating through complex financial challenges, rather than simply seeking an institution from which to buy standard products.)

 

  1. Costuri mai mici si flexibilitate mai mare

 

Un studiu citat de Consiliul Fiscal arata ca aproape un sfert din IMM-urile din Romania, care reprezinta 99,6% din companiile active pe plan local, spun ca dobanzile mari sunt principala bariera in obtinerea finantarii. Totusi, vestea buna este ca bancile au inceput sa ieftineasca inclusiv creditele corporate, care au ajuns la dobanzi de 5,2% pe an, cu doua puncte procentuale mai putin fata de nivelul de acum un an.

 

  1. Simplificarea proceselor si accelerarea mecanismelor decizionale

 

„Castigatori vor fi cei rapizi si nu cei mari” imi spunea un bancher roman. Bancile trebuie sa stea mai des de vorba cu clientii, trebuie sa simplifice procesele interne astfel incat raspunsul la solicitarile de credit sa vina mult mai repede. Pentru unii antreprenori raspunsul rapid este poate mai important decat costul creditului.

 

De cealalta parte, gradul de transparenta trebuie crescut, antreprenorii ar trebui sa vina la banca nu doar cand lucrurile merg rau. De asemenea, antreprenorul roman nu mai trebuie sa fie un „one man show”, isi permite si ar trebui sa isi construiasca echipe de profesionisti.

 

conferintabanci

  1. Crearea de comunitati antreprenoriale impreuna cu institutii media

 

Bancile ar trebui sa isi educe antreprenorii si sa isi creeze piata daca vor sa fac banking in Romania, declara in 2013 guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu.

 

Cu scopul de a creste gradul de transparenta si incredere in relatia cu banca, bancile pot crea, in opinia mea, comunitati antreprenoriale alaturi de platforme de continut, cum sunt ziarele de business.

 

“Un punct foarte important este momentul in care te adresezi bancilor. Multi antreprenori fac greseala de a nu fi interesati de disciplina si la inceput nu tin contabilitatea bine, mai degraba nu vor sa plateasca taxe. Sunt mai putin interesati sa se educe, sunt foarte entuziasmati de tot ceea ce fac. Insa le recomand sa invete. Aceste aspecte, invatarea si discplina fac mult mai accesibila accesarea unei finantari din partea unei banci”, afirma, la conferinta Antreprenor, caut finantare, Dragos Petrescu, fondatorul City Grill.

Pornind de la declaratiile de mai sus, sunt absolut convins ca dezvoltarea unor comunitati formate din antreprenori este o solutie pentru ca bancherii sa-si “creeze piata” despre care vorbea Mugur Isarescu.

  1. Implicarea antreprenorilor in crearea de servicii bancare

 

Implicarea antreprenorilor in businessul bancilor este importanta si nu exista inca in Romania. Spre exemplu, 60 de firme noi au sansa sa construiasca viitorul serviciilor bancare prin intermediul unui proiect pentru antreprenori lansat de Barclays. Desfasurat pe parcursul trei ani, Barclays Accelerator se concentreaza pe imbunatatirea experientei bancare pentru clienti adoptand din solutiile firmelor tehnologice si agentiilor de comunicare.

 

  1. Finantari bancare pentru proiectele validate de platforme de crowd-funding

Validarea prin crowdfunding ar trebui sa inclocuiasca garantiile palpabile atunci cand o banca vrea sa finanteze un proiect de business. Am semnale din piata ca o banca din Top 3 initiaza un proiect in acest sens.

 

  1. Aparitia unei banci etice

Muhammad Yunus, cunoscut ca parintele antreprenoriatului social, crede ca oamenii nu sunt facuti sa caute joburi, ci sa le creeze. In 2006, Yunus si institutia de microcredite pe care a creat-o in Bangladesh, Grameen Bank, au castigat Premiul Nobel pentru Pace “pentru eforturile lor, prin microcreditare, de a crea dezvoltare economica si sociala de jos.

Intrebare pentru viitor: Cum ar fi sa vedem o banca „etica”, care sa finanteze inclusiv proiecte de antreprenoriat social, si in Romania?

  1. Parteneriate intre banci si companii din tehnologie

 

Intr-o perioada in care investitorii si antreprenorii din Sillicon Valley pregatesc mai multe inovatii disruptive care sa revolutioneze serviciile bancare, preluarea unor tehnologii din industria tehnologica reprezinta o solutie care sa asigure un avans in banking.

Intrebare pentru viitor: cati bancheri din Romania au fost in Sillicon Valley?

 

        10. Bancile creatoare de content

 

Cand am participat la Entrepreneur of the Year la Monte Carlo, in 2013, am fost suprins in mod placut sa aflu de existenta unei televizuni de business online detinuta de Jyske Bank, una dintre cele mai mari banci din Danemarca.

Estimez ca vom vedea si la noi banci care sa investeasca (mai mult) in continut relevant pentru clienti si pentru potentialii parteneri de business.

Foto: magdamunteanu.ro

Claudiu Vrinceanu
Lucrez în fiecare zi cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup. Mii de fondatori si executivi care au nevoie de o voce puternică. Hai să-i ajutăm #împreună prin proiecte, consultanță, comunități și platforme prin care să schimbăm România.
You may also like
Modelul de succes la Brasov, episodul IV: ce trebuie facut pentru a stimula invatamantul profesional
Comisia Europeana: 265 de milioane de euro pentru IMM-uri si cercetare
1 Comment
  • Andreas May 8,2015 at 8:51 am

    “Totusi, vestea buna este ca bancile au inceput sa ieftineasca inclusiv creditele corporate, care au ajuns dobanzi de 5,2% pe an, cu doua puncte procentuale mai putin fata de nivelul de acum un an.”

    Păi scopul activității antreprenoriale nu e să obțină finanțare cu orice preț, respectiv să aibă parte de dobânzi mici din ieftiniri artificiale ale ratei de referință BNR. Teoria cantitativă a banilor (a good quality one, btw) zice că o modificare a cantității de bani produce modificări la nivelul prețurilor. Așadar, dacă dobânzile astea sunt mai mici pentru că există un stoc de masă monetară suplimentar creat din rezerva fracționară, atunci creditele corporate – aparent mai accesibile – ce vor fi luate de big businesses și nu numai, vor alimenta investiții care nu sunt compatibile cu structura reală a economisirilor. Adică mai devreme sau mai târziu se vor autolichida, pentru că populația își reajustează sau revine la adevărata proporție economisiri – consum. Deci se vor dovedi, cum zic economiștii, mal-investiții. Reducerea din pix a ratei dobânzii (și nu prin modificarea naturală a preferinței de timp a populației) va crea cel mult antreprenori de ocazie.

    Deci, întrebarea este: ieftinirea asta e din pix sau se cuplează cu o creștere a economisirilor? Putem afla asta? Altfel, o antepronunțare că ar fi o veste bună consună foarte mult cu o viziune cel puțin problematică asupra activității antreprenoriale. Or știința economică ne prezintă și viziuni alternative. Presupoziția ideii intre ghilimele e fie că 1. admitem ca fiind eficientă și în beneficiul antreprenorilor inclusiv reducerea artificială a dobânzilor, caz în care ar trebui prelungită discuția pe viziuni alternative sau 2. nu considerăm necesar să ne clarificăm poziția, caz care ar fi echivalent cu ideea că economia nu are ce ne învăța prea multe.

    Iertare de lungimea comentariului și dacă a părut în vreun fel dur. Am vrut doar să sugerez că e bine să fim atenți la presupoziții. Mulțumesc!

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
Idea for the Long Run. Adversar la alergarea de cursa lunga: propria ta persoana, la nivelul din trecut

Asa cum scria Haruki Murakami in cartea Autoportretul scriitorului ca alergator de cursa lunga, “important este sa te auto-depasesti de...

Close