HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ
ANTREPRENORILOR
Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată
Economie Featured

Mandria nationala bate privatizarea

[dropcap]E[/dropcap]tatismul cuprinde tot mai mult Palatul Victoria, Cotroceniul si sediul BNR din strada Doamnei, asa ca imi e teama ca vom ajunge sa explicam din nou oamenilor, la televizor, beneficiile privatizarii, asa cum Radu Campeanu lamurea in 1990 prin franzelaria de la coltul strazii, care, potrivit fostului lider PNL, nu va mai fi a statului, ci va apartine unui „privat”.

In timp ce guvernantii si presedintele tarii va obliga sa urmariti filmul «CFR-ul, plimbat intre palate», eu imi permit sa explic concis un motiv pentru care asistam la o pelicula anti-proprietate privata cu numele «CFR-ul, plimbat intre socialisti», prin identificarea motivelor invocate de guvernanti pentru tergiversarea privatizarii, un punct fundamental al reformelor economice.

Mandria Romaniei.
Mi-a atras atentia o declaratie frapanta ce-i apartine unuia dintre putinii comunicatori acceptati si intelesi de publicul larg din Romania, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu: „Caile ferate au fost mandria tarii, asa ca ar trebui sa ramana la stat, nu sa fie privatizate.”

Guvernantii (am mai auzit astfel de explicatii si de la Victor Ponta, Relu Fenechiu, Emil Boc sau Mihai Razvan Ungureanu), si iata-i acum si pe reprezenantii bancii centrale, manifesta reticenta in fata privatizarii companiilor ineficiente care inghit in fiecare an fonduri de stat de ordinul sutelor de milioane de euro pentru ca…Da, pentru ca ei sunt patrioti. Auzim in dese randuri explicatii fundamentate naiv pe teza mandriei nationale ce sustin mentinerea in proprietatea de stat a unui cadavru, CFR Marfa spre exemplu, doar pentru a promova imaginea Romaniei in…Da, chiar in interiorul tarii! Pe baza unui patriotism schilod si fara logica economica, avem aspiratia de a fi prezenti pe toate caile ferate cu argumente nostalgic etatiste: „In perioada interbelica, cine lucra la CFR era cineva in tara asta. CFR-istii isi faceau case in Primaverii. CFR-ul si-a pierdut mult din acest prestigiu, cred ca in sectorul privat si-ar pierde si mai mult din prestigiu.” Dar sa lasam argumentele care tradeaza palaria etatista a lui Adrian Vasilescu („chipiu” deconspirat in cartea sa, recenzata aici, prin enunturi de tipul “pietele nu sunt perfecte”, “o buna reglementare a pietelor e mai mult decat necesara, e obligatorie”, “problema nu este daca statul trebuie ori nu sa intervina in economie, ci cum anume sa intervina fara sa faca mai mult rau decat bine”) si sa trecem la urmatoare motivatie anti-privatizare CFR Marfa.

*Aceasta este doar o parte din articolul CFR-ul, plimbat intre socialisti » case in Primaverii pentru oamenii care conduc fudulia tarii. Click aici pentru alte motive anti-privatizare :).

Sursa foto: club16.ro

Read More
Featured

The HUB este in Vama Veche

[dropcap]T[/dropcap]he HUB Bucharest, unul dintre acele branduri/locuri faine pe care le-am descoperit in ultimul an, a deschis pe terasa Expirat din Vama Veche primul spatiu neconventional de coworking de pe litoral.

Astfel, timp de 2 saptamani, intre 5 si 18 august oricine poate beneficia de birou pe plaja, poate cunoaste oameni noi sau sa participe la workshopurile organizate de echipa The HUB.

Programul evenimentelor organizate de The HUB in Vama Veche cuprinde:

  • workshop de Storytelling cu Georgiana Ilie
  • Living Library cu Raluca Sosa, unde poti afla cum sa lansezi o afacere in Vama Veche
  • un atelier la care poti invata cum sa iei notite vizuale de la Paul Dumitru
  • un workshop inedit de fotografie cu Tibi Minzu
  • sesiune de bucatareala cu Marius Tudosiei
  • un workshop de improvizatie cu Go Play Art
  • demonstratie de Upcycling cu Upside Down

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Noua traditie antreprenoriala » Vrem modele? Ar fi bine sa ni le facem singuri

[dropcap]P[/dropcap]e Daniela Niculescu am cunoscut-o pe vremea cand era bancher la sefia directiei IMM in cadrul Alpha Bank. Ea ne spunea atunci ce anume cauta o banca la antreprenorii finantabili. “Bancile vor sa vada daca exista piata. De asemenea, mai este nevoie de competitivitate. Observam ca ne este greu sa fim inovativi. Am avut de a face cu antreprenori care ziceau – am vazut si eu ca merge si am zis sa fac lucrul asta. M-am gandit sa copiez, dar nu este cea mai fericita alegere. O banca se mai uita la capacitatea de rambursare a firmei si o atentie trebuie acordata lichiditatii. O firma cu profit pe hartie si fara lichiditati nu poate exista. Mai trebuie facut si un plan de afaceri. Aceste lucruri au aratat in anii de criza care sunt problemele generale”.

Schimbare de roluri: ea a parasit banca pentru a deveni antreprenor. Dupa o experienta de 20 de ani in sistemul bancar, Daniela Niculescu pregateste, printre altele, lansarea unei scoli de antreprenoriat. Care sunt oportunitatile acestui business? Dintr-un studiu de monitorizare a studentilor care initiaza afaceri – studiu care a inceput in 2003 si continua si in prezent rezulta date dramatice, privind raportarea la modele antreprenoriale de succes: numai 7% dintre tinerii antreprenori identifica modele antreprenoriale pozitive; 27% nu identifica deloc modele pozitive in societate, au modele eronate‚ fals-pozitive sau nerealiste, iar 66% nu sunt interesati de modele si nici nu au notiunea de model, ca utilitate.

Mi-a placut comentariul Danielei cu privire la traditia antreprenoriala de la noi care poate si trebuie imbunatatita.

“Comunismul a lasat o prapastie: modelele antreprenoriale din perioada interbelica au murit, la propriu si sunt ingropate. Noua traditie antreprenoriala inca nu are atributele unei traditii adevarate, fiind foarte tanara. Cu alte cuvinte, daca vrem sa avem modele, ar fi bine sa incepem sa ni le facem singuri, pentru ca datele privind tinerii antreprenori la acest capitol sunt alarmante. “

Tot despre traditie in antreprenoriat vorbeste si Benoit Catel, presedintele Volksbank Romania, care a sintetizat o principala diferenta intre antreprenoriatul romanesc si cel francez. Al nostru nu are o istorie, pe cand in Franta exista o traditie lunga a industriasilor si antreprenorilor.

“Cand ceva este nou, cum este antreprenoriatul in Romania, se aduna oameni foarte talentati si foarte oportunisti in acelasi timp. Reputatia unui antreprenor francez se cladeste pe 2-3 generatii de business de familie, in timp ce in Romania nu se intampla asa”.

Am intrebat-o pe Daniela Niculescu care este definitia antreprenoriatului ce-i place cel mai mult. Ea ne ofera explicatia profesorului Howard Stevenson din cartea “Breakthrough Entrepreneurship” a lui Jon Burgstone si Bill Murphy, un titlu pe care orice antreprenor ar trebui sa-l citeasca: ”Entrepreneurship is the pursuit of opportunity beyond the resourcers you currently control”.

 

Read More
Books Featured

Franciza. Francizarea: alternativa la o idee proprie [VIDEO]

[dropcap]R[/dropcap]ecomandare de lectura: „Franciza. Francizarea”, un vademecum pentru toti cei interesati de aspectul dinamic al contractului de franciza.

Franciza, arata cartea de fata, este un adevarat vector al globalizarii vanzarilor, in conditiile in care asigura, de exemplu, vanzarea unei piese vestimentare identice, situata pe raftul unui magazin avand aceleasi dimensiuni, aceeasi ambianta si acelasi sortiment de marfuri indiferent daca este situat intr-un mic orasel al Americii de Nord, ori intr-o capitala a Europei.

Ce atrage cumparatorul unui astfel de bun? Ce-l determina pe producatorul comerciant sa vrea sa replice modelul sau de business? Dar pe comerciantul care opereaza magazinul sub marca lui X pe un alt continent sa desfasoare activitatea sa astfel si nu conform unei idei proprii? Mai este utila franciza in contextul dezvoltarii comertului electronic, un real stand virtual, universal? Acestea sunt doar cateva intrebari la care raspunde Mihaela Mocanu, autoarea cartii.

Mihaela Mocanu, avocat in cadrul Tuca Zbarcea si Asociatii, este absolventa a facultatii de drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, unde in 2007 si-a sustinut public si teza de doctorat, intitulata „Contractul de franciza”. Ea este avocat din anul 2004 si autoarea a numeroase studii in domeniul dreptului distributiei, respectiv francizei.

De ce este utila cartea? Carui tip de antreprenori li se adreseaza „Franciza. Francizarea”? Raspunde chiar avocata Mihaela Mocanu:

Read More
Antreprenoriat Featured

Cifra zilei: doar 2 din 10 antreprenori sunt „gazele”

[dropcap]M[/dropcap]ii de gazele se trezesc in fiecare dimineata cu gandul ca trebuie sa alerge mai repede decat cea mai inceata gazela. In fiecare dimineata, mii de lei stiu ca trebuie sa goneasca mai rapid decat cea mai greoaie gazela. Atat gazela cat si leul sunt constienti ca e vital sa invete neincetat sa alerge.

Care este legatura dintre aceasta parabola africana si mediul antreprenorial? Cand esti intr-o piscina cu alti oameni si un crocodil, provocarea ta nu este sa inoti mai rapid decat aligatorul, ci sa te misti mai repede decat celelalte fiinte umane. Asa e si in economia reala, spatiul de actiune al antreprenorilor.

Cate IMM-uri „gazele” sunt in Romania, de fapt? Doar 17,87% dintre firme au crescut din noiembrie 2009 pana in martie 2013.

Acestea sunt «firme gazela», care au supravietuit in perioada crizei. Mediul de afaceri nu are inca functionalitatea necesara”, spune Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR). (sursa).

IMM-urile (sunt peste 400.000 in Romania) in schimb nu au strategii pentru viitor, astfel ca doar 6% au un plan strategic pentru anii urmatori, in timp ce 55% nu au niciun fel de strategie.

Opinia mea este ca ar trebui sa ne concentram mai mult pe studierea si mobilizarea antreprenorilor-gazela, o “specie” analizata atent in ultimii ani de americani, prin initiative de tipul MassChallenge ori Start-up America Partnership.

—————————-

Lectura suplimentara despre gazele&start-ups: Tending their gardens si A helping hand for start-ups, via The Economist.

Read More
Antreprenoriat Featured

Evenimentul Akcees din aceasta seara – o dezbatere pentru tinerii antreprenori

[dropcap]V[/dropcap]iitorii sau proaspetii antreprenori trebuie sa urmareasca proiectele organizatiei Akcees alaturi de care am avut placerea sa fiu in ultimul an. Spre exemplu, astazi, 17 iulie, Akcees organizeaza la TechHub Bucharest evenimentul de lansare al revistei Akcees.

Acolo poti sa afli care e situatia actuala a antreprenoriatului romanesc si poti discuta despre antreprenoriat si antreprenoriat . Am placerea sa moderez cele doua panel-uri din aceasta seara, nu voi strica surpriza :), insa invitati vor fi Razvan Pascu, Fondator Travel Communication Romania), Cristi Badea (Co-Fondator Mavenhut), Vladimir Oane (CEO, uberVU) Malina Chirea (Co-Fondator Initiativa pentru Fericire), Traian Bruma (Co-Fondator CROS) si Stefana Popa (Co-Fondator Incubator 107).

Iata programul pentru cei interesati de eveniment:

  • 18:30 – 19:00 Primirea invitatilor si networking
  • 19:00 – 19:30 Ecosistemul antreprenorial romanesc
  • 19:30 – 20:00 Panel: antreprenoriatul social
  • 20:00 – 20:30 Panel: antreprenoriatul in Romania
  • 20:30 – … Networking

Teasing: doar un slide din rezultatele unui studiu realizat recent de Akcees ale carui concluzii vor fi prezentate diseara.

Read More
Featured

Micro-agribusinessul in Romania: 7 cifre-cheie

[dropcap]A[/dropcap]gricultura reprezinta un domeniu tot mai tentant pentru actualii si viitori antreprenori, asa ca merita sa analizam cateva date din raportul privind sectorul IMM din Romania, realizat de catre Fundatia Post-Privatizare.

1. Numarul afacerilor in agricultura a avut una dintre cele mai ridicate rate de crestere, cu peste 20.700 de noi entitati infiintate in anul 2012. Cifra reprezinta 16.5% din numarul total de firme aparute, clasand sectorul pe locul al doilea dupa comert.

2. Agricultura a cunoscut o dinamica pozitiva in ultimii ani, crescand ca importanta pentru intreprinderile mici si mijlocii. Microintreprinderile si intreprinderile mici au contribuit semnificativ la cresterea totala de 2.9% inregistrata pentru perioada 2010-2011.

3. Pe fondul cresterii numarului de intreprinderi, a crescut numarul de angajati in 2011, inregistrand un plus de 2.4% fata de anul precedent.

4. Resursele naturale si initiativele de finantare de la bugetul de stat contribuie la atractivitatea sectorului. Pentru acesta, rata de absorbtie a fondurile europene este de 50%, aproximativ de trei ori mai mare decat media nationala.

5. In pofida cresterii vizibile pe parcursul crizei, ponderea cifrei de afaceri pentru sectorul agricol reprezinta doar o fractiune din volumul total, insumand 3.7%.

6. De asemenea, in ceea ce priveste aportul la crearea locurilor de munca, IMM-urile din agricultura angajeaza cei mai putini salariati dintre principalele sectoare de activitate, cu doar 3.3%.

7. Contributia acestora, insa, inregistreaza cifre promitatoare. Profitabilitatea unui angajat din acest domeniu este dubla fata de media nationala, cu o valoare de peste 25.000 de lei.

Rezultatele sectorului exemplifica potentialul neexploatat, care ar putea beneficia, in prima instanta, de fonduri suplimentare pentru dezvoltare, care vor fi disponibile in perioada de programare 2014-2020. Raportul Fundatiei Post-Privatizare a precedat raportul Comisiei prezidentiale pentru agricultura lansat la 1 iulie 2013 si este disponibil aici.

 

 

Read More
Featured

Antreprenoriat social: trei proiecte castigatoare la Your Choice, Your Project

[dropcap]U[/dropcap]niCredit Business Integrated Solutions si Fundatia UniCredit, in parteneriat cu NESsT, au selectat trei proiecte castigatoare in cadrul competitiei intreprinderilor sociale „Your Choice, Your Project” din acest an, sustinuta de grupul UniCredit.

Fiecare intreprindere sociala finalista va primi un sprijin financiar in valoare de 7.000 euro.  Proiectele beneficiare sunt CAPDD – Pestera Meziad, MAI BINE Iasi – CUIB si Asociatia Gaspar, Baltasar si Melchior – Caravana Mestesugurilor.

Pestera Meziad este unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute obiective turistice de pe teritoriul Romaniei si reprezinta una din cele mai interesante pesteri amenajate in scop turistic din carstul Muntilor Apuseni, avand statut de arie naturala protejata. Proiectul asigura angajarea a inca 3 persoane din comunitatea locala, dar impactul major va fi dat de faptul ca zona va fi vizitata de 15.000 – 20.000 de vizitatori anual, acestia fiind potentiali clienti pentru 25 de producatori si ofertanti de servicii locali. Intreprinderea sociala va genera indirect venituri pentru 3 intreprinderi sociale din Romania şi 12 mesteri populari din zona ale caror produse se preteaza vanzarii ca suveniruri in cadrul punctului de vanzare de la intrarea in pestera.

CUIB – Centrul Urban de Initiative Bune se doreste a fi primul spatiu de consum responsabil si consolidare comunitara din Romania, fiind o initiativa a Asociatiei Mai Bine. Proiectul asigura sprijin financiar pentru cel putin 20 de beneficiari (15 copii cu handicap sever, 5 persoane adulte cu handicap) care vor fi indrumate pentru realizarea de obiecte ce vor fi ulterior promovate si valorificate), iar minimum alte 20 de intreprinderi sociale isi vor vinde produsele in CUIB.

Caravana Mestesugurilor isi propune sa ofere ateliere de olarit, tesut, linogravura, fier forjat si in alte locuri decat la sediul asociatiei, prin achizitionarea unei remorci personalizate si utilarea acesteia. Veniturile astfel obtinute vor sustine consolidarea si extinderea Scolii Agatonia, scoala privata, fara taxa, din satul Piscu (36 km de Bucuresti) unde scoala publica a fost inchisa, ajutand si la generarea de venituri ocazionale pentru 6 mesteri din sat.

 

Read More
Antreprenoriat Featured

7 tipuri de antreprenori: tu ce spirit de initiativa ai?

[dropcap]A[/dropcap]sistam in prezent la o revolutie a microafacerilor, un mod de a-ti construi o viata prospera printr-un business profitabil condus de obicei de o singura persoana cu un capital foarte redus.

Fie ca vorbim despre antreprenori sau despre simpli angajati, fiecare dintre noi avem un profil de intreprinzator. Antreprenorul roman a crescut in ultimii ani, s-a maturizat alaturi de alti intreprinzatori, astfel incat au aparut tot mai multe noi exemple de succes.

Daca pana acum patru-cinci ani erau scosi doi-trei oameni in fata tot timpul, intre timp au mai aparut noi oameni care activeaza in companiile lor si pe pietele internationale. Cu cat mai multi, cu atat mai bine! Au aparut evenimente si oportunitati de networking. In acelasi timp, se contureaza mai multe profiluri ale antreprenorului roman. Am identificat sapte tipuri antreprenoriale care nu se exclud si in care va puteti regasi acum sau in viitoarele actiuni pe cont propriu.

Visatorul. Este intreprinzatorul care stie ce vrea inca de la inceput, mai exact stie ce il motiveaza inainte sa lanseze un proiect pe cont propriu. Viseaza la lucruri concrete si palpabile. In urma cu doua decenii ani, cand a lansat Gecad Net, compania care a pus bazele actualului grup Gecad, Radu Georgescu visa la o vila cu piscina, precum vazuse in serialul Dallas. De-a lungul anilor a fost implicat in mai multe tranzactii in IT, prima a fost vanzarea in 2003 a tehnologiei RAV Antivirus catre Bill Gates, iar in ultimul timp este tot mai prezent in proiecte de antreprenoriat. “Visatorul” isi gaseste mai usor propriul drum in viata si identifica singur raspunsul la aceasta intrebare. Pentru unii “visatori”, poate fi mai bine sa continue businessul parintilor, pentru altii sa inceapa o afacere noua. Nu o sa vezi niciodata un visator care sa primeasca de-a gata banii pentru propriul business, o masina sau o casa, ci vor construi viata lor asa cum si alti antreprenori de succes si-au creat-o pe a lor si asa vor fi mult mai satisfacuti de ceea ce obtin ei.

Independentul. Antreprenorul autonom 100% este cel care crede ca majoritatea planurilor de afaceri nu valoreaza nici cat Excel-ul in care sunt scrise. Acesta considera planul de business o colectie de vorbe goale si apreciaza ca spatele unui servetel este suficient pentru a descrie strategia businessului propriu. “Independentul” manifesta continuu o mentalitate antreprenoriala, nu una de angajat. Daca nu ati ajuns inca la modul antreprenorial de gandire, o puteti face in timp ce veti pregati propriul plan de business. Doar ca “independentul”, adica cel care isi asuma statutul de sef si de coloana vertebrala a afacerii, detesta predictibilitatea si pregatirea fiecarui pas in parte, preferand mereu spatele unui un servetel in fata unor tabele in Excel. 

Antreprenorul pro-esec. El incurajeaza greseala ca optiune, este optimist, adica face parte din cei 50% dintre antreprenori care sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, insa nu se gaseste in grupul celor care spun ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare (12%). Acest tip de antreprenor considera, potrivit Ernst&Young, ca esecul nu este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri si nici macar un indicator al lipsei competentelor. Mai mult, percepe antreprenoriatul prin raportarea la orice pericol posibil, argumentul esential fiind ca antreprenoriatul nu-i pentru oricine, astfel incat este impus sa va intelegeti bine aversiunea la risc chiar inainte de a incepe sa sperati ca va puteti arunca in afaceri. Antreprenorul pro-esec a invatat  sa accepte insuccesul, l-a luat ca atare, ca ceva natural si firesc. A inteles pe propria piele ca inovatia ia nastere mai ales in organizatiile care isi asuma riscuri dupa ce si-a rafinat calitatea de a merge mai departe.

Antreprenorul din Generatia Net. Principala caracteristica a generatiei de fata, formata din tinerii care nu au mai mult de 30 de ani, este faptul ca ea e prima care a crescut digital. Scufundat in biti, acest tip de antreprenor percepe digitalul ca parte integranta a mediului sau natural. Asa cum reiese dintr-o cercetare publicata in cartea “Generatia Net”, intreprinzatorii digitali sunt mai inteligenti, mai rapizi si mai tolerant cu diversitatea decat predecesorii lor. In acelasi timp, sunt foarte preocupati de dreptate si de problemele cu care se confrunta societatea din care fac parte. Acesti tineri incep sa transforme toate institutiile vietii moderne. De la locul de munca la piata, de la politica la educatie si pana la familie, unitatea de baza a oricarei societati, ei “inlocuiesc o cultura a controlului cu o cultura a performantei”. Si Romania are reprezentanti ai acestui tip de antreprenori (Vladimir Oane, uberVU sau Emi Gal, Brainient): sunt tineri, au idei si au ales Internetul ca tribuna pentru a le face cunoscute. Intocmesc cu constiinciozitate planuri de afaceri, le pun in aplicare si le dezvolta in asteptarea profitului. In ultimii ani, “noul val” din Internetul romanesc a devenit tot mai galagios.

Familistul. Inainte de toate, antreprenorii cred in familiile lor. Chiar daca unele se destrama, familiile antreprenorilor formeaza una din temeliile succesului profesional. Mai ales in faza de inceput a afacerii, membrii familiei sunt cei mai apropiati suporteri ai unui antreprenor. Indreptarea catre cei apropiati a facut sa creeze multe business-uri de familie, inclusiv in Romania. Le cunoastem cu totii, sunt sute de afaceri de familie de succes, printre care se remarca Dedeman, Medlife sau FanCourier. Acestea au reusit sa aiba succes si in conditii vitrege, deoarece au o alta strategie fata de marile corporatii. Insa, avem si povesti cu oameni care isi incep singuri microafacerile, fara investitii, fara angajati, dar cu o idee bine definita despre ceea ce fac. Sa luam exemplul lui Carmen Pisica, care la 30 de ani a pariat, alaturi de sotul sau, pe o afacere in care piata de desfacere este destul de greu de castigat: o ferma de prepelite. Inainte de a investi intr-o ferma de prepelite Carmen Pisica lucra ca agent de vanzari, in timp ce sotul sau era angajat la un service auto din Braila. Au inceput sa creasca prepelite in urma cu trei ani din dorinta de a avea un venit suplimentar. Afacerea a inceput cu 70 de oua, puse la incubat, ulterior achizitionand in doua transe cate 500 de pui de o saptamana, din care la maturitate nu au mai ajuns decat 400 de femele. Investitia initiala a fost de aproximativ 1.000 de euro, suma alocata construirii unor maternitati de crestere, custi si rastele.

Carieristul cu vocatie. Acest antreprenor conduce o companie antreprenoriala de tip vocatie, construita in jurul unei pasiuni si prin aceasta companie intreprinzatorul a gasit un mod de a-si finanta si trai preocuparile placute. Cuvantul cheie nu e cresterea, nu e profitul ci e bucuria. Desigur ca nu se impotriveste nimeni cresterii sau profitului dar nu pentru asta a fost deschisa firma. Potrivit trainerului Octavian Pantis, specialist in time-management, compania construita pe anumite aptitudini poate evolua in timp in trei directii, iar una dintre ele este compania de tip cariera, daca exista o nevoie reala pentru serviciile companiei respective si daca antreprenorul preda fraiele in mainile unor manageri ambitiosi. Cele mai multe companii multinationale au fost, la origini, companii de tip vocatie, a unor oameni precum Thomas Edison, Bill Hewlett, Bill Gates, colonel Harland Sanders si multi altii. In Romania, spre exemplu, perioada 2004-2008 a cunoscut o explozie de companii antreprenoriale de tip cariera. Sa crestem, sa ne extindem, sa facem, sa ne miscam.

Antreprenorul designer. Spre deosebire de tipul mestesugar (care dezvolta ceva deja existent), intreprinzatorul de tip designer gandeste produsul sau serviciul avand consumatorul in centru. El construieste aceste lucruri pornind de la intrebarea daca acestea vin cu adevarat in intampinarea nevoilor clientilor sai. Indiferent insa de tipul de antreprenoriat pe care cineva il alege, trebuie sa aiba in vedere ca fara Internet nu va avea succes. In plus, viitorul antreprenor de tip designer isi depaseste barierele de limba, afacerile construindu-se acum la o scara globala. El nu mai poate face un business fara Internet, nici macar o covrigarie. Antreprenoriatul nu este numai despre bani, ci si despre ce pot sa fac eu mai bine, acel lucru unde eu am un avantaj fata de ceilalti, care este identitatea mea.

 

Read More
Featured

WANTED: cat mai multe femei-antreprenor!

[dropcap]U[/dropcap]n nou infografic arata ca, desi contributia femeilor-antreprenor in economica americana este in crestere, acestea se confrunta cu bariere politice, sociale si economice in crearea de firme sanatoase. [Kauffman Foundation]

De asemenea, studiul EY – Global job creation arata ca 73% dintre femeile antreprenor au in plan sa isi mareasca numarul de angajati in acest an, fata de 69% dintre antreprenorii barbati. 78% din totalul antreprenorilor chestionati, atat barbati cat si femei, au declarat ca factorul determinant in privinta planurilor lor de angajare de personal pentru 2013 este cresterea productiei de bunuri si a furnizarii de servicii oferite de firmele lor.

Femeile antreprenor au mai multa incredere ca economia tarilor in care activeaza se indreapta intr-o directie buna – 88% fata de 71% dintre barbati. Acest optimism este foarte bine ilustrat de cazul celor 49 de antreprenori castigatori ai titlului World Entrepreneur Of The Year.

Read More
1 46 47 48 49 50 58