HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ
ANTREPRENORILOR
Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată
Economie Featured

Inovatia in Romania: adevarul despre investitiile in cercetare si dezvoltare

Cum fac parte din grupul lucru* privind operationalizarea procedurilor de aplicare a facilitatilor existente, precum si pentru dezvoltarea de noi initiative privind facilitati fiscale pentru sprijinirea cercetarii-dezvoltarii si inovarii (CDI), am analizat atent studiul Deloitte Romania care arata ca investitiile in cercetare si dezvoltare pot fi impulsionate de stat.

Concret, o sustinere mai mare din partea autoritatilor sub forma unor facilitati fiscale ar putea duce la cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare.

 
Mai mult de jumatate dintre companiile din Romania au in plan cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare in urmatoarele 12-24 luni, comparativ cu anul trecut, in timp ce 63% intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in urmatorii trei- cinci ani, potrivit CE Research & Development (R&D) Survey, un studiu realizat de Deloitte.

“Studiul a evidentiat, o data in plus, ca economiile functionale investesc un procent semnificativ mai mare din PIB in activitati de cercetare si dezvoltare. Avantajul fortei de munca relativ ieftine din tarile Europei Centrale este pus in umbra de investitiile considerabil mai mici in R&D. Avand in fata acest tablou, speram ca autoritatile vor face schimbari menite sa continue stimularea investitiilor in cercetare si dezvoltare”, a spus Tiberiu Negulescu, senior manager Deloitte Romania.

 

Principale concluzii R&D Survey in Romania

•    37% dintre respondenti au cheltuit intre 1% si 5% din cifra de afaceri pentru activitati de cercetare si dezvoltare, iar 22% au cheltuit peste 5% din cifra lor de afaceri
•    Procentul companiilor care au declarat ca nu au cheltuieli cu cercetarea si dezvoltarea a scazut fata de anul anterior (29% in 2014 si 16% in 2015)

•    Peste trei sferturi dintre respondenti (73%) considera ca investitiile in cercetare si dezvoltare au crescut competitivitatea produselor/ serviciilor lor, similar cu anul trecut

•    O mare parte dintre respondenti intentioneaza sa investeasca mai mult in activitati de cercetare si dezvoltare, comparativ cu anul trecut: 51% planifica investitii mai mari in urmatorii 1-2 ani, iar 63% in urmatorii 3-5 ani

•    Aproape jumatate dintre respondenti nu sunt la curent cu facilitatile fiscale si granturile pentru cercetare si dezvoltare: 45% nu sunt familiarizati cu facilitatile fiscale si nu beneficiaza de ele, in timp ce 43% nu sunt familiarizati cu granturile pentru cercetare si dezvoltare

•    Peste doua treimi dintre respondenti colaboreaza cu terti in realizarea unor proiecte de cercetare si dezvoltare

*Din acest grup de lucru mai fac parte omologi din sectorul guvernamental (Cancelaria Primului Ministru, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri), in cadrul unei reuniuni de lucru la care au mai participat reprezentantii sindicatelor din cercetare-dezvoltare si ai patronatului, precum si ai mediului economic si de afaceri, local si international: Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Camera de Comert a Romaniei si Municipiului Bucuresti, Parteneriatul Auto Romania, Camera de Comert Romano-Americana (Am Cham), Camera de Comert Romano-Germana (AHK).

Read More
Antreprenoriat Featured

Programe imm-uri 2016: doua noutati pentru antreprenori

IMM-urile vor beneficia de inca patru scheme de ajutor de minimis pentru programele de stimulare a infintarii si dezvoltarii acestora, valoarea totala a ajutorului de la stat fiind de 110 milioane lei. Doua programe menite sa stimuleze crearea de firme in sate si dezvoltarea de mici afaceri in sectorul industrial se vor bucurea de cele mai mari finantari.

 

Cele patru scheme de minimis sunt concepute ca programe multianuale pana in anul 2020 cu finantare de la bugetul de stat. Selectia beneficiarilor se face prin inscriere anuala, in limita bugetului alocat fiecarui program , prin legea bugetului de stat.

”Doua dintre programe, Programul national multianual pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in mediul rural si Programul national multianual de microindustrializare sunt o premiera pentru ecosistemul antreprenorial romanesc”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Claudiu Vrinceanu.

Orientarea subventiilor catre IMM-uri spre zona rurala si spre sectoarele productive din economie reprezinta o necesitate, sustin initiatorii schemelor de sprijin.

Schemele de sprijin sunt elaborate pentru anul 2016, dar pot fi prelungite pe urmatorii ani.

Cele patru scheme de ajutor aprobate de guvern sunt :

  • ”Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitatea accesului acestora la finantare – START”, cu un buget de 17 milioane de lei in 2016
  • ”Programul national multianual pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in mediul rural” (25,9 milioane lei)
  • ”Programul national multianual de microindustrializare” (60,89 milioane lei)
  • ”Programul national multianual de infiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri” (7 milioane lei)

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Birocratia, un obstacol pentru antreprenorii aflati la inceput de drum

Antreprenorii romani de startup muncesc in medie la fel de mult ca antreprenorii care au afaceri mature in spate, ambele tipuri de investitori dedicand circa 10 ore pe zi pentru afacerea lor, potrivit unei analize realizata de EY Romania.
Barometrul antreprenoriatului romanesc analizeaza raspunsurile a 350 oameni de afaceri. Dintre acestia 73% depasesc ca varsta 40 de ani si doar 1% au sub 29 de ani. Prin comparatie, cei mai multi dintre respondentii Barometrului afacerilor de tip startup din Romania 2016 se afla in intervalul de varsta 25-35 de ani.

Spre deosebire de antreprenorii maturi, antreprenorii de startup considera ca birocratia (28% dintre raspunsuri) si accesul la finantare (17%) constituie cele mai mari obstacole pentru antreprenori, fiscalitatea excesiva fiind principalul obstacol doar pentru 12% din respondenti.

Problemele cadrului fiscal si legislativ au fost indicate de 35% dintre antreprenorii maturi ca reprezentand cel mai important obstacol pentru dezvoltarea afacerilor in Romania, in linie cu editiile anterioare ale Barometrului EY al antreprenoriatului romanesc 2012-2015. Neclaritatile legislative, lipsa de informatii, legislatia stufoasa, fiscalitatea excesiva – sunt doar cateva aspecte semnalate de antreprenori ce sunt corelate cu sistemul de reglementare si fiscalizare.

Read More
Antreprenoriat Featured

Fereastra de oportunitate: accesul la finantare se imbunatateste

Accesul la finantare s-a imbunatatit considerabil in 2015, conform Barometrului antreprenoriatului romanesc, realizat de EY Romania in colaborare cu Raiffeisen Bank

Procentul antreprenorilor care spun ca accesul la finantare s-a imbunatatit in anul 2015 s-a dublat fata de anul 2014. Daca in 2014 el se situa la 16% si in 2015 la 30%, in 2016 a devenit majoritar, cu 62% dintre raspunsuri. Aceasta tendinta indica o imbunatatire treptata in ultimii ani a finantarilor afacerilor.

“Romania se gaseste intr-o fereastra de oportunitate nemaivazuta in ultimii 20 de ani. Avem dobanzile la minime istorice, preturile materiilor prime foarte jos, cererea e in crestere deci este momentul ca antreprenorii sa fie curajosi si sa investeasca! Cred ca o provocare pentru intreprinzatori este increderea in viitor si vedem o imbunatatire a acestui sentiment in ultima perioada”, a spus Cristian Sporis, vicepresedinte pentru Corporate Banking al Raiffeisen Bank.

Cei mai multi antreprenori spun ca in urmatoarele 12 luni se vor orienta catre creditele bancare pentru a-si finanta cresterea  afacerilor (40% dintre respondenti). La mare distanta urmeaza surse de finantare precum creditul furnizor (21%) si fondurile europene (17%). Ajutoarele de stat si fondurile de tip private equity sunt vizate de 3% dintre ei, in timp ce bursa de valori si sistemele alternative de tranzactionare se situeaza la 1% dintre raspunsuri.

Read More
Antreprenoriat Featured

Antreprenorul Levente Hugo Bara – Supremia reprezinta Romania in finala Entrepreneur Of The Year

[Update] Antreprenorul australian Manny Stul, presedinte si Co-CEO al companiei Moose Enterprise, a fost ales Antreprenorul Anului 2016. Nascut in lagar in Polonia, la 3 luni isi pierde parintii, iar astazi detine a sasea cea mai mare companie de jucării din lume.

Cea de-a saisprezecea editie a forumului EY World Entrepreneur Of The Year a avut loc la Monte Carlo si s-a incheiat duminica, 12 iunie 2016. Romania a fost reprezentata in competitie de Levente Hugo Bara, Director General Supremia Grup si castigatorul titlului EY Entrepreneur Of The Year 2015 in Romania. 55 de antreprenori calificati din 49 de tari vor concura pentru marele premiu care va fi anuntat in cadrul ceremoniei de premiere din 11 iunie.

Levente Hugo Bara conduce o afacere de 50 milioane EUR, dezvoltata de antreprenorul roman in Alba Iulia, incepand cu anul 2000. In cei 16 ani de activitate, Supremia Grup a devenit jucatorul numarul unu al pietei de ingrediente alimentare din Romania si unul dintre jucatorii importanti la nivelul pietei europene. Grupul are peste 300 de angajati, exporta pe 4 continente si achizitioneaza materie prima din 80 de tari.

“Vreau sa fiu primul antreprenor care aduce in Romania acest premiu valoros. Merg la Monte Carlo cu o poveste de viata si de business prin care imi doresc sa ii inspir pe tinerii antreprenori sa persevereze si sa aiba curajul sa depaseasca orice obstacole,” a spus Levente Hugo Bara, Director General Supremia Grup, la lansarea celei de a treia editii nationale a competitiei EY Entrepreneur Of The Year in Romania.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania: “Forumul EY de la Monte Carlo reprezinta in primul rand recunoasterea excelentei antreprenoriale. De aceea suntem onorati sa avem pentru al doilea an consecutiv un antreprenor roman care va concura pentru marele premiu World Entrepreneur Of The Year. Levente va fi sustinut in finala mondiala de una dintre cele mai numeroase delegatii nationale, alcatuita din oameni de afaceri romani de top si de echipa EY Romania. Ii uram mult succes!”

Premiul EY World Entrepreneur Of The Year 2016 se va acorda pe baza a sase criterii, definite astfel incat fiecare candidat sa aiba sanse egale in competitie: spirit antreprenorial, performanta financiara, viziune strategica, impact in comunitate, capacitate de inovatie si integritate personala. Juriul independent va fi prezidat de Rebecca MacDonald – Just Energy Group (Canada).

Printre castigatorii anteriori ai prestigiosului titlu World Entrepreneur Of The Year se numara: Mohed Altrad – CEO Altrad Group (Franta); Uday Kotak – Vice-Presedinte si Managing Director Kotak Mahindra Bank Limited (India); Hamdi Ulukaya – Fondator si CEO Chobani Inc. (SUA) si Guy Laliberté, Fondator si CEO, Cirque du Soleil (Canada).

Alaturi de ceremonia de premiere, programul din acest an al finalei mondiale include un summit dedicat afacerilor de familie, un summit axat pe tema finantarii prin pietele de capital si alte evenimente de interes pentru antreprenori, reprezentanti ai guvernelor si lideri de business.

Una dintre intrebarile la care invitatii forumului din acest an vor fi invitati sa raspunda este: “Evenimentele de natura disruptiva va pot scoate din joc sau sunt o sursa de inspiratie pentru noi modalitati de crestere?”. Participantii vor avea oportunitatea de a impartasi idei, de a dezbate modele traditionale de business si de a descoperi impreuna noi oportunitati de a traversa un mediu de afaceri aflat in continua transformare si de a genera crestere.

Read More
Antreprenoriat Featured

Lansare Barometru EY si Impact Hub

Am participat saptamana aceasta la lansarea unui studiu interesant realizat de EY si Impact Hub: Barometrul afacerilor de tip start-up din Romania.

Au fost abordate foarte multe teme: am vorbit, printre altele, despre nevoia proiectelor de educatie antreprenoriala si despre programele guvernamentale gestionate de Ministerul Economiei.

 

Concluzii Barometrul afacerilor de tip start-up din Romania

  • 64% dintre antreprenorii de start-up merg la cel putin un eveniment de networking pe saptamana

 

  • Birocratia – cel mai important obstacol in calea initiativei antreprenoriale

 

46% dintre antreprenori isi doresc continuarea procesului de relaxare fiscala

78% vad scaderea impozitarii muncii ca o masura cu un impact major pentru start-up-uri

 

  • Fondurile proprii – cea mai importanta sursa de finantare pentru inceperea afacerii

15% dintre respondenti vor sa acceseze fonduri europene in acest an

Marketing-ul si promovarea – cea mai importanta zona de investitii in acest an

 

  • 86% dintre antreprenori considera ca educatia nu incurajeaza spiritul antreprenorial

 

  • Doar 18% din antreprenorii de start-up considera esecul in afaceri un prilej de invatare

 

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Activarea Potentialului Economic al Sectoarelor Culturale si Creative din Romania

Am participat, alaturi de premierul Dacian Ciolos, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, si Dragos Pislaru, consilier de stat pe probleme economice, in aceasta dimineata, la deschiderea initiativei pentru ”Activarea Potentialului Economic al Sectoarelor Culturale si Creative din Romania” catre toti stakeholderii interesati si la lansarea studiului ”Sectoarele culturale si creative din Romania. Importanta economica si contextul competitiv”, evenimente ce au avut loc la NOD Makerspace (fosta Fabrica de bumbac).

 

Initiativa lansata astazi, demarata de Cancelaria Primului-ministru, impreuna cu Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si Ministerul Culturii, s-a concretizat printr-un Grup de lucru informal si un Plan de lucru pe termen scurt si mediu. Prima intalnire a Grupului de lucru a avut loc in data de 20 ianuarie 2016. In scurt timp, demersul a prins contur si, pe fondul unui interes crescut din partea tuturor stakeholder-ilor, la nici doua luni de la lansare, grupul de lucru s-a transformat intr-o adevarata comunitate, care reuneste actori semnificativi din mediul public si privat, la cel mai inalt nivel.

Grupul este, se asemenea, prezent in spatiul online, pe Facebook.  
In acest context, astazi initiativa ”se deschide” catre toti stakeholder-ii interesati, pornind de la premisa ca autoritatea publica se pozitioneaza ca facilitator si catalizator al initiativei private, ca determinant al dezvoltarii sectorului creativ si cultural. 
Activitati si initiative care fac parte din activitatile grupului de lucru:
 Studiul lansat astazi, ”Sectoarele culturale si creative din Romania. Importanta economica si contextul competitiv”, realizat de catre Ministerul Culturii (Institutul National de Cercetare si Formare Culturala), continua analizele derulate anual inca din 2008 in domeniul contributiei economice a sectoarelor culturale si creative si anunta urmatorul livrabil, in curs de elaborare in cadrul Grupului de lucru.
 Cartea Alba a Sectoarelor culturale si creative. 

In prezent, in Romania nu exista un cadru coerent pentru sustinerea sectoarelor culturale si creative, astfel incat acestea nu sunt nici cunoscute, nici intelese ca domeniu transversal, care are ca principal determinant creativitatea, sub toate formele ei.
 Cartea Alba este in curs de elaborare si se estimeaza lansarea acesteia in a doua jumatate a anului 2016. 
Anuntarea liniei de finantare Romania Creativa (iunie 2016)
Finantat din Fondul Social European, programul Romania Creativa are o valoare de 35 milioane euro si este dedicat sprijinirii antreprenoriatului din sectoarele culturale si creative.
 Anuntarea task-force-ului ”Creativitate in administratie” (follow-up si legatura cu Comisia de taiat hartii)
. Reforma administratiei publice continua prin simplificarea si facilitarea interactiunii online cu cetatenii si firmele. GOV.RO se doreste un punct unic de contact (website) pentru cetateni si firme, pentru informatii si servicii, iar realizarea lui are nevoie de sprijinul comunitatii creative.

Alte livrabile in pregatire, ce urmeaza a fi lansate in 2016:

•    Ghiduri pentru autoritatile contractate pentru achizitia de servicii si bunuri creative, precum software personalizat sau servicii de branding si publicitate

•    Ghiduri pentru firmele din domenii creative pentru facilitarea intelegerii si conformarii la cadrul fiscal si administrativ

•    Maparea competentelor creative si actualizarea Nomenclatorului Ocupatiilor (initierea procesului)

Mai multe detalii + discursul premierului Dacian Ciolos

Read More
Antreprenoriat Featured

Global Entrepreneurship Monitor: Romania sta bine la intentia de a demara o afacere

Daca este luna februarie, inseamna ca avem ocazia sa rasfoim o noua editie a raportului Global Entrepreneurship Monitor (GEM), care arata date concrete despre antreprenoriat si inovatie, la nivel mondial.

Cateva date utile despre perceptia fata de antreprenoriat:

  • 66% dintre adultii din intreaga lume vad antreprenoriatul ca pe o alegere buna de cariera și mai mult de jumatate din populatia activa simte ca are capacitatea de a incepe o afacere;

 

  • in Romania, o economie bazata pe eficienta, acest procentaj este de 69,3%;

 

  • in Romania, rata activitatii antreprenoriale in stadiu incipient (TEA) este de 10,8% in 2015, fiind vorba de procentajul din populatia activa care a facut ceva pentru demararea unei afaceri (a strans bani, a elaborat un plan de afaceri etc.) sau care are deja o companie cu o vechime de pana le 3,5 ani;

 

  • 70% dintre adultii din intreaga lume considera antreprenorii ca avand un statut social ridicat in societatile in care traiesc; in toate economiile, cea mai mare rata de participare antreprenoriala apartine persoanelor care se afla la mijlocul carierei profesionale, din grupele de varsta 25-35 si 35-44 de ani.

 

  • aproape jumatate sau chiar mai mult dintre antreprenorii din economiile bazate pe factori si pe eficienta activeaza in domeniul comertului en gros sau cu amanuntul, in timp ce aproape jumatate dintre antreprenorii din economiile bazate pe inovare au demarat afaceri in IT, precum si in domeniile financiar, sanatate, educatie si alte servicii; sectoarele principale de activitate in care se incep afaceri in Romania sunt comertul (30,4%) si agricultura (24%).

 

  • economiile bazate pe factori de productie prezinta cea mai mare rata de activitate antreprenoriala in stadiu incipient (TEA) in randul femeilor adulte, de 20%; ceste economii prezinta de asemenea si cea mai ridicata rata de antreprenori in randul barbatilor, ceea ce se traduce prin aproape 9 femei care au pornit o afacere pentru fiecare 10 barbati intreprinzatori;

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Nota ecosistemului antreprenorial din Romania: 4,5. Ce avem de facut?

Este mediul local propice antreprenoriatului? Sunt antreprenorii inspirati, au acces la servicii de consultanta si mentorat sau, mai degraba, cresc izolat de mediul exterior? Pentru a raspunde acestor intrebari, specialistii UEFISCDI au creat un indice stabilit in functie de cinci paliere (P1. Inspiratie, P2. Consultanta, P3. Experienta profesionala, P4. Mentorat, P5. Investitii, iar apoi au realizat un sondaj in randul antreprenorilor romani.

index(1)

Valoarea Indicelui Ecosistemului Antreprenorial Romanesc este la nivelul 4,5, pe o scara de la 0 la 10, iar valoarea maxima pe care acest index o atinge pe anumite paliere este de 8, potrivit unui studiu realizat de UEFISCDI.

 

„Ecosistemul antreprenorial romanesc este slab dezvoltat. Retelele create intre antreprenori nu sunt atat de solide pentru a duce la un mediu care sa se autosustina”, se arata in studiul UEFISCDI.

 

 

Mi-au atras atentia anumite recomandari de politici publice, redate succinct mai jos (din echipa de proiect care a realizat studiul face parte si domnul Adrian Curaj, ministrul Educatiei, director general al UEFISCDI):

 

Politici publice adaptate pentru a incuraja cetatenii cu o experienta profesionala de cel putin 5 ani pentru a lua drumul antreprenoriatului.

 

Concluziile studiului UEFISCDI arata ca angajatii cu o experienta profesionala de peste 5 ani sunt mai predispusi sa dezvolte o viziune pe termen lung si axata pe crestere pentru businessurile proprii (Isenberg, 2013).

 

Politici publice targetate care sa incurajeze populatia educata (cei care au cel putin o diploma de master) cu peste 5 ani in campul muncii sa intre in antreprenoriat.

 

Politici publice targetate pentru a stimula educatia antreprenoriala in mediul academic. Studiul citata arata ca exista o tendinta de reducere a impactului generat de antreprenorii care au studii universitare asupra ecosistemului antreprenorial.

 

O distinctie clara intre antreprenoriatul economic si antreprenoriatul social este necesara in conturarea masurilor de tip politici publice.

Read More
Antreprenoriat Featured

Programe nationale 2016 – Ministerul Economiei: ce sugestii am primit de la mediul de business

Ministerul Economiei, Comertului si Relatiei cu Mediul de Afaceri isi propune sa inceapa cat mai repede si sa deruleze in timp util toate cele 10 programe nationale adresate antreprenorilor in anul 2016, pe baza recomandarilor primite prin consultarea mediului de business.

 

“Antreprenorii romani trebuie sa stie ca vom implementa toate cele zece programe nationale destinate mediului de business. Sunt increzator ca in perioada de guvernare a echipei din care fac parte, ne vom concentra pe continuarea politicilor si programelor care au dat rezultate in economia nationala si vom incerca sa aducem schimbari acelor aspecte care au ingreunat acest proces de sprijinire a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii”.

 

Spre exemplu, la nivel national, rezultatele implementarii programelor de sprijinire a infiintarii si dezvoltarii IMM de la bugetul de stat in anul 2015 releva ca au fost create si pastrate timp de 3 ani, la nivel national 6195 locuri de munca, din care 1974 au fost din randul absolventilor sau somerilor.

 

Reuniunea de saptamana trecuta a Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM, la care au participat aproximativ 80 de antreprenori, consultanti si reprezentanti ai institutiilor de stat, survine consultarii publice online, din luna decembrie, pe tema programelor nationale.

 

Scopul principal al reuniunii a fost dezbaterea in vederea aprobarii a primelor 6 proiecte ale programelor nationale ce se vor derula anul acesta de catre Directia de implementare a masurilor de sprijin in domeniul IMM prin Oficiile Teritoriale pentru IMM si Cooperatie.

 

Procedurile celorlalte 4 programe nationale (Programul Femeia Manager, Programul destinat incubatoarelor tehnologice, Programul destinat mestesugarilor si artizanatului si EMPRETEC), adica cele bugetate si neanalizate in reuniunea de saptamana trecuta a Comitetului Consultativ, vor fi elaborate si publicate spre dezbatere publica ulterior, dupa etapizarea primelor 6 programe.

 

Va prezentam observatiile tehnice propuse, supuse votului si aprobate in cadrul primei reuniuni a Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM-urilor.

 

  1. Programul national multianual de microindustrializare:

 

– eliminarea conditiei de vechime maxima de 5 ani a societatilor aplicante si introducerea conditiei de vechime minima de 2 exercitii financiare;

– modificarea modalitatii de acordare a punctajului pentru praguri de valoare a investitiei eligibile in procent de aport propriu;

– eliminarea categoriei “administrator” din cuprinsul criteriilor de eligibilitate prevazute la art. 3.2. litera d) din procedura analizata;

– adaugarea in categoria codurilor CAEN eligibile a clasei 17 – fabricarea articolelor din hartie si carton;

– acordarea de punctaj suplimentar la finantare societatilor care au obtinut profit din exploatare la 31.12.2015 si eliminarea punctajului pentru pragul previzionat al profitului reinvestit;

– reformularea acordarii punctajului pentru achizitia de bunuri din categoria mijloacelor fixe, urmand a se cumula cu ponderea mijloacelor fixe din categoria 2.1. si 2.2. din HG 2149/2004, raportata, in procente, la valoarea totala a cheltuielilor eligibile;

– eliminarea conditiei minime de vechime pentru categoria “somer” din punctaje;

– eliminarea obligativitatii stampilei pe documente;

– depunerea documentatiilor intr-un singur original si o copie certificata in loc de 1 original si 2 copii conforme cu originalul;

– adaugarea sintagmei “cu norma intreaga si pe perioada nedeterminata” pentru toate locurile de munca punctate in cadrul programului;

– punctarea suplimentara a societatilor care au obtinut profit din exploatare la 31.12.2015;

 

  1. Programul pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in mediul rural:

– eliminarea din categoria aplicantilor eligibili a formei de organizare Intreprindere Familiala (IF);

– eliminarea din categoria cheltuielilor eligibile a constructiilor;

– verificarea existentei autorizarii codului CAEN al furnizorilor beneficiarului finantarii;

– reformularea obligativitatii sediului si tuturor punctelor de lucru in mediul rural;

 

  1. Programul START:

– acordarea de punctaj suplimentar pentru activitatile din categorii apartinand industriilor creative, asa cum sunt mentionate in Strategia Orizont 2020;

– implementarea in aplicatia de inscriere a posibilitatii de descarcare a planului de afaceri trimis spre verificare in format *.pdf, imediat dupa trimitere;

– simplificarea modalitatii de completare in aplicatie a fluxului de numerar previzionat;

– implementarea programului prin agentie de implementare/institutie de credit partenera;

– acceptarea ONG-urilor ca furnizori eligibili de consultanta ;

 

  1. Programul de dezvoltare si modernizare a activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata

 

– reformularea legaturii activelor achizitionate cu activitatea pe care aplica in sensul inserarii cheltuielilor comune domeniilor de activitate;

 

  1. Proiectul programului pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri;

 

– implementarea programului prin agentie de implementare/institutie de credit partenera;

*in cadrul reuniunii s-a discutat forma de implementare a programului in vederea realizarii proiectului de procedura de implementare, a modificarii de acte normative necesare lansarii programului urmand, dupa aceasta etapa si cele impuse de legislatie, sa fie afisate in dezbatere publica variantele propuse a fi dezbatute cu CCDIMM in functie de capacitatea ramasa de implementare a Oficiilor si a directiei de specialitate in urma celor 6 reorganizari in ultimii 4 ani;

 

  1. Proiectul Programului pentru organizarea Targului Intreprinderilor Mici si Mijlocii – TIMM 2016

– a fost votat in forma actuala a proiectului cu posibilitatea transmiterii de noi cheltuieli eligibile ce pot aduce plus-valoare IMM-urilor, de catre toti membrii invitati.

 

 

Read More
1 25 26 27 28 29 58