Forta de munca in Romania: informatii utile antreprenorilor romani si investitorilor straini

May 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Economia romaneasca se indreapta catre o criza acuta pe piata fortei de munca, numarul salariatilor si gradul de profesionalizare inregistrand o scadere in ultimii ani, iar acest fenomen s-ar putea accentua in viitor, in conditiile in care datele statistice arata ca numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in 2016, releva un studiu efectuat de KeysFin referitor la piata muncii din Romania.

“Nu exista, probabil, firma in Romania care sa nu se confrunte in prezent cu efectele crizei de personal. Indiferent ca vorbim de programatori IT, ingineri sau specialisti in finante, sunt tot mai multe companii care reclama faptul ca nu gasesc personal calificat. Dovada statisticile INS care arata ca, dupa boom-ul economic din 2007-2008, numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in 2016”, se arata in studiul KeysFin realizat pe baza datelor statistice INS, CNP si Eurostat, legate de piata muncii din ultimii 10 ani.

Cea mai puternica cerere de forta de munca este in jurul Capitalei, acolo unde statisticile arata ca sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de crestere economica reprezentati de orasele Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov, Ploiesti si Constanta. Industria prelucratoare, cu 15.793 de locuri de munca vacante, sectorul de sanatate (8461) si comertul (5216) se aflau, alaturi de sectorul public, pe lista principalilor angajatori.

“Cea mai mare cerere de forta de munca este in randul specialistilor (17.731 posturi), aproape dubla fata de 2009, dar ramane mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arata ca sunt la mare cautare si meseriasii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alaturi de operatorii de instalatii si masini/asamblori de masini si echipamente (7.035) si de muncitorii calificati (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul cresterii economice, cererea de angajati calificati in economie a evoluat sustinut in ultimii ani, insa ramane sub nivelul de acum 10 ani”, afirma analistii de la KeysFin.

Potrivit studiului, Romania avea, in 2016, o populatie ocupata de 8,45 milioane (privat&sistemul public), fata de 9,35 de milioane in 2007. In privinta evolutiei pe sexe, in 2007, in tara noastra erau angajati 5,19 milioane de barbati, iar in 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scadere similara, insa chiar mai accentuata, se inregistreaza si in randul femeilor.

“Datele statistice confirma, in parte, exodul romanilor catre Occident. De la intrarea in UE, in 2007, au fost foarte multi romani care au ales sa plece in tarile dezvoltate, in cautarea unor locuri de munca mai bine platite, a unui trai mai bun”, au explicat analistii.

Din pacate, criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic initiativa privata, dovada ca numarul antreprenorilor a scazut in 2016 la 1,6 milioane fata de putin peste 2 milioane in 2007.

“Reculul s-a simtit puternic in economie. Dincolo de scaderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scaderii abrupte a cererii si a inaspririi conditiilor de creditare. In acest interval au disparut, practic, 400.000 de antreprenori. Priviti aceasta cifra din punct de vedere al relatiilor de business pe orizontala, in economie, si veti avea dimensiunea reala a impactului socio-economic”, au explicat expertii KeysFin.

In privinta evolutiei salariilor, studiul arata ca aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, a generat mari sperante angajatilor romani, perspectivele unor castiguri similare cu cele din Occident determinand multi romani sa isi supraestimeze potentialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen.

Studiul arata ca in ciuda faptului ca salariile nu cresteau pe masura asteptarilor, romanii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au vazut, poate cel mai bine, in bula imobiliara din anii dinaintea crizei.

“Creditul cu buletinul, investitiile imobiliare riscante, consumul fara limite, din impuls, au avut consecinte dure in anii care au urmat. De ce s-a ajuns in aceasta situatie? Educatia financiara deficitara a romanilor si supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de paguboase”, au explicat analistii.

Potrivit studiului KeysFin, salariu mediu net in Romania a crescut de la 1.042 lei in 2007 la 2.047 lei in 2016. Pe hartie, evolutia pare semnificativa insa, avand in vedere inflatia, acest avans s-a regasit prea putin in nivelul de trai.

Dovada sta si comparatia la nivel regional. In comparatie cu Bulgaria, tara care a aderat la fel ca noi in 2007, salariul minim pe economie a crescut in Romania cu 140%, in timp ce la vecini a avansat cu 150%.

“Un indicator relevant il reprezinta evolutia produsului brut pe cap de locuitor. Daca in Polonia, acesta a crescut intre 2007 si 2016 cu peste o treime, pana la 11.200 euro/locuitor, in Romania, dupa o crestere similara de aproape 25%, a patra ca dinamica dupa Polonia, Malta si Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro in ultimii 10 ani”, mai arata studiul mentionat.

Concluzia celor de la KeysFin este ca in Romania se observa un decalaj avansat fata de alti membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adica de 4 ori mai mult.

Dincolo de comparatia regionala, au fost destul de multi romani, in acesti 10 ani, care si-au vazut veniturile intr-o crestere semnificativa.

Potrivit studiului KeysFin, cele mai mari salarii, in medie, le-au inregistrat cei care lucreaza in sectorul de intermedieri financiare si asigurari (4.000 lei), acolo unde castigurile au avansat cel mai mult in ultimii 10 ani. Un castig semnificativ l-au inregistrat si cei care lucreaza in IT&telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei in 2008 la 3.822 lei in 2015, angajatii din sectorul extractiv, de la 2.287 lei la 3.454 lei, si cei din sectorul furnizarii de servicii de utilitati (2.389 lei fata de 3.077 lei).

La polul opus s-au situat angajati din agricultura, constructii, HORECA, comert si sanatate, unde salariul mediu nu a depasit inca echivalentul a 350 de euro. Din punct de vedere regional, evolutia salariala a inregistrat, de asemenea, fluctuatii semnificative. In toti acesti ani, in Bucuresti-Ilfov s-au platit cele mai mari salarii, in medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cat a fost in Moldova.

“Evolutia salariala a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din pacate, in absenta unor investitii semnificative, zone precum Moldova si Oltenia au ramas in urma, iar acest lucru s-a simtit si in potentialul de angajare, in nivelul salarial, in puterea de cumparare”.

Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, se estimeaza ca piata muncii nu va avea cresteri considerabile in viitor.
Estimarile CNP arata ca numarul mediu de salariati va creste pana in 2020 la 5,6 milioane, fata de 4,95 milioane in 2017. Dintre acestia, 4,6 milioane vor fi in mediul privat, restul la stat.

Perspectiva autoritatilor privind evolutia salariala pana in 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu putin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei in 2017 la 2.864 de lei in 2020. Cel mai bine se va castiga, in urmatorii trei ani, in Bucuresti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma sa ajunga in 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai putin in Oltenia, aproximativ 542 euro (2442 lei).

“Perspectivele salariale denota, in fapt, accentuarea discrepantelor economice la nivel regional si tendinta de polarizare economica si demografica a Romaniei. Cel mai probabil se va accentua migratia fortei de munca catre centrele economice din jurul oraselor precum Bucuresti, Cluj, Sibiu, Timisoara, Brasov sau Constanta”, avertizeaza analistii de la KeysFin.

Featured

UTIL pentru investitori: procedura de inregistrare in scopuri de TVA din Romania

May 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Procedura de inregistrare in scopuri de TVA din Romania are unele dintre cel mai dificil de indeplinit criterii comparativ cu procedurile din alte 12 state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui studiu realizat de Deloitte Romania.

Deloitte Romania a colectat informatii privind procedurile de inregistrare in scopuri de TVA, prin intermediul unui chestionar, de la profesionistii din reteaua internationala Deloitte. Scopul demersului este sa analizeze comparativ practicile similare din alte tari.

Principalele concluzii ale studiului

•         In toate statele care au raspuns chestionarului procedura este considerata simpla/directa, cu exceptia Romaniei si a Cehiei
•         In Romania se solicita cele mai multe documente (inclusiv dupa eliminarea formularului 088). Pe locurile urmatoare se plaseaza Germania, Cehia si Slovacia.
•         In 9 state, autoritatile fiscale pot solicita aditional documente fata de cele prevazute, dar nu exista o lista similara cu cea din Romania, solicitarile fiind punctuale, de regula in functie de profilul/activitatea societatii
•         In 4 din 13 state (Estonia, Bulgaria, Italia si Croatia), autoritatile fiscale nu solicita alte documente in afara de cele prevazute de legislatie
•         Procedurile cel mai simplu de parcurs sunt in Olanda, Austria si Italia
•         Scorul pentru evaluarea cererii nu este disponibil in niciun stat (in cazul unora nu exista un scor)
•         Refuzul de inregistrare are loc in majoritatea statelor doar daca exista dovezi ca au fost furnizate informatii false, compania nu exista sau reprezentantii acesteia nu pot fi contactati
•         Procedura interviului cu autoritatile fiscale, dupa depunerea cererii de inregistrare, exista in 3 state (Romania, Cehia si Slovacia)
•         In celelalte 10 state, autoritatile fiscale pot face control inopinat la sediul entitatii care a solicitat inregistrarea, dar numai in masura in care nu pot contacta reprezentatii acesteia sau au suspiciuni/dovezi ca societatea nu exista
•         In unele state, Olanda fiind exemplu de buna practica in acest sens, procedura se desfasoara in paralel cu inregistrarea la Registrul Comertului care transmite electronic documentele catre autoritatile fiscale. Prin urmare, contribuabilii nu trebuie sa efectueze un demers separat pentru obtinerea codului de TVA.

“Toate statele aplica un filtru pentru acordarea codului de TVA. Este o procedura binevenita in conditiile in care TVA este taxa cea mai expusa fraudei. Totusi, Romania se remarca printr-o birocratie mai mare, probabil si pentru ca abordarea s-a schimbat drastic in 2015, cand s-a trecut de la o formalitate (o bifa in formularul de inregistrare fiscala) la o procedura foarte complicata (formularul 088). Dupa cum stim, de la sfarsitul lui 2015 si pana la jumatatea lui 2016, procedura a generat un blocaj care a afectat multe societati”, a declarat Vlad Boeriu, partener Deloitte.

Desi a fost ameliorata anul trecut, iar de la inceputul lui 2017 s-a renuntat la celebrul formular 088, problema de fond nu s-a schimbat decisiv. In practica, multe societati se confrunta in continuare cu birocratia care reprezinta o bariera pentru initierea si derularea afacerilor. Insa abordarea mai restrictiva a autoritatilor romane ar putea fi explicabila avand in vedere ca diferenta dintre suma potentiala de colectat din TVA si cea incasata efectiv (gap) este cel mai mare din UE, de aproape 40%. Urmatorul raport al Comisiei Europene pe acest subiect ne-ar putea arata in ce masura a ajutat aceasta procedura la combaterea evaziunii.

In cadrul studiului au fost adresate 16 intrebari si au raspuns solicitarii noastre 12 state membre care au facut si comentarii pe marginea acestora (descarca PDF).

Economie Featured

De ce sunt importante investitiile straine: doua procente care arata dependenta de multinationale

Mar 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Un nou studiu despre investitiile staine merita scos in evidenta in contextul in care clivajul capital romanesc – capital strain devine tot mai accentuat, iar nevoia unor proiecte de promovare a Romaniei pentru investitorii straini este tot mai mare. Doua procente, ilustrate mai jos, arata cat de dependenti suntem de multinationale.

Studiul realizat de prof. dr. Cezar Mereuta releva ca Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana in functie de dependenta economiei de multinationale, cu 48% din cifra de afaceri totala si cu 44% din valoarea adaugata din economie generate de firme straine. Aceasta cercetare confirma ca economia romaneasca este precum un tren cu o locomotiva multinationala, care tracteaza prea multe vagoane supraincarcate. Imaginea mediului economic romanesc este evidentiata prin dependenta de un nucleu de companii, cu impact mare asupra economiei. Practic, 16.497 companii (adica doar 2,29% din totalul acestora de 720.000 de companii active) asigura 40,29% din totalul angajatilor din Romania, arata un alt studiu (anul 2014) care subliniaza importanta marilor investitori.

Concret, profesorul Cezar Mereuta valorifica prima baza de date complete privind filialele companiilor multinationale (FATS), elaborata de Eurostat si prezentata in ianuarie, baza de date valabila tot pentru anul 2014.

Ponderea numarului FATS din total intreprinderi in tarile UE 13

Denumirea tarii	Ponderea FATS, %
Letonia	7,05
Romania	6,47
Slovenia	5,09
Ungaria	3,55
Bulgaria	3,53
Croatia	2,77
Lituania	2,08
Republica Ceha	1,30
Estonia	1,21
Slovacia	0,87
Malta	0,64
Cipru	0,63
Polonia	0,46

Comentarii

Ponderea UE 13 este mai mult decat dubla fata de cea a UE 15
Romania ocupa pozitia a doua ca valoare a ponderii FATS din numarul total de intreprinderi, dupa Letonia
Polonia are cea mai redusa pondere a FATS din numarul total de intreprinderi, mult sub valoarea ponderii UE 28 si a UE 15
Dintre marile puteri economice ale UE 28, cea mai mare pondere a FATS din numarul total de intreprinderi o are Marea Britanie, cu o valoare semnificativ superioara ponderii UE 15 si usor superioara ponderii UE 28.

Ponderea cifrei de afaceri a FATS din cifra de afaceri totala in tarile UE 13

Denumirea tarii	Ponderea FATS, %
Ungaria	52,81
Slovacia	51,84
Romania	48,09
Republica Ceha	46,70
Letonia	39,34
Bulgaria	33,91
Lituania	32,48
Polonia	29,61
Slovenia	29,10
Croatia	28,96
Estonia	26,92
Malta	21,29
Cipru	12,81

Comentarii

Ponderea UE 13 este net superioara ponderii UE 15
Romania ocupa pozitia a treia in tarile UE 13 cu o valoare semnificativ superioara ponderii acestei grupari
Polonia are valoarea ponderii cifrei de afaceri a FATS din total foarte apropiata de ponderea UE 28
Dintre marile puteri economice, Marea Britanie are cea mai mare pondere a cifrei de afaceri a FATS din total, semnificativ superioara ponderii UE 28 si in apropiere de ponderea UE 13.

Economie Featured

Studiul saptamanii – De ce sa investesti in Romania: costurile de munca atractive versus forta de munca educata

Mar 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Merita analizat acest studiu al grupului financiar ING, publicat recent, care releva ca Romania este una dintre tarile din Europa Centrala si de Est care ofera costuri de munca atractive pentru investitori. Spre comparatie, o pozitionare diferita are Polonia, o economie care exceleaza la capitolul educatie.

In mod evident, avantajele Europei Centrale si de Est sunt reprezentate de costul muncii si disponibilitatea fortei de munca. Dezavantajele sunt reprezentate de increderea redusa pe care o ofera sistemul de justitie, sistemul educational si infrastructura de trafic, releva studiul ING, realizat pe baza unei analize a Deloitte.
La capitolul salarii, ING evidentiaza faptul ca salariile cresc repede in statele din Europa Centrala si de Est, poate prea repede pentru a fi sustenabile.

Aici merita insistat pe faptul ca, pe de o parte, Romania are cele mai mici costuri cu forta de munca din IT din UE: cei mai multi programatori “costa” sub 20 de dolari/ora. In acelasi timp, costurile orare cu forta de munca cresc cel mai accelerat in Romania, comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene. Romania a avut o crestere a costului orar cu mana de lucru de 14,7% in 2016 fata de anul anterior.

Totusi, reformele din sistemul de invatamant din Romania si Bulgaria intarzie, ceea ce sugereaza provocari pe termen mediu pentru piata muncii, se arata in documentul citat. In schimb, in Polonia, unde reforma edicatiei a inceput acum zece ani, rezultatele se vad pe piata muncii si in nivelul de educatie.

Potrivit studiului ING, majoritatea tarilor ECE au inregistrat imbunatatiri la capitolul competitivitate. Bulgaria este cel mai bun reformator din Europa Centrala si de Est la acest capitol, dar, comparate cu Germania, tarile nu inregistreaza aceleasi performante la capitolul infrastructura si calitate educationala, releva studiul citat.

Ce ii atrage pe investitori

Investitorii sunt atrasi de piata interna a tarii sau a regiunii (37%), in timp ce 30% vor infrastructura logistica si de transport, 29% vor o crestere a productivitatii pentru companie, 24% din respondentii studiului sunt interesati de costurile de munca, iar 22% isi doresc un nivel al abilitatilor de munca.

Semnal de alarma: investitiile straine, in declin

Companiile straine au facut investitii directe in Romania in valoare de 260 milioane euro in prima luna a acestui an, in scadere cu circa 6% fata de ianuarie 2016. Sa ramanem, totusi, optimisti in ceea ce priveste atragerea de investitii straine. Sunt multe de facut in mediul privat, la nivelul asociativ, in mediul public si, mai ales, la nivel de promovare.

Featured

Distributia geografica a inovatiei: o sansa ratata si de la cine putem invata

Mar 12,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Ma uit la cifrele din infograficul de mai jos si imi este tot mai clar ca un “restart” in administratie, business si educatie trebuie gandit pe termen lung. Anul 2020 este prea aproape. Ar trebui sa proiectam infrastructuri de inovare pentru 2027. Un lucru este necesar: politicile publice, “puntile de legatura” si trialogul business-administratie-mediul universitar din prezent sa fie gandite pentru urmatorul deceniu.

Aflu de pe contul de Twitter al comisarului european Carlos Moedas ca 71 de IMM-uri din 22 de tari au fost selectate pentru finantare in cadrul schemei europene nerambursabile Horizon 2020 – SME Instrument, Faza a II-a a proiectului. Nimic nou, din pacate. Situatia este identica cu rezultatele din Faza I, din august 2014 (155 de proiecte castigatoare, 21 de tari, niciunul din Romania), ceea ce imi arata ca noi (mediul de business, decidenti politici, influenceri, consultanti, etc) nu am reusit sa schimbam mare lucru intr-o perioada de 2-3 ani.

Prin acest instrument de sustinere, fiecare proiect castigator este finantat cu pana la 2,5 milioane de euro (5 mil. euro, pentru proiectele din sanatate). In concurs, IMM-urile romanesti s-au inscris cu 8 proiecte, insa niciunul nu a fost selectat.

Dupa cum releva graficul de mai sus, proiectele din Spania s-au bucurat de un mare succes, fiind acceptate dupa a doua runda 19 de proiecte. Spania a fost urmata de Germania si Irlanda, fiecare tara cu cate 5 firme castigatoare. In total, pentru aceasta runda de granturi din programul Horizon 2020 au aplicat 1.534 IMM-uri. Cele mai multe aplicatii au fost din Spania (257), Italia (224) si Marea Britanie (144), iar majoritatea proiectelor castigatore sunt din domeniul IT&C, al transporturilor (10 proiecte din fiecare sector), urmate de 9 proiecte in sectorul sistemelor de eficientizare energetica.

Anterior, evaluatorii au transmis dupa primele runde de proiecte o serie de lectii extrase din aplicatiile primite, care pot fi folositoare companiilor care se pregatesc sa aplice:

1. Cele mai multe proiecte necastigatoare s-au concentrat prea mult asupra descrierii proiectului si prea putin asupra oportunitatii de business;

2. Au fost prea putin convingatoare in argumentarea de ce compania care propune proiectul si nu competitia va reusi sa implementeze proiectul;

3. Nu s-au concentrat suficient asupra solutiilor competitoare;

4. Au avut un nivel prea scazut de inovare, propunandu-si sa dezvolte un produs deja existent;

5. Au propus doar o idee, fara sa detalieze ce implica si comercializarea acestuia;

6. Doar si-au incercat norocul, din care evaluatorii au extras concluzia la care se pare ca unii dintre aplicanti nu s-au gandit: Instrumentul SME nu este o loterie.

Ce ne ramane de facut? Putem da vina pe stat ca nu se implica in promovarea programului Horizon 2020, putem arata cu degetul consultantii sau antreprenorii? Nu cred. Este necesar, pentru inceput, sa intelegem mai bine ecosistemele de inovare din Spania, Italia si natura proiectelor din Irlanda, sa urmam pasii recomandati de specialisti aici, iar apoi sa construim politici publice si proiecte comune pentru universitati, hub-uri de inovare si institutii publice. Un prim pas ar fi acesta.

Pentru studiu, lista completa a proiectelor selectate + harta de mai jos care ne pune pe ganduri

Economie Featured

Investitii straine: cat de atragatoare sunt pietele emergente (Romania, inclusa in studiu)

Mar 12,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Dupa ce am aflat ca Romania a fost plasata in grupul tarilor VARP, un concept similar mult mai cunoscutului BRICS, merita citite concluziile unui studiu despre mai multe piete emergente, precum Romania, care sunt in cautare de modalitati de a atrage un volum mai mare de investitii straine.

Studiul UHY, retea de firme de contabilitate si consultanta, arata ca in 2015, fluxul de investitii straine a fost de 4,3 miliarde dolari in Romania, in timp ce media europeana se ridica la 19,1 miliarde dolari si cea mondiala la 29,3 miliarde dolari.

Media tarilor G7 era de 82,8 miliarde dolari, iar cea a BRIC de 93,9 miliarde dolari.

Fluxurile de investitii straine directe exprimate in procente din Produsul Intern Brut erau in Romania in 2015 de 2,4%, mai mari insa decat media europeana de 2% si de cea mondiala de 2,2%. Cu toate acestea, masurile fiscale introduse de noul Guvern ar putea avea un impact mai mare asupra consumatorilor decat asupra sporirii ISD, se aminteste in studiu.

Mi-a placut: “Tarile sunt interesate sa atraga ISD deoarece acestea contribuie la alimentarea cresterii economice. Pe langa faptul ca stimuleaza crearea de locuri de munca si incasarile din impozite, investitiile straine directe pot da un impuls competitivitatii si productivitatii prin transferul de cunostinte sau prin investitia in procese, tehnologii sau infrastructuri mai bune.”

Merita urmarit si citit mai multe despre Malta, tara din studiu cu cea mai mare cota a ISD din PIB – 25,8% (2,5 mld. USD in total). Insula continua sa profite de pozitia sa la intersectia Europei, Africii si a Orientului Mijlociu, devenind un centru bancar international si atragand fluxuri substantiale de capital.

Economie Featured

VARP – acronimul care poate crea o noua realitate: Romania, pe lista scurta a investitorilor straini

Feb 23,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romania poate ramane pe primele locuri in regiune in atragerea interesului investitorilor si in urmatorii ani (2017-2020). Raman optimist datorita oportunitatilor “macro”, dar si gratie clasicelor atuuri, printre care amintesc doar costul fortei de munca atractive (al doilea cel mai scazut din UE), flexibilitatea legislatiei muncii sau potentialul de crestere a productivitatii.

Un comentariu similar, la fel de optimist, ii apartine lui Tim Love, director in cadrul companiei de investitii GAM, care plaseaza Romania in grupul tarilor VARP, un concept similar mult mai cunoscutului BRICS. VARP – Vietnam, Argentina, Romania si Pakistan – reprezinta o “colectie de geografii, limbi, istorie si cultura de business, cu un singur lucru in comun: fiecare tara dintre cele patru ofera oportunitati uriase de crestere economica”. Tarile VARP sunt caracterizate, potrivit lui Tim Love, printr-o crestere economica puternica, cuprinsa intre 3 si 6%.

Personal, cred ca aceasta “vanatoare” a investitorilor in piete emergente de identificare a noului grup BRICS este, de asemenea, o oportunitate pentru noi, din punctul de vedere al marketingului. Si, iata, ca un specialist in investitii nominalizeaza Romania alaturi de alte piete cu potential pentru investitorii strategici si de portofoliu.

Putina istorie economica moderna: in urma cu 15 ani, Jim O’Neill, economist la Goldman Sachs, inventa si populariza conceptul de BRICS – Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud pentru a atrage atentia asupra oportunitatilor de castig pe care le ofereau cele patru mari economii emergente. In ideea diseminarii unor piete extrem de atractive pentru investitii si care ar putea deveni motorul economiei globale, acelasi Jim O’Neill a starnit agitatia la inceputul lui 2014, cand a vorbit despre perspectivele economiilor “MINT” – Mexic, Indonezia, Nigeria si Turcia.

In 2010, banca britanica HSBC promova alte sase tari cu un mare potential de crestere: trebuie urmarite mai ales tarile “CIVETS”, Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia si Africa de Sud. Aceste tari beneficiau in 2010, potrivit HSBC, de populatii tinere, de o structura economica diversificata si de un nivel ridicat al investitiilor straine directe.

Apare, asadar, acest acronim – VARP – care confirma datele economice fundamentele favorabile Romaniei datorita carora tara noastra este denumita „tigrul Europei de Est”. “Tarile VARP sunt de 13 ori mai mici ca economiile BRICs, asa ca nu ne asteptam sa stimuleze economia globala in aceeasi masura ori sa genereze investitorilor randamente similare. Oricum, aceste tari pot oferi, datorita diversitatii, o dimensiune investititionala mai mare unui portofoliu care cuprinde piete emergente”, spune Tim Love.

Ce face, totusi, ca o tara emergenta sa devina una cu potential de dezvoltare? Reiau aici o analiza economica a grupului Coface, care surprinde sase criterii pentru a identifica o economie emergenta sanatoasa:

1. O crestere economica puternica, stabila si constanta

2. Un grad ridicat de diversificare economica

3. Un stat sanatos

4. Riscurile suverane, sub control

5. O inflatie controlata

6. Stabilitate politica si o stare buna a mediului de business.

Acestor criterii pot fi adaugate “ingrediente” mai concrete, cum ar fi prioritatile si masurile din strategia economica Romania Competitiva, descrise intr-un articol anterior. Cu sau fara acronime de tipul VARP, cred ca merita sa reflectam constant la parghiile care ne sunt la indemana pentru a creste atractivitatea Romaniei in ochii investitorilor. Asadar, ce anume i-ar determina pe investitorii straini sa-si adapteze favorabil opiniile privind Romania?

Foto: walizahid.com + InvestRomania.gov.ro

Antreprenoriat Featured

Fonduri nerambursabile 2017: Start Up Nation, POR, Diaspora Start-up si Romania Start-up Plus

Feb 23,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Programul Start Up Nation

Executivul a publicat normele metodologice are programului Start-Up Nation, prin care se urmareste stimularea infiintarii de companii noi cu capital autohnton prin sprijin financiar.

Potrivit normelor metodologice aprobate de Guvernul Romaniei, pot beneficia de finantare de la bugetul statului in cadrul Programului societatile (microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii) care indeplinesc cumulativ, la data completarii planului de afaceri online, urmatoarele criterii de eligibilitate:

sunt inregistrati conform Legii nr.31/1990 privind societatile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare sau in baza Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei sau in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri;

sunt IMM, conform prevederilor art. 2 si ale art. 4 alin. (1) lit. a), b) sau c) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, care transpune in legislatia nationala Recomandarea CE nr. 361 din data 6 mai 2003, publicata in Jurnalul Oficial al UE nr. L124 din data de 20 mai 2003 (au pana la 249 de angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro sau detin active totale de pana la 43 milioane euro, echivalent in lei).

este considerata intreprindere autonoma, legata, partenera sau intreprindere unica;
au capital social integral privat;

nu au beneficiat de alocatii financiare nerambursabile in cadrul programului in anii anteriori si nu au asociati sau actionari care detin sau au detinut calitatea de asociati/actionari in cadrul altor societati beneficiare de alocatii financiare nerambursabile in cadrul programului in anii anteriori. Asociatii sau actionarii care detin mai multe societati nu pot aplica in cadrul prezentului program decat cu o singura societate.

Citeste mai multe aici.

2. Programul POR 2.2

Antreprenorii pot aplica pentru finantare in cadrul proiectului POR/102/2/2, aferent Axei prioritare 2 – Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii, Prioritatii de investitii 2.2 – Sprijinirea crearii si extinderea capacitatilor avansate de productie si dezvoltarea serviciilor. Proiectul este lansat de Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene.

Bugetul disponibil al acestui apel de proiecte este de 172,94 milioane euro, iar depunerea proiectelor este posibila in cele sapte regiuni de dezvoltare eligibile din tara, cu exceptia regiunii Bucuresti – Ilfov si a zonei Deltei Dunarii.

Vezi conditiile de eligibilitate pentru depunerea proiectelor.

3. POR Incubatoare

Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional (POR) a publicat spre consultare publica, Ghidul Solicitantului. Conditii specifice de accesare a fondurilor in cadrul prioritatii de investitii 2.1. ”Promovarea spiritului antreprenorial, in special prin facilitarea exploatarii economice a ideilor noi si prin incurajarea crearii de noi intreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri” – 2.1.B Incubatoare de afaceri.

Finantarea disponibila in cadrul acestei prioritati se adreseaza incubatoarelor de afaceri. Aceste structuri sunt constituite pentru sprijinirea firmelor nou infiintate si a celor cu un istoric scurt de functionare, pentru a furniza servicii suport de afaceri. Aceste activitati vor contribui la consolidarea pozitiei pe piata a IMM-urilor, cu atat mai mult cu cat se va lua in considerare complexitatea serviciilor si capacitatea incubatoarelor de a furniza servicii specifice pentru IMM-uri.

Sunt eligibile investitiile ce se realizeaza intr-una din urmatoarele regiuni de dezvoltare: Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru. Valoarea finantarii nerambursabile solicitate este de minimum 200.000 euro si maximum 7.000.000 euro.

Cititi mai multe aici.

4. POCU Romania Start-up Plus si Diaspora Start-up

Noul Minister al Dezvolarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene recunoaste, potrivit StartupCafe, ca nu a demarat inca evaluarea proiectelor depuse de organizatiile care vor sa devina administratori de granturi, pentru ca apoi sa poata sa fie incadrati in schemele de finantare si romanii care vor sa inceapa mici afaceri cu un ajutor de pana la 40.000 de euro, in liniile de finantare Romania Start-up Plus si Diaspora Start-up, din cadrul Programului Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020.

Economie Featured

Investitiile straine in Romania – ce ar putea aduce o crestere (si) in 2017

Feb 15,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Datele anuntate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) despre 2016, un an record pentru investitiile straine atrase in tara, au starnit mai multe reactii in social media, de altfel un lucru imbucurator, caci este important sa vorbim serios si despre tendintele economice ale momentului. Ce sanatos ar fi ca specialistii cu experienta in administratia publica, investitorii straini, guvernantii de acum, autoritatile locale si consultantii de business sa organizeze dezbateri proactive pornind de la aceste statistici.

Va propun sa fim echilibrati. Cifrele primite de la BNR si de la ONRC transmit atat semnale optimiste, cat si mesaje negative. Avem vesti bune, dar si o cadenta de scadere in ceea ce priveste interesul investitorilor straini.

Vestea buna: companiile straine au implementat investitii directe in economia romaneasca in valoare de 4,081 miliarde euro in 2016, in crestere cu 18% fata de anul anterior. Acesta reprezinta un nivel-record al ultimilor opt ani, conform datelor publicate de BNR.

Nivelul investitiilor straine din 2015 a fost unul record dupa 2009, cand investitiile straine directe au insumat 3,49 miliarde euro. Nivelul maxim istoric a fost inregistrat in 2008, cand firmele straine au investit in Romania 9,5 miliarde euro.

Investitii straine directe (mld. euro)

2008   9,5
2009   3,4
2010   2,2
2011   1,8
2012   2,1
2013   2,7
2014   2,4
2015   3,5
2016   4,1

O statistica mai putin buna: Romania a inregistrat, in 2016, un an mai slab an in privinta firmelor cu capital strain nou infiintate, reiese din datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC).

Astfel, in 2016 au fost infiintate 5.348 de astfel de firme, in scadere de la 5.831 unitati, in 2015. Dupa 1991, cele mai multe societati au fost infiintate in anul 2007, cand au fost inregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai putine au fost in anul 1995, respectiv 3.400.

In mod evident, investitiile straine directe atrase de economia nationala reprezinta un catalizator important atat pe termen scurt cat si pe termen lung, astfel incat este importanta platforma Invest Romania, creata anul trecut de echipa Guvernului Ciolos, dar mai ales modul in care vor lucra specialistii din Guvern specializati in investitii straine. Aici ma refer la echipa de la Ministerul Mediului de Afaceri care ii include si pe toti consilierii economici cu birouri in marile orase din lume.

In opinia mea, ar trebui sa fim echilibrati atunci cand analizam astfel de statistici. Guvernantii, oamenii locali de business sau consultantii pot fi preocupati de valoarea investitiilor sau de numarul lor, dar mai profunda este eficienta investitiilor straine, care depinde mai ales de calitatea acestora si de ramurile in care sunt atrase.

Din experienta mea, principalele constrangeri identificate in urma intalnirilor si interviurilor cu firme cu capital strain existente in Romania si cele in stadiul de prospectare sunt:

1. Proceduri rigide si greoaie (obtinerea autorizatiilor de mediu; a vizelor pentru cetatenii din afara Uniunii Europene; a ajutorului de stat etc.)

2. Contactul limitat cu investitorii straini dupa ce acestia au finalizat procesul de investire

3. Legaturile slabe intre companiile locale si straine atat in interiorul parcurilor industriale cat si in necesitatea de a crea clustere industriale

Ce ar fi de facut in perioada urmatoare? Pe de o parte, in mediul privat si cel asociativ este nevoie de proiecte proaspete care sa promoveze Romania ca potentiala tinta pentru investitorii straini. Pe de alta parte, in mediul public oportunitatile sunt numeroase si ma rezum la a ma inspira din cateva prioritati si masuri din strategia economica “Romania Competitiva”.

Prioritate I: simplificarea procedurilor de autorizare in diferite domenii

M1. Simplificarea procedurilor de acordare a autorizatiilor de mediu

M2: Simplificarea modului de acordare a vizelor pentru cetatenii non-EU (dupa modelul polonez) – facilitarea mobilitatii fortei de munca atat pentru expati, cat si pentru specialisti internationali necesari

Prioritate II: accelerarea eficientizarii acordarii ajutorului de stat si imbunatatirea criteriilor de alocare a acestuia

M1: Scurtarea timpului de analiza de la inmanarea aplicatiei la decizia finala de acordare a ajutorului de stat, in special in cazul raspunsurilor la intrebarile lamuritoare

Prioritate III: imbunatatirea relatiei dintre autoritatile publice si investitori

M1: Crearea cadrului legal la nivelul autoritatilor publice locale in vederea imbunatatirii serviciilor de aftercare oferite investitorilor existenti (ministere + autoritati locale)

M2: Promovarea sustinuta a parcurilor industriale si sprijinirea formarii unor clustere industriale intre companii din acelasi sector de activitate

Investitorii straini sunt atrasi de Romania in continuare. Compania japoneza Roki, ce furnizeaza componente auto pentru producatori de renume, precum General Motors, Nissan sau Mazda, tocmai ce a deschis in Arad prima hala de productie din Europa. Investitori ca Arcelik, detinatorul producatorului de electrocasnice Arctic, chinezii de la Ningbo HuaXiang Electronic Co Ltd sau producatorii de cablaje auto pentru BMW, sunt pe punctul de a investi pe piata romaneasca. Toti acestia, impreuna cu alti potentiali investitori, au nevoie de 1. predictibilitate fiscala, 2. o organizatie guvernamentala profesionista de atragere a investitiilor straine, 3. entitati private care sa promoveze piata locala, sa identifice investitori, 4. un dialog consecvent intre mediul de afaceri activ care promoveaza Romania si autoritati si, nu in ultimul rand, 5. evenimente de promovare. Toate acestea sunt ingrediente care ar putea aduce o crestere o investitiilor private atat in valoare, cat si ca numar.

Credit foto: Ghidul Invest Romania, Business Review

Featured

Finantari 2017: ce proiecte sunt disponibile pentru firme

Feb 15,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Finantari pentru IMM-uri: anul acesta sunt disponibile finantari atat pentru intreprinderile existente, cat si pentru start-up-urile cu sediul in mediul urban si rural.

Antreprenorii care vizeaza linia adresata microintreprinderilor din mediul urban, finantate de Programul Operational Regional (POR), isi pot depune proiectele pana la 27 aprilie 2017, cu posibilitatea de a accesa sume intre 25.000 si 200.000 de euro, cu o minima contributie de 10%.

Specialistii Business Teorema atrag atentia ca, incepand cu februarie, se deschide o noua linie de finantare adresata IMM-urilor, valoarea proiectelor fiind intre 200.000 si un milion de euro, cu o contributie de cel putin 30%.

De asemenea, luna martie aduce deschiderea liniei de finantare destinata incubatoarelor de afaceri, respectiv a structurilor gestionate de un administrator, care permit unor start-up-uri sa isi desfasoare activitatile la comun, impartindu-si costurile administrative asemenea unui hub.

Finantari IMM-uri: 2017 aduce finantari pentru start-up-uri si in cadrul programului Romania Start-Up Plus, finantat prin Programul Operational Capital Uman (POCU). Intr-o prima faza, in cadrul acestui program vor fi selectati administratorii fondurilor, respectiv intermediarii intre autoritatile statului si antreprenori, acestia depunandu-si deja proiectele in 2016.

Antreprenorii selectati vor primi finantarea in doua transe de cate 75%, respectiv 25% din valoarea planului de afaceri aprobat. Cea de-a doua transa se va acorda numai dupa ce antreprenorul va face dovada ca a obtinut venituri in valoare de cel putin 30% din valoarea proiectului. Tinta asumata de Guvernul Romaniei pentru acest program este de 1.500 de intreprinderi nou-infiintate si 2.000 de locuri de munca create.

Finantari IMM 2017

Antreprenorii care vizeaza oportunitatile din mediul rural pot primi o subventie prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) de 50.000 de euro sau chiar 70.000 de euro in cazul investitiilor in agroturism, cu o contributie de 0%, fiind admise la finantare si start-up-uri.

1 … 5 6 7 8 9 … 39

Category : Featured