[The Public Affairs Memo] este un demers de comunicare prin care voi analiza săptămânal și lunar cele mai importante acte normative, programe și proiecte politice care sunt, în opinia mea, utile mediului de business (antreprenori și investitori străini).

Un bilanț al primei luni de guvernare a noului Executiv, trecut prin Parlament în data de 29 iunie, arată cateva teme mari care influențează direct mediul de afaceri.

Opt subiecte principale ne-au atras atenția în strategia guvernamentală, informații care sunt utile mediului de business.

1. Revoluţia din fiscalitate: impozitul pe cifra de afaceri

Schimbările de politică fiscală anunţate în urmă cu o lună în noul Program de Guvernare au produs turbulenţe  în mediul de afaceri prin propunerea de înlocuire a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri. România ar fi fost singura ţară membră a Uniunii Europeane cu acest tip de impozitare pentru toate categoriile de contribuabili.

Guvernul a dat înapoi după una din cele mai prompte și mai puternice reacții ale antreprenorilor, care au arătat că propunerea afectează grav stabilitatea şi încrederea în economia românească. În plus, scenariul ar fi îndepărtat România de paradigma economică europeană pe care deja s-a înscris.

2. Taxa de solidaritate

Noul guvern intenţionase iniţial să introducă o nouă taxă – cea de solidaritate, pentru cei cu venituri de peste zece salarii minime pe economie, aşa cum arata programul de guvernare.

Dupa ce a renuntat la impozitul universal pe cifra de afaceri, Executivul a anunțat că păstrează, totusi, taxa de solidaritate. În cele din urmă, primul ministru a anunțat scoaterea taxei de pe agendă și a explicat răzgândirea prin faptul că măsura ar fi avut un efect „puțin” și ar fi provocat un „deranj” mare.

3. CAS şi CASS datorate de angajator: salariile nete pot scădea

Contribuțiile sociale vor trece în totalitate la angajat începând cu 01 ianuarie 2018 – anunță Ministerul Finanțelor.

În ciuda controverselor și a ezitărilor autorităților – care au calculat măririle salariale în funcție de acest transfer al obligațiilor sociale – Finanțele anunță această modificare, chiar în condițiile în care, cu doar o zi înainte, ea fusese dezmințită vehement de premierul Tudose.

Nivelul contribuţiilor sociale obligatorii ar urma să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. Calculul acestor procente se face, însă, la un salariu brut mărit.

Astfel ca măsura anunţată de Finanţe, conform cărora contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina salariatului, ar putea genera situaţii în care angajaţii vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22% (Vedeți scenarii aici).

4. Contractele part-time vor fi taxate mai mult

Guvernul a decis să impoziteze sute de mii de contracte de muncă în regim part-time la fel cum sunt impozitate contractele de muncă cu normă întreagă şi cu salariul minim pe economie.

Taxarea este abuzivă, potrivit mediului de afaceri. Practic, de la 1 august 2017, există obligația angajatorilor de a achita CAS și CASS la nivelul salariului minim brut pentru salariații încadrați cu normă parțială.

Potrivit mediului de afaceri, „textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului”.

De asemenea, piaţa forţei de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. Astfel, această nouă reglementare va duce la disponibilizarea persoanelor care sunt angajate doar cu timp parţial.

5. Cheltuielile statului cu investiţiile, la un minim record

Cele mai recente statistici guvernamentale relevă că investițiile publice au înregistrat cea mai mare cădere din ultimul deceniu.

Datele arată că în primul semestru din 2017, investițiile publice au scăzut aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Practic, sunt ministere care au un grad de execuție de doar 2% (bani cheltuiţi din întreaga sumă alocată).

Lucian Croitoru, consilierul pe politică monetară al guvernatorului BNR, scrie despre contextul nefavorabil în care s-a produs scăderea dramatică a investițiilor publice din prima jumătate a anului. El arată o înrăutățire a condițiilor economice și anunță că “e posibil ca timpul rămas pană la următoarea criză se se fi scurtat surprinzător de mult”.

6. Fiscalitatea reactivă și haotică: guvernul a schimbat reguli de impozitare în HoReCa cu două zile înainte de termenul-limită de depunere a declarațiilor fiscale

Firmele din sectorul turistic, restaurante și alimentație publică ce au avut în 2016 afaceri cuprinse între 100.001 și 500.000 de euro vor trece de la plata impozitului specific la impozit ”micro”, începând cu luna august, potrivit unui act normativ publicat recent în Monitorul Oficial.

Contribuabilii vizați de modificarea sistemului de impunere vor fi obligați să achite, până la 25 august 2017, forfetarul aferent perioadei ianuarie-iulie 2017, fără a mai exista obligația declarării și plății, până pe 25 iulie, a impozitului specific aferent primului semestru din an, adică primele șase luni din 2017.

7. Normele Legii RCA

Normele necesare pentru aplicarea efectivă a unora dintre prevederile noii Legi a asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA) au fost adoptate miercurea trecută de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și au apărut recent în Monitorul Oficial. Concret, noile norme de aplicare tratează chestiuni precum forma contractului și poliței RCA, sistemul bonus-malus, decontarea directă sau lista documentelor necesare pentru obținerea despăgubirilor.

Ce reglementează, concret, normele intrate în vigoare.

8. Fondul Suveran de Investiţii

O nucă prea tare şi pentru noul Guvern este vestitul Fond Suveran de Investiţii, pe langă care mai există plănuit un alt fond, şi anume Fondul Naţional de Dezvoltare, care va prelua toate participaţiile statului deţinute acum prin AAAS, fostul AVAS.

Spre exemplu, proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control al  FSDI, avertizează economiștii.

O schimbare de strategie s-a produs recent, când premierul Mihai Tudose a punctat că proiectul privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi, de fapt, adoptat în Parlament în baza unei inţiative legislative, nu prin ordonanţă în Guvern.

Fostul premier Sorin Grindeanu declarase că i s-a ”sugerat” ca Fondul Suveran de Investiţii să treacă prin ordonanţă de urgenţă, el exprimându-şi convingerea că nici premierul Mihai Tudose nu va accepta acest lucru. Practic, este necesar ca acest fond, care urmează să includă companii precum Hidroelectrica, Tarom, Transgaz, Romgaz, să fie înfiinţat prin lege adoptată de Parlament.

Reprezentanții grupurilor multinaționale consideră, în majoritatea lor covârșitoare, că modelul de taxare la nivel global se află într-un proces de reașezare pe alte principii, iar abordarea autorităților fiscale în cadrul controalelor devine mai strictă, arată rezultatele unui studiu realizat de Deloitte, la nivel global, care a fost publicat în august 2017.

Aflat la a patra ediție, studiul analizează și sintetizează răspunsurile a 460 de directori financiari, manageri de taxe și alți profesioniști în fiscalitate din 38 de țări privind impactul măsurilor din planul împotriva erodării bazei impozabile și a mutării artificiale a profiturilor în alt stat (Base Erosion and Profit Shifting – BEPS). România a devenit membru asociat al BEPS la începutul lunii iunie 2017.

„Observăm că, pe măsură ce BEPS este implementat în mai multe jurisdicții, companiile acordă o atenția continuă pregătirii interne în vederea ajustării la noile prevederi. România nu a fost inclusă în chestionarul global, însă Deloitte România a demarat un studiu local ale cărui rezultate sintetizate și anonimizate vor fi publicate în scurt timp. Demersul nostru intenționează să vadă impactul acestor măsuri la nivel local atât din perspectiva modificărilor legislative fiscale românești, cât și ca urmare a măsurilor întreprinse de societățile mamă care afectează filialele din România”, a spus Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice Deloitte România.

Principalele concluzii ale studiului <<Inițiativa BEPS a OECD și “transformarea fiscalității”>>, la nivel global:

• 91% dintre respondenți sunt de acord/foarte de acord că structurile fiscale implementate în prezent se află sub un control mai strict al autorităților fiscale comparativ cu anul trecut
• 94% sunt de acord/foarte de acord că cerințele suplimentare de raportare în zona prețurilor de transfer vor crește substanțial sarcina administrativă de conformare, ca urmare a recomandărilor BEPS
• 93% sunt de acord/foarte de acord că autoritățile vor pune accent, indiferent de orice schimbări legislative, pe analizele pentru controale fiscale, ca urmare a dezbaterii actuale despre BEPS
• 86% sunt de acord/foarte de acord că organizația lor a evaluat impactul potențial al schimbărilor legate de BEPS
• 89% sunt de acord/foarte de acord că inițiativa BEPS va avea ca rezultate schimbări legislative și ale tratatelor fiscale în multe state
• 96% sunt de acord/foarte de acord că un control mai mare va fi aplicat de autoritățile fiscale privind operațiunile din jurisdicțiile cu taxare mai scăzută

“Deși este un subiect extrem de mult politizat peste tot în lume, reașezarea impozitării companiilor multinaționale la nivel global derivă mai degrabă din realitățile economiei care este din ce în ce mai globalizată și digitalizată. Ca de obicei, companiile sunt cu un pas înaintea statelor în adoptarea inovației, tehnologiei și a tendințelor consumatorilor. Prin urmare, statele au inițiat un plan concertat la nivel global care modifică taxarea pentru a ajunge din urmă evoluțiile din mediul de afaceri”, a mai spus Dan Bădin.

Impactul celor 15 acțiuni ale BEPS va fi resimțit de societățile din România pe două planuri principale. În primul rând, autoritățile fiscale vor pune și mai mult accent pe analiza substanței economice a tranzacțiilor în detrimentul formei acestora. În al doilea rând, va crește transparența fiscală. Din acest motiv, autoritățile fiscale române vor avea acces la informațiile financiare și fiscale ale tuturor entităților din cadrul unui grup pe care le raportează societățile mamă în jurisdicțiile de rezidență, inclusiv despre filialele / sediile lor permanente  din România.

„Autoritățile fiscale române vor avea informații mai multe și mai detaliate pe care le vor putea utiliza în cadrul verificărilor.  În același timp, contribuabilii români trebuie să analizeze structura de business pentru a se asigura că sunt conformi cu noile reguli. De asemenea, trebuie să urmărească mai strict modalitatea de impozitare a profiturilor companiilor, în functie de locul în care au loc activitățile economice. Profesioniștii în fiscalitate chestionați la nivel global au spus că ritmul alert de implementare a prevederilor BEPS i-a luat prin suprindere în ultimul an. Este de așteptat ca tendința globală să se răsfrângă asupra României”, a concluzionat Dan Bădin.

Aproximativ 3,6 milioane de români intenționează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceștia ar prefera tot în România, cele mai atractive fiind București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov, potrivit unui sondaj menționat în raportul “Orașe-magnet, Migrație și navetism în România”, realizat de angajați ai Băncii Mondiale.

Astfel, 18% dintre respondenți (reprezentativi pentru aproximativ 3,6 milioane de persoane) au declarat că intenționează să se mute în următorii 5 ani, cu o rată medie a certitudinii de 85%. 82% au afirmat că nu s-au gândit să se mute în următorii 5 ani. În rândul celor care au în vedere să se mute, o pondere extrem de mare o au tinerii — vârsta medie a celor care intenționează să se mute este de 35 de ani. 75% dintre respondenții care au în vedere să se mute în următorii 5 ani nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar un singur copil.
În general, persoanele care iau în calcul această posibilitate au un nivel de studii mai ridicat, venituri mai mari și sunt, într-o proporție mai mare decât media pe țară, angajați în sectorul privat. La nivel teritorial, locuitorii din regiunile cel mai puțin dezvoltate (de exemplu Sud-Muntenia, Nord-Est) sunt mai predispuși să se mute decât cei din regiunile mai dezvoltate (de exemplu Vest, Centru).

Orașe-magnet, Migrație și navetism în România