RAPORT: pornesti o afacere mai usor in Bucuresti sau Timisoara decat in Craiova sau Constanta

Jul 18,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Banca Mondiala a publicat un nou studiu Doing Business, in care analizeaza de aceasta data reglementarile comerciale aplicabile companiilor locale in 22 de orase din Bulgaria, Romania si Ungaria in comparatie cu cele aplicabile in alte 187 tari.

Concluziile principale ale studiului:

•   Reglementarile aplicabile mediului de afaceri si punerea acestora in aplicare difera semnificativ atat intre cat si in interiorul Bulgariei, Romaniei si Ungariei – cele mai mari decalaje existand in interiorul Bulgariei si Romaniei.
•   Nicio localitate nu exceleaza in toate cele cinci domenii masurate; fiecare dintre cele 22 de localitati comparate se situeaza in prima jumatate a clasamentului la cel putin un indicator si in a doua jumatate a clasamentului la cel putin unul dintre ceilalti indicatori.
•   Bucurestiul ocupa pozitii in prima jumatate a clasamentului la majoritatea indicatorilor masurati, demonstrand potential pentru gestionarea eficienta a unui volum crescut de solicitari de servicii din partea sectorului privat.
•   Orasele romanesti s-ar putea inspira din exemplul dat de Timisoara pentru a
imbunatati procesul de solutionare a litigiilor comerciale.

Situatia din Romania

Potrivit studiului Bancii Mondiale, cele mai mari diferente la nivel subnational se inregistreaza in Bulgaria si Romania.
In Romania, Bucurestiul depaseste cu 17 pozitii Craiova (care se afla la coada clasamentului) la indicatorul privind constituirea unei societati comerciale, iar Timisoara se afla cu 17 pozitii mai sus de Brasov (care are cel mai mic punctaj) din punct de vedere al solutionarii litigiilor comerciale.
Oradea este in fruntea clasamentului din punct de vedere al constituirii unei societati comerciale, orasul se poate inspira insa din exemplul dat de Timisoara pentru a-si imbunatati rezultatele in cadrul indicatorului privind solutionarea litigiilor comerciale.
Timisoara si Constanta pot oferi un exemplu pozitiv in domeniul solutionarii litigiilor comerciale.
Aceste diferente de performante la nivel subnational pot ajuta factorii decizionali sa identifice domeniile in care sunt posibile imbunatatiri care nu necesita modificari legislative majore.

Featured

Bridge to the Future pentru tinerii din Generatia Millenials

Jul 7,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Cat de sigura este piata de capital din Romania? De ce merita sa lucrezi in administratia publica? De ce este bine sa atragi un investitor in afacerea ta? Care este rolul unui board intr-o companie? L-ai cunoscut pe Dragos Anastasiu cand era business angel la “Arena Leilor”? (nota: emisiunea era difuzata in urma cu 7 ani, deci cel care m-a intrebat avea atunci varsta de 10-12 ani) Daca tot ne-ai vorbit despre “Building Bridges”, iti recomand jocul de carti “Bridge.”

Pentru astfel de intrebari si de idei prefer sa petrec cat mai mult timp in preajma tinerilor din Generatia Millenials, cei preocupati de tehnologie si de mediul antreprenorial in mare parte, focusati pe obiectiv si foarte dornici de a experimenta si a incerca lucruri noi. Autentici si greu de definit sunt si cei 27 de elevi pe care i-am cunoscut la Scoala de Vara a Programului Leadership Autentic. Sunt tineri din intreaga tara: Moreni, Campina, Tulcea, Bucuresti, Ploiesti, etc.

M-a suprins in mod placut sa vad ca sunt interesati de impactul pe care il pot genera in societate, asa ca le-am povestit despre “Bridge to the Future”, adica despre importanta crearii unor punti de legatura cu alti oameni, cu idei diferite si mai ales cu alte organizatii. Punti de incredere care sa-i ajute sa creasca profesional si personal. Mi-a placut la Scoala de Vara Leaders. Iata cateva idei simple pentru tineri astfel incat sa aplice conceptul “Bridge for the Future”:

1. Cunoaste tineri din domenii complementare: spre exemplu, daca esti student la o facultate de business, cauta sa faci proiecte cu studenti de la Politehnica.

2. Incearca sa intelegi nevoile specialistilor din domenii complementare celui in care activezi. De exemplu, daca lucrezi in mediul privat in industria IT, cauta sa intelegi specialistii din institutiile de stat care reglementeaza sau coordoneaza proiectele din IT si profesorii si cercetatorii din universitatile de profil. Poate chiar sa creezi un proiect impreuna cu acestia.

3. Creeaza/dezvolta sau participa la creearea unui ecosistem in jurul pasiunii tale sau al unui interes profesional. Spre exemplu, daca , student fiind, esti pasionat de fintech, dezvolta un ecosistem de fintech in orasul tau.

4. Construieste continut cu scopul de a crea “punti de incredere” pentru viitorul tau. Spre exemplu, fa-ti un blog inca din liceu sau la facultate.

5. Calatoreste, participa la schimburi de experiente organizate in alte tari, intalneste tineri din alte tari.

Antreprenoriat Featured

Companiile din Romania au pierdut 90.000 de salariati

Jul 7,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Numarul salariatiilor din companiile care au depus situatiile financiare aferente anului 2016 a scazut cu 90.000 la finalul anului 2016 fata de anul precedent, de la 4 milioane in anul 2015 la 3,91 milioane anul trecut, se arata intr-un studiu Creditinfo, companie specializata in furnizarea produselor si serviciilor de management al riscului comercial. Majoritatea covarsitoare a companiilor din Romania (91,5%) o reprezinta micro-intreprinderile, adica au cel mult 9 angajati, 8,19% au intre 10 si 49 de angajati, 1,49% au intre 50 si 249 de angajati, iar 0,29% (putin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajati.

Totul, in contextul in care numarul companiilor inregistrate in Romania care au desfasurat activitate a crescut cu 19.000 fata de anul precedent, ajungand la 556.000, fata de 537.000 in 2015. A scazut in schimb cifra de afaceri, de la 1,2 mii de miliarde lei in anul 2015 la 1,195 mii de miliarde lei in anul 2016, se mai arata in studiul Creditinfo. Ponderea companiilor care au cifre de afaceri de pana la 2 milioane lei este de 91%, intr-o usoara crestere fata de anii precedenti. A scazut in schimb ponderea companiilor care au inregistrat cifre de afaceri de peste 49 de milioane lei, de la 0,53% in anul 2015 la 0,5% anul trecut.

Totusi, desi sunt mai putine companii si au mai putini salariati, profitul inregistrat de ele se afla pe un trend crescator: 96 de miliarde lei in 2016, fata de 89 de miliarde in 2015 si 83 de miliarde in 2014. Totodata, pierderile inregistrate de companiile romanesti au fost din ce in ce mai mici in ultimii trei ani: de la 54 miliarde lei in 2014, la 44 miliarde in 2015, respectiv 34 miliarde anul trecut.

„Profitabilitatea companiilor din Romania inregistreaza un trend pozitiv, atat in cazul in care se ia in calcul doar profitul obtinut de acestea, cat si atunci cand in ecuatie este introdusa si pierderea inregistrata la nivel national. Scaderea pierderilor inregistrate de companiile din Romania, coroborata cu cresterea profitului si cu o relativa stagnare a cifrei de afaceri, a facut ca profitabilitatea acestora sa se dubleze in anul 2016 (5,15%) comparat cu anul 2014 (2,55%)”, explica Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo Romania.

Imobiliarele raman cel mai important domeniu

Topul celor mai profitabile domenii din Romania ramane neschimbat in ultimii trei ani. Pe primul loc se afla lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale, unde profiturile au depasit valoarea de 3,4 miliarde lei, fiind insa in scadere comparativ cu valoarea inregistrata in anul 2015 (3,6 miliarde lei). Al doilea domeniu profitabil este cel al inchirierii si subinchirierii bunurilor imobiliare, cu profituri de aproape 2,8 miliarde lei in 2016, inregistrand o crestere semnificativa fata de anul precedent, cand ocupa locul al patrulea, cu profituri de 2 miliarde lei.

Cultivarea cerealelor completeaza podiumul, cu profituri de peste 2,5 miliarde lei, de asemenea in crestere fata de anul precedent, cand ocupa locul al saselea, cu putin sub 1,9 miliarde lei. Alte domenii profitabile sunt: Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate (2,36 miliarde lei profit), Activitatea de consultanta pentru afaceri si management (2,23 miliarde lei profit), Transportul rutier de marfuri (2 miliarde lei profit) si Productia de energie electrica (2,07 miliarde).

„In anul 2016 nu se observa modificari semnificative in topul celor mai profitabile domenii de activitate. Chiar daca profitul domeniului a scazut, lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale continua sa fie de departe cel mai profitabil domeniu de activitate. Cultivarea cerealelor reintra in top 3 domenii profitabile insa este in continuare un domeniu influentat de conditiile meteorologice”, declara Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo Romania.

La capitolul cifra de afaceri, Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate este domeniul care genereaza cea mai mare cifra de afaceri in fiecare din ultimii trei ani. Trendul este crescator: de la 48 miliarde lei in 2014, la 54,8 miliarde lei in 2015 si 59,6 miliarde lei in anul 2016. Urmeaza Transporturile rutiere de marfuri (34,8 miliarde lei), Lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (29 de miliarde lei) si Comertul cu ridicata al produselor farmaceutice (25,6 miliarde lei).

Cei mai multi salariati lucreaza in companii care activeaza in domeniile Comert cu amanuntul in magazine nespecializate (peste 183 mii de salariati, cu 2.000 mai multi decat in anul 2015), Lucrari de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (peste 161 mii de salariati, in scadere cu 5.000 fata de anul 2015), Transporturile rutiere de marfuri (127.000 persoane, cu 6.000 mai multe decat in 2015) si Activitati de protectie si garda (106.000 salariati, cu 2.000 mai putini decat in anul precedent).

Judetele cu cele mai profitabile firme

Profitul generat de companiile bucurestene, cel mai important din toata tara, a inregistrat o crestere de 4 miliarde lei in anul 2016 (34 de miliarde lei profit) fata de anul precedent (profit de 30 miliarde lei). Urmeaza judetul Ilfov, cu 6,1 miliarde lei profit in anul 2016, Timis (profit de 4,8 miliarde lei), Cluj (4,3 miliarde lei), Sibiu (3,6 miliarde lei), Prahova (3,1 miliarde lei), Brasov (3 miliarde lei), Constanta si Arges (cu 2,9 miliarde lei), Mures (2,6 miliarde lei) si Iasi (1,9 miliarde lei).

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde s-au obtinut profituri de peste 34 miliarde lei.

Clasamentul celor mai mari cifre de afaceri, pe judete

Chiar daca s-au inregistrat scaderi importante atunci cand vorbim despre cifra de afaceri generata (422 miliarde lei in anul 2016, fata de 432 miliarde lei in anul 2015), Municipiul Bucuresti conduce, de la distanta, si clasamentul dupa cifra de afaceri.

Pe judete, cele mai importante cifre de afaceri sunt generate de Ilfov (80 de miliarde lei in anul 2016, in crestere cu 12 miliarde lei fata de anul precedent, cand cifra de afaceri era de 78 miliarde lei), Timis (53 miliarde lei), Arges (51 miliarde lei), Cluj (46,3 miliarde lei), Brasov (42,6 miliarde lei), Constanta (41,4 miliarde lei), Prahova (39,1 miliarde lei), Arad(28,1 miliarde lei), Mures (27,3 miliarde lei) si Sibiu (27 miliarde lei). De altfel, judetul Sibiu este nou intrat in Top 10, luand locul judetului Bihor, care iese din grupul fruntas.

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde s-au obtinut cifre de afaceri de peste 422 miliarde lei.

Top judete din Romania in functie de numarul de salariati

Companiile din Bucuresti au si cei mai multi angajati, chiar daca numarul lor este in scadere (1,028 milioane in 2016 fata de 1,056 milioane in 2015). In tara, cei mai multi angajati erau, la finalul anului 2016, in companiile inregistrate in judetul Timis (187.000), Cluj (174.000), Ilfov (160.000), Brasov (149.000), Prahova (138.000), Constanta si Arges (132.000), Bihor (120.000), Sibiu (110.000) si Iasi cu 98.000 de mii salariati.

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde sunt peste 1 milion de angajati.

Care este situatia vitezei de recuperare a creantelor si de plata a datoriilor

In cadrul comertului cu amanuntul in magazine nespecializate, viteza de recuperare a creantelor este in scadere, de la 27 zile in anul 2014, la 17 in anul 2016. Trendul este similar si pentru plata datoriilor, care in anul 2014 avea o durata de 152 zile pe cand in 2016 a scazut la 122 zile. Lucrarile de constructie a rezidentialelor inregistreaza valori ridicate atat pentru recuperarea creantelor (171 zile, de la 155 in anul 2015) cat mai ales la plata datoriilor, unde dupa o scadere de la 470 zile (2014) la 369 zile (2015), a ajuns la 428 zile in 2016. Cultivarea cerealelor inregistreaza valori ridicate atat la recuperarea creantelor (172 zile in 2016, in scadere de la 186 zile in 2015, dar in crestere fata de 161 zile in 2014) cat si pentru plata datoriilor (421 zile in anul 2016, de la 454 zile in anul 2015, dar in crestere de la 370 zile in anul 2014).

In Bucuresti, viteza de recuperare a datoriilor a crescut de la 268 zile in anul 2015 la 277 zile in anul 2016. Acelasi lucru se poate afirma si pentru durata de recuperare a creantelor care a crescut de la 95 zile in anul 2015 la 100 zile in anul 2016. In judetul Cluj, viteza de recuperare a creantelor a ramas constanta 89 zile insa viteza de plata a datoriilor a crescut cu 7 zile, de la 215 zile in anul 2015 la 222 zile in anul 2016.

In judetul Ilfov, atat viteza de plata a datoriilor, cat si cea de recuperare a creantelor a crescut cu 7 zile, de la 83 zile in anul 2015, la 90 zile in anul 2016 (recuperare creante) si de la 235 zile in anul 2015 la 242 zile in anul 2016 (viteza de plata a datoriilor).

Dintre judetele analizate, in Timis se inregistreaza cea mai mare crestere in cazul vitezei de recuperare a datoriilor, de la 194 zile in anul 2015 la 243 zile in anul 2016 (peste o luna). In acelasi timp, viteza de recuperare a creantelor a crescut de la 77 zile in anul 2015 la 93 de zile in anul 2016.

Ipotezele analizei realizate de Creditinfo Romania

In realizarea acestui studiu Creditinfo Romania a luat in calcul toate companiile existente in Romania, cu cateva exceptii: persoanele fizice autorizate (PFA), Intreprinderile Familiale (IF) si cele Individuale (II), care nu raporteaza indicatorii financiari sub forma bilanturilor contabile; companiile din domeniul institutiilor financiare bancare, non-bancare si al asigurarilor; companiile de orice fel care nu au inregistrat activitate financiara (nu au inregistrat profit sau pierdere si au 0 angajati); Companiile care, din diverse motive, nu au depus situatiile financiare.

Antreprenoriat Featured

Ce nevoi au antreprenorii romani care se internationalizeaza. Studiu de caz: Start-Up Bridge Romania-Bulgaria

Jun 26,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Interactiunile directe cu antreprenori din pietele-tinta, know-how-ul local si informatiile despre reglementarile statului si fiscalitate reprezinta principalele obiective ale antreprenorilor romani care au participat la prima editie a Start-Up Bridge, proiect de internationalizare a afacerilor romanesti lansat de Fundatia Romanian Business Leaders (RBL).

Proiectul Start-Up Bridge a fost lansat la Sofia, in cadrul unui schimb de experiente profesionale intre antreprenori romani si potentiali parteneri din Bulgaria. Cei 15 oameni de business din Romania prezenti la Sofia au avut acces, prin intermediul Start-Up Bridge, la cel putin 40 de interactiuni directe cu antreprenori romani si bulgari, reprezentanti ai statului, avocati, specialisti in fiscalitate, studii de caz si investitori.

“Studiile arata ca prezenta internationala directa a firmelor romanesti este modesta, astfel incat numarul companiilor autohtone care efectueaza investitii straine pe pietele externe este de aproximativ 20 intr-un singur an. In acelasi timp, firmele autohtone realizeaza doar 30% din exporturile romanesti. Antreprenorii romani au mare nevoie de know-how, networking, studii si informatii punctuale despre oportunitatile de business din strainatate. De asemenea, am identificat un potential neutilizat de interactiune internationala in randul antreprenorilor romani”, a declarat Claudiu Vrinceanu, initiator al Start-Up Bridge.

Start-Up Bridge este o platforma de interactiune intre antreprenorii romani si companiile externe aflate in diverse etape de dezvoltare. Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia in perioada 18-19 iunie, a fost realizat in parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) si Start It Smart si a cuprins intalniri de tip match-making si prezentari despre oportunitatile de business din Bulgaria, fie ca dezvoltarea internationala a afacerilor romanesti se face prin export, prin deschiderea unei firme, prin castigarea unui proiect de prestari servicii sau prin achizitia unui jucator local. De asemenea, proiectul a beneficiat de prezenta reprezentatilor guvernamentali si a diplomatilor romani si bulgari (Ambasada Romaniei in Sofia, specialistii Invest in Sofia si ai Guvernului Romaniei) care au oferit informatii despre masuri si programe de sustinere a antreprenorilor interesati de internationalizare.

Start-Up Bridge se va extinde in urmatoarele luni cu interactiuni de business in cele mai mari piete din strainatate, astfel incat sa ajute antreprenorii romani interesati de internationalizare.

Informatii utile despre potentialul de business Romania-Bulgaria

a) Pana la 30 aprilie 2017 au fost inregistrate in Romania 2277 societati comerciale cu capital integral sau partial bulgar si un volum subscris al capitalului social de 155,98 milioane euro, pozitionand Bulgaria pe locul 26 in clasamentul pe tari de provenienta a investitorilor straini. In cursul anului 2016 au fost inregistrate 120 de societati cu capital bulgar, aportul de capital social subscris de acestea fiind de aprox. 35 milioane euro (peste 25% din volumul capitalului bulgar investit in Romania dupa anul 1990 pana in prezent).

Conform ultimelor date furnizate de Agentia de Inregistrare din Bulgaria (Registrul Comertului), rezulta ca pana la 31 decembrie 2015 au fost inregistrate 2544 de firme cu capital social integral sau partial romanesc in Bulgaria, din care 466 s-au inregistrat pe parcursul anului 2015.

b) Relatii comerciale -Milioane euro

	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Total	2036,4	2777,0	3209,8	3269,6	3221,5	3455,44	3683,69	3945,52
Export	1094,2	1337,3	1631,3	1735,0	1697,2	1774,83	1822,20	1850,93
Import	942,2	1439,7	1578,5	1534,6	1524,3	1680,61	1861,48	2094,59
Sold	152,0	-102,3	52,7	200,4	172,9	94,23	-39,28	-243,65

In anul 2016, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Bulgaria a crescut cu 7,26%, avand o pondere de 3,16% in totalul comertului exterior al Romaniei. Exporturile romanesti au crescut cu 1,81%, pondere de 3,23 %, locul 6 iar importurile de produse bulgare au crescut cu 12,60%, pondere de 3,11 %, locul 10.

Principalele marfuri exportate au fost: produse minerale – combustibili, metale comune si articole din acestea, masini si echipamente electrice, produse alimentare, produse ale industriei chimice, iar ca produse importate au fost: masini, aparate si echipamente electrice, produse ale regnului vegetal, produse chimice, metale comune si articole metalice, si produse alimentare.

Antreprenoriat Featured Start-Up

RBL lanseaza “Start-Up Bridge” – platforma de interactiune intre antreprenorii romani si cei straini

Jun 14,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Fundatia Romanian Business Leaders (RBL) lanseaza Start-Up Bridge – proiect de internationalizare a afacerilor romanesti, luni, 19 iunie, la Sofia, in cadrul unui schimb de experiente profesionale intre 20 de antreprenori romani si potentiali parteneri din Bulgaria.

Studiile arata ca prezenta internationala directa a firmelor romanesti este modesta, astfel incat numarul companiilor autohtone care efectueaza investitii straine pe pietele externe este de aproximativ 20 intr-un singur an. In acelasi timp, firmele autohtone realizeaza doar 30% din exporturile romanesti.

“Ideea proiectului Start-Up Bridge – Cross your borders a fost generata de nevoia antreprenorilor romani de a trece granitele propriu-zise ale tarii (pentru dezvoltare regionala), dar si de a-si depasi barierele mentale mai mari sau mai mici pe care le avem toti cand vine vorba de business. Aceste bariere din capetele noastre pot fi inlaturate mai usor prin contactul direct cu antreprenori si executivi din culturi de business diferite. Vrem sa-i ajutam pe antreprenorii romani sa-si deschida mai larg orizonturile, fie ca vorbim de viziune a businessului, de executie sau de oportuntati din alte piete”, a declarat Sorin Axinte, antreprenor si membru fondator al Romanian Business Leaders.

Start-Up Bridge propune crearea unei platforme de interactiune intre antreprenorii romani si companiile externe aflate in diverse etape de dezvoltare. Ideea, misiunea si obiectivele “Start-Up Bridge” au luat nastere in cadrul Summit-ului RBL din luna martie a acestui an, ca urmare a identificarii unui potential neutilizat de interactiune internationala in randul antreprenorilor romani.

“Vrem sa schimbam mentalitati prin aceasta platforma de interactiune. Vom oferi antreprenorilor romani posibilitatea sa interactioneze cu alti intreprinzatori din pietele tinta, sa inteleaga oportunitatile de afaceri din strainatate si sa isi gaseasca mai usor parteneri, clienti si furnizori prin internationalizare. De asemenea, proiectul Start-Up Bridge va oferi know-how, studii si informatii punctuale despre oportunitatile de business din strainatate”, a declarat Gabriel Istoc, antreprenor si initiator al proiectului Start-Up Bridge.

Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia in perioada 18-19 iunie, este realizat in parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) si Start It Smart si va cuprinde intalniri de tip match-making si prezentari despre oportunitatile de business din Bulgaria, fie ca dezvoltarea internationala a afacerilor romanesti se face prin export, prin deschiderea unei firme, prin castigarea unui proiect de prestari servicii sau prin achizitia unui jucator local. De asemenea, proiectul va beneficia de prezenta reprezentatilor guvernamentali si a diplomatilor romani si bulgari (Ambasada Romaniei in Sofia, specialistii Invest in Bulgaria si ai Guvernului Romaniei) care vor oferi informatii despre masuri si programe de sustinere a antreprenorilor interesati de internationalizare.

Start-Up Bridge Romania-Bulgaria a atras deja interesul a aproximativ 20 de antreprenori romani care isi propun gasirea de antreprenori pentru dezvoltare in Bulgaria, cunoasterea pietelor regionale, modul de functionare juridic, cadrul fiscal, profilul clientului, tipologii de cumparare, infrastructura de livare, etc. Cei 20 de antreprenori romani care s-au alaturat platformei de interactiune Start-Up Bridge activeaza in industrii variate, cum ar fi IT&C, productie, FMCG, moda, energie, resurse umane si servicii financiare.

Start-Up Bridge se va extinde pe termen scurt si mediu cu interactiuni de business in cele mai mari piete din strainatate, astfel incat sa ajute antreprenorii romani interesati de internationalizare.

RBL este o comunitate de antreprenori, manageri si profesionisti romani din diverse domenii, uniti de dorinta de a contribui la un bine public dincolo de interesele de companie sau industrie. Cei peste 170 de membri se reunesc in RBL in nume personal pentru ca traiesc ghidati de valori comune: incredere in Romania, altruism, integritate si actiune.

RBL este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit care ofera o platforma de actiune si implicare sociala pentru liderii din mediul privat. Organizatia exista prin contributia membrilor si prin implicarea lor in proiecte, in dialogul cu autoritatile sau in evenimentele dedicate comunitatii.

Proiectele RBL sunt construite pe baza de voluntariat de membrii organizatiei si includ Programul Ateliere de Antreprenoriat, platforma de mentorat pentru antreprenori startup si scaleup, Mentoria, conferintele inspirationale pentru tineri, Vreau sa Fiu Antreprenor, proiectul RePatriot pentru repatrierea diasporei prin antreprenoriat, Antreprenoresti – Adopta un sat!, pentru revitalizarea satului romanesc prin antreprenoriat si Proiectul MERITO, pentru recunoasterea si sustinerea profesorilor cu vocatie si gandire antreprenoriala din Romania.

In 2016, peste 7.000 de romani au fost beneficiarii proiectelor RBL, iar membrii comunitatii au contribuit cu peste 6.000 de ore de voluntariat. In 5 ani de activitate, totalul beneficiarilor directi ai proiectelor a depasit 25.000 de oameni.

Antreprenoriat Featured

Scaleup Europe – cate scaleup-uri sunt in tarile inovatoare din Europa

Jun 14,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Europa gazduieste aproximativ 4,200 de firme de tip scaleup, “gazele”, asa cum imi place mie sa le numesc, din industria IT&C, in 45 de tari, care au atras investitii cumulate de 58 miliarde de dolari (0,33% din PIB-ul Europei).

Acesta este un ecosistem relativ tanar cu un potential de crestere care confirma pozitia de lider a Marii Britanii in ceea ce priveste numarul firmelor de tip scaleup (1,412, 34% din total) si in privinta capitalului ridicat (35% din investitiile atrase), urmata de Germania, Franta si Suedia. Scaleupurile din tarile din Europa de Sud-Est formeaza un grup emergent de 120 de companii (3% din total) care au atras investitii totale de 0,7 miliarde de dolari. Romania figureaza, in mod surprinzator, ca nu ar avea niciun scaleup.

Toate aceste date sunt relevate de studiul SEP Monitor, realizat pentru Scaleup Europe si prezentat de Mind the Bridge la Parlamentul European, practic cea mai relevanta radiografiere a startup-urilor foarte inovatoare din Europa.

Sectoare dinamice: e-commerce, Fintech si industria ospitalitii formeaza podiumul industriilor cu cele mai multe firme de tip scaleup. Fintech este sectorul cu cele mai multe investitii, Marea Britanie, in mod evident, gaming-ul in tarile nordice, si e-commerce in Germania.

Intreg ecosistemul Scaleup Europe este foarte inclinat spre investitiile de tip venture capital: doar 2% din “gazelele tehnologice” se listeaza pe pietele de capital.

Daca ne uitam la scale-up-urile mari (asa numitele “scalers”, adica afaceri care au atras investitii de peste 100 milioane dolari), studiul SEP Monitor identifica 86 astfel de firme, care au “ridicat” cumulate 25 miliarde de dolari. Doar 14 tari au produs firme de tip “scalers”, iar mai mult de o treime dintre acestea sunt din Marea Britanie, dublu fata de numarul celor din Germania (15) si de trei ori mai mult fata de Franta (11 “scalers”).

Patru firme de tip “scalers” au trecut pragul de 1 miliard de dolari in ceea ce priveste investitiile atrase: Markit (Marea Britanie), Delivery Hero si Zalando (Germania) si Spotify (Suedia).

Totusi, atunci cand comparam cu restul lumii, Scaleup Europe are un drum lung in privinta crearii de noi giganti tehnologici (dintr-un total de 53 de “campioni mondiali” cu investitii de peste 1 miliard de dolari, Europa este foarte departe cu patru “scalers”, in raport cu China (16) si cu Statele Unite (25).

Ce este un” scaleup”?

“Scaleup” este, in acceptiunea Scaleup Europe si Mind Bridge, un startup care a “ridicat” investitii de peste 1 milion de dolari.

Startup:

<$1M funding raised (since foundation) and at least one funding event since 2010.

Scaleup:

>$1M funding raised (since foundation) and at least one funding event since 2010.

Scaler:

>$100M funding raised (since foundation) and at least one funding event since 2010.

Super Scaler:

>$1B funding raised (since foundation) and at least one funding event since 2010.

Featured

Profilul fondatorului de startup-uri in Romania: doua procente cheie

May 31,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Startupcafe.ro publica, pe baza datelor INS, un profil al fondatorului de startup-uri din Romania. Doua procente mi-au atras atentia, cam singurele de urmarit in perioada urmatoare:

1. Rata de supravietuire a intreprinderii la un an de la infiintare depaseste 75%.

2. Ponderea noilor intreprinderi care fac investitii in primul lor an de activitate se situeaza intre 9% si 17%.

In anul 2015, regiunile Bucuresti-Ilfov, Nord-Vest si Sud-Est prezinta cea mai ridicata rata (90,3%, 79,3%, respectiv 78,2%) a intreprinderilor active dupa un an de la infiintare, regiunea Sud-Muntenia prezinta cea mai ridicata rata a intreprinderilor inactive la un an de la infiintare, aproximativ 27,0%, iar regiunea Centru prezinta cea mai ridicata rata a intreprinderilor desfiintate.

Economie Featured

Investitii straine in Romania: cate locuri de munca au fost generate in 2016

May 31,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romania a atras 132 de proiecte de investitii straine directe, in crestere de 32% fata de anul precedent, si ocupa locul 12 intr-un clasament al EY, realizat pe baza studiului EY European attractiveness survey.
Aceste investitii straine in Romania au creat 17.545 de noi locuri de munca. Mai multe locuri de munca au fost generate in 2016 prin investitii straine doar in Marea Britanie – 43.165, Polonia – 22.074 si Germania – 19.961.

Conform EY, investitiile straine directe (ISD) in Europa au atins un nivel record in 2016, cu 5.845 de noi proiecte inregistrate (o crestere de 15% fata de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui numar de de aproape 260.000 locuri noi de munca (o crestere de 19%).

‘Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) si Franta (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinatii europene pentru investitii in 2016, care au atras mai bine de jumatate (51%) din investitiile straine directe. Spania si-a consolidat pozitia a patra, in timp ce Polonia a urcat o pozitie in clasamentul ISD, devenind prima tara din Europa Centrala care a intrat in primele cinci destinatii de investitii.

Economie Featured

“Romania, o destinatie excelenta pentru investitii”. Austria = 14% din investitiile straine in RO

May 9,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Gerd Bommer, consilierul comercial al Ambasadei Austriei, este unul dintre specialistii in diplomatie economica cu care am lucrat bine anul trecut. Un profesionist si un prieten al mediului investitional de la noi. M-am bucurat sa citesc astazi urmatoarea sa declaratie, care este PRO-investitii straine in Romania:

“Investitorii austrieci vad Romania ca pe o destinatie excelenta pentru investitii si cea mai mare piata din Sud-Estul Europei. In prezent, prioritatile noastre sunt dezvoltarea unui climat de afaceri sanatos si a unui sistem educational cuprinzator. Pentru noi, Romania reprezinta o tara cu un potential enorm, dominata de o forta de munca bine pregatita si o natiune care stie sa se faca auzita”, a spus Gerd Bommer, consilierul comercial al Ambasadei Austriei.

Important: Austria este unul dintre cei mai importanti investitori in Romania, cu o o cota de peste 14% din investitiile straine in economia romaneasca, potrivit Advantage Austria, organizatia oficiala de promovare a comertului din Austria.

Austria este un investitor constant si unul dintre cei mai activi din Romania, cu o valoare a investitiilor directe de aproximativ noua miliarde de euro in 2016, ceea ce inseamna o cota de peste 14% din totalul investitiilor straine din Romania.

In prezent, in Romania sunt in jur de 1.500 de investitori austrieci activi si peste 7.200 de companii cu capital austriac. Companiile activeaza in sectoare precum sistemul bancar, de asigurari, transport sau imobiliare, asigurand peste 100.000 de locuri de munca in Romania.

Romania se afla in top 15 piete de exporturi si top 19 piete de importuri pentru Austria. Exporturile Austriei catre Romania reprezinta 2,08 miliarde si sunt in continua crestere. In 2015 exporturile austriece in Romania s-au majorat cu 0,6%, iar in 2016 cresterea a fost de 4,1%.

Un mare Bravo: Advantage Austria poarta discutii cu autoritatile si scolile din Romania pentru a dezvolta programe pentru cei care doresc sa devina specialisti in vanzari, mecanica, mecatronica, mecanica auto si alte domenii conexe

Cele peste 7.000 de firme cu capital austriac din Romania inregistreaza peste 100.000 de locuri de munca. Principalii investitori austrieci din Romania sunt OMV (controleaza Petrom), Erste (detine BCR), Raiffeisen, Holzindustrie Schweighoffer (industria lemnului) si sunt si principalii investitori si in domeniul asigurarilor prin Vienna Insurrance Group (Omniasig, Asirom, BCR Asigurari), Uniqa si Grawe.

Economie Featured

Forta de munca in Romania: informatii utile antreprenorilor romani si investitorilor straini

May 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Economia romaneasca se indreapta catre o criza acuta pe piata fortei de munca, numarul salariatilor si gradul de profesionalizare inregistrand o scadere in ultimii ani, iar acest fenomen s-ar putea accentua in viitor, in conditiile in care datele statistice arata ca numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in 2016, releva un studiu efectuat de KeysFin referitor la piata muncii din Romania.

“Nu exista, probabil, firma in Romania care sa nu se confrunte in prezent cu efectele crizei de personal. Indiferent ca vorbim de programatori IT, ingineri sau specialisti in finante, sunt tot mai multe companii care reclama faptul ca nu gasesc personal calificat. Dovada statisticile INS care arata ca, dupa boom-ul economic din 2007-2008, numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in 2016”, se arata in studiul KeysFin realizat pe baza datelor statistice INS, CNP si Eurostat, legate de piata muncii din ultimii 10 ani.

Cea mai puternica cerere de forta de munca este in jurul Capitalei, acolo unde statisticile arata ca sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de crestere economica reprezentati de orasele Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov, Ploiesti si Constanta. Industria prelucratoare, cu 15.793 de locuri de munca vacante, sectorul de sanatate (8461) si comertul (5216) se aflau, alaturi de sectorul public, pe lista principalilor angajatori.

“Cea mai mare cerere de forta de munca este in randul specialistilor (17.731 posturi), aproape dubla fata de 2009, dar ramane mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arata ca sunt la mare cautare si meseriasii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alaturi de operatorii de instalatii si masini/asamblori de masini si echipamente (7.035) si de muncitorii calificati (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul cresterii economice, cererea de angajati calificati in economie a evoluat sustinut in ultimii ani, insa ramane sub nivelul de acum 10 ani”, afirma analistii de la KeysFin.

Potrivit studiului, Romania avea, in 2016, o populatie ocupata de 8,45 milioane (privat&sistemul public), fata de 9,35 de milioane in 2007. In privinta evolutiei pe sexe, in 2007, in tara noastra erau angajati 5,19 milioane de barbati, iar in 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scadere similara, insa chiar mai accentuata, se inregistreaza si in randul femeilor.

“Datele statistice confirma, in parte, exodul romanilor catre Occident. De la intrarea in UE, in 2007, au fost foarte multi romani care au ales sa plece in tarile dezvoltate, in cautarea unor locuri de munca mai bine platite, a unui trai mai bun”, au explicat analistii.

Din pacate, criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic initiativa privata, dovada ca numarul antreprenorilor a scazut in 2016 la 1,6 milioane fata de putin peste 2 milioane in 2007.

“Reculul s-a simtit puternic in economie. Dincolo de scaderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scaderii abrupte a cererii si a inaspririi conditiilor de creditare. In acest interval au disparut, practic, 400.000 de antreprenori. Priviti aceasta cifra din punct de vedere al relatiilor de business pe orizontala, in economie, si veti avea dimensiunea reala a impactului socio-economic”, au explicat expertii KeysFin.

In privinta evolutiei salariilor, studiul arata ca aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, a generat mari sperante angajatilor romani, perspectivele unor castiguri similare cu cele din Occident determinand multi romani sa isi supraestimeze potentialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen.

Studiul arata ca in ciuda faptului ca salariile nu cresteau pe masura asteptarilor, romanii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au vazut, poate cel mai bine, in bula imobiliara din anii dinaintea crizei.

“Creditul cu buletinul, investitiile imobiliare riscante, consumul fara limite, din impuls, au avut consecinte dure in anii care au urmat. De ce s-a ajuns in aceasta situatie? Educatia financiara deficitara a romanilor si supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de paguboase”, au explicat analistii.

Potrivit studiului KeysFin, salariu mediu net in Romania a crescut de la 1.042 lei in 2007 la 2.047 lei in 2016. Pe hartie, evolutia pare semnificativa insa, avand in vedere inflatia, acest avans s-a regasit prea putin in nivelul de trai.

Dovada sta si comparatia la nivel regional. In comparatie cu Bulgaria, tara care a aderat la fel ca noi in 2007, salariul minim pe economie a crescut in Romania cu 140%, in timp ce la vecini a avansat cu 150%.

“Un indicator relevant il reprezinta evolutia produsului brut pe cap de locuitor. Daca in Polonia, acesta a crescut intre 2007 si 2016 cu peste o treime, pana la 11.200 euro/locuitor, in Romania, dupa o crestere similara de aproape 25%, a patra ca dinamica dupa Polonia, Malta si Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro in ultimii 10 ani”, mai arata studiul mentionat.

Concluzia celor de la KeysFin este ca in Romania se observa un decalaj avansat fata de alti membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adica de 4 ori mai mult.

Dincolo de comparatia regionala, au fost destul de multi romani, in acesti 10 ani, care si-au vazut veniturile intr-o crestere semnificativa.

Potrivit studiului KeysFin, cele mai mari salarii, in medie, le-au inregistrat cei care lucreaza in sectorul de intermedieri financiare si asigurari (4.000 lei), acolo unde castigurile au avansat cel mai mult in ultimii 10 ani. Un castig semnificativ l-au inregistrat si cei care lucreaza in IT&telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei in 2008 la 3.822 lei in 2015, angajatii din sectorul extractiv, de la 2.287 lei la 3.454 lei, si cei din sectorul furnizarii de servicii de utilitati (2.389 lei fata de 3.077 lei).

La polul opus s-au situat angajati din agricultura, constructii, HORECA, comert si sanatate, unde salariul mediu nu a depasit inca echivalentul a 350 de euro. Din punct de vedere regional, evolutia salariala a inregistrat, de asemenea, fluctuatii semnificative. In toti acesti ani, in Bucuresti-Ilfov s-au platit cele mai mari salarii, in medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cat a fost in Moldova.

“Evolutia salariala a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din pacate, in absenta unor investitii semnificative, zone precum Moldova si Oltenia au ramas in urma, iar acest lucru s-a simtit si in potentialul de angajare, in nivelul salarial, in puterea de cumparare”.

Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, se estimeaza ca piata muncii nu va avea cresteri considerabile in viitor.
Estimarile CNP arata ca numarul mediu de salariati va creste pana in 2020 la 5,6 milioane, fata de 4,95 milioane in 2017. Dintre acestia, 4,6 milioane vor fi in mediul privat, restul la stat.

Perspectiva autoritatilor privind evolutia salariala pana in 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu putin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei in 2017 la 2.864 de lei in 2020. Cel mai bine se va castiga, in urmatorii trei ani, in Bucuresti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma sa ajunga in 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai putin in Oltenia, aproximativ 542 euro (2442 lei).

“Perspectivele salariale denota, in fapt, accentuarea discrepantelor economice la nivel regional si tendinta de polarizare economica si demografica a Romaniei. Cel mai probabil se va accentua migratia fortei de munca catre centrele economice din jurul oraselor precum Bucuresti, Cluj, Sibiu, Timisoara, Brasov sau Constanta”, avertizeaza analistii de la KeysFin.

1 … 4 5 6 7 8 … 39

Category : Featured

Ce este un” scaleup”?