Cel mai nou atac asupra IT-istilor romani: un program fiscal de tip de troian (Articol Profit.ro)

Nov 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Chiar în ziua în care fostul președinte al Estoniei , cel care a transformat țara sa într-un lider al tehnologiei, spunea la București că românii trebuie să-și preseze guvernul dacă vor să aibă o „tară digitală” în care serviciile să fie furnizate online iar birocrația să fie eliminată, companiile de IT erau “lovite” de o nouă măsură fiscală. Ordonanța de modificare a Codului Fiscal confiscă, practic, o parte din veniturile angajaților din cercetare și dezvoltare și IT, specialiști care vor fi penalizați cu reducerea salariului net. În aceste condiții, reîntregirea salariilor nete ale acestor persoane va depinde de puterea economică și de voința angajatorilor, după transferul contribuțiilor la nivelul costului total actual.

Dar această veste nu este prima măsură negativă din 2017 cu efect asupra angajaților din industriile inovatoare. Per total, la începutul anului 2018, angajatorii din industria IT se vor confrunta cu o creștere a costurilor salariale cu 15%, pe fondul a două modificări de politică fiscală din cursul acestui an: trecerea contribuțiilor la angajat și eliminarea plafonului de cinci salarii brute pentru aplicarea CAS și CASS de la începutul anului, măsură decisă de Executivul Grindeanu.

Aceste măsuri fiscale, luate în lanț de-a lungul anului 2017, vor afecta competitivitatea sectorului IT românesc pe piețele externe, mai ales din cauza presiunii pe costurile cu forța de muncă, și vor influența creșterea economică, în condițiile în care sectorul de IT și-a dublat anul trecut ponderea în PIB la peste 6% în raport cu anul 2012, atingând o valoare de 3,6 miliarde de euro. Nu doar că noua strategie a guvernului, transpusă prin noile măsuri, este o frână în calea creșterii industriei IT, dar efectele macroeconomice pot fi aspre dacă analizăm faptul că industria autohtonă de tehnologie a devenit o locomotivă pentru creșterea economică din ultimii doi ani, cu a doua cea mai mare contribuție la creșterea PIB după comerț sau industrie, în funcție de an.

Așa cum am reiese din proiectul strategic “Romania Competitiva”, lansat anul trecut de Ministerul Economiei (un document la care am lucrat personal alături de 800 de experți; la un moment dat, au fost câte 30-40 de experți la fiecare subiect în parte), dincolo de contribuția pe care sectorul o aduce direct în PIB-ul României, este importantă și contribuția transversală a tehnologiei informației la nivelul întregii economii. În ultimii ani, rată de creștere a sectorului IT a fost de patru ori mai mare decât rata de creștere a PIB-ului, ajungând în anul 2017 la peste 4 miliarde de euro. Practic, IT&C-ul trece de 4 miliarde de euro cu mult înainte de deadline-ul inițial, anul 2020, și își confirmă potențialul de a contribui în mod real la economia locală, generând de patru ori mai multă valoare adăugată decât media economiei.

Articolul complet, publicat in rubrica de Opinii de pe Profit.ro.

Featured

Global Entrepreneurship Week: Si antreprenorii romani merita asta (Articol Start-Up.ro)

Nov 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Antreprenorii din întreaga lume sărbătoresc săptămâna aceasta cea de-a 10-a ediție a Global Entrepreneurship Week (GEW)-Săptămana globală a antreprenoriatului (13-19 noiembrie), cea mai mare sărbătoare a întreprinzătorilor, adică cei care își asumă riscuri cu scopul de a genera profituri. Anul acesta, au loc 35.000 de evenimente la nivel global în 165 de tări sub egida GEW.

Global Entrepreneurship Week (GEW) este cea mai mare campanie globală de promovare a antreprenoriatului și inovării. Pentru o săptămână, milioane de tineri din întreaga lume se alătura campaniei pentru a genera idei și a reinventa modul în care facem lucrurile. Țări de pe șase continente se reunesc pentru a celebra Global Entrepreneurship Week, o inițiativă care inspiră ținerii să transforme inovația, imaginația și creativitatea în instrumentele lor cele mai puternice.

Inițiativa a apărut în anul 2008 și a venit din partea fostului prim-ministru Gordon Brown și a lui Carl Schramm, președintele Fundației Ewing Marion Kauffman. De atunci, s-a extins în 165 țări cu aproximativ 20.000 de parteneri organizând peste 35.000 de evenimente pentru 10 milioane de oameni.

Economie Featured

Antreprenorii si investitorii fac front comun (a cata oara in 2017?) impotriva masurilor economice ale Guvernului

Nov 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Antreprenorii români și marii investitori străini fac front comun, încă o dată anul acesta, împotriva măsurilor care vor pune în pericol echilibrul economic și fiscal al României.

Romanian Business Leaders. Economia României este ca un pacient care arată bine pe dinafară, dar pe dinăuntru a făcut excese, a apreciat Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders.

“Ca să fac o paralelă între un organism uman și economia României, pe dinafară pacientul arată bine. Este înalt, are mușchi pe el, se mișcă bine, economia crește, avem scădere a șomajului. La prima vedere, lucrurile arată bine. Dacă îl ducem pe acest pacient să facă niște analize, să vadă cât e colesterolul și alte componente din organism, care sunt evidențiate pe seturile de analize pe care le facem cu toții din când în când, vom constata că avem foarte multe elemente în setul de analize al României care sunt în parametrii pe care România îi avea în 2008, înainte de criză”, a spus Roșca.

Potrivit acestuia, creșterea economică este alimentată de consum, se adâncește deficitul comercial, crește creditarea și se majorează deficitul fiscal.

AmCham. Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) susţine că impactul bugetar negativ generat de măsurile fiscale pe care vrea să le adopte Guvernul, atât de frecvent şi în regim de urgenţă, este îngrijorător şi îngreunează derularea afacerilor în România.

„AmCham Romania îşi exprimă îngrijorarea cu privire impactul măsurilor de politică fiscală anunţate recent, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât şi din punct de vedere al sustenabilităţii bugetare. În plus, aceste măsuri multiple intervin la scurt timp după introducerea mai multor modificări de politică fiscală, în acelaşi regim de adoptare rapidă, ceea ce creează instabilitate şi confuzie în mediul de afaceri cu privire la impactul al acestor măsuri precum şi cu privire la procedura lor de implementare”, susţin reprezentanţii AmCham.

În viziunea AmCham Romania, atât frecvenţa modificărilor fiscale adoptate în regim de urgenţă, cât şi impactul financiar şi administrativ, îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanţa economică şi în economia în ansamblu, afectând competitivitatea economică a ţării şi capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabilă a economiei româneşti.

FIC. Consiliul Investitorilor Străini din România (FIC) îi cere premierului Mihai Tudose să explice public raţiunea transferului obligaţiilor fiscale de la angajator la angajat deoarece “în mod eronat” s-ar fi înţeles nu doar că angajatorii ar spijini aceast măsură, ci chiar că ar fi promotorii ei, în vreme ce realitatea este alta: membrii Consiliului Investitorilor Străini, “nu sprijină această măsură.”

“Vă transmitem această scrisoare deoarece considerăm că în mod eronat s-a acreditat opinia că angajatorii sprijină sau chiar au sugerat măsura transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Ca urmare a informaţiilor disponibile în spaţiul public, FIC a derulat în ultima perioadă o amplă consultare pe aceasta temă, în rândul membrilor săi. Domnule prim-ministru,dorim să vă comunicăm concluzia consultării în rândul membrilor FIC: companiile nu consideră binevenită această măsură deoarece nu îi înţeleg motivaţia şi raţionamentul economic”, se arată într-o scrisoare transmisă premierului şi semnată de Franz Weiler, preşedintele FIC în numele Consiliului Investitorilor Străini.

Featured

Potential de investitii in IT: ultimul loc in UE la digitalizare

Nov 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

România se clasează pe locul 28 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte indicele DESI- Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeană, însă are un potenţial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu, arată o analiză PwC, dată publicităţii cu ocazia conferinţei Digital Romania Forum.

În ceea ce priveşte capitalul uman, România se situează pe ultimul loc în UE, dar a înregistrat progrese comparativ cu anul trecut, în special în ceea ce priveşte numărul persoanelor care accesează mediul online (56%), nivelul competențelor digitale şi numărul de specialiști în Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor („TIC”) (1.9%).

În fine, tot pe ultimul loc se clasează România şi în privinţa prestării de servicii publice în sfera digitală. Totuşi, în ultimul an, s-au înregistrat progrese comparativ cu anul anterior în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice digitale, prin creșterea numărului de servicii care pot fi efectuate online și prin pre-completarea automată a formularelor pentru cetățeni. În plus, România a progresat și în ceea ce privește promovarea politicilor privind „open data”.

Potrivit unei analize realizate de PwC, în parteneriat cu Centrul de Studii Economice Europene (ZEW) şi Universitatea din Mannheim, în privinţa nivelului de impozitare a domeniului digital, România se situează printre ţările cu o rată de impozitare favorabilă (locul 8 din 33 de economii analizate la nivel global), dar costul capitalului, pentru acest sector, este relativ ridicat (locul 16 din 33).

O altă analiză, efectuată de Organizaţia Naţiunilor Unite, clasează România pe locul 75 din 193 de economii din întreaga lume privind eficienţa e-guvernării.

În vederea maximizării potenţialului României în sectorul digital, analiza PwC recomandă adoptarea câtorva măsuri cuprinse şi în Strategia Naţională pentru Agenda Digitală:

Pentru îmbunătăţirea conectivităţii:

Investiții în infrastructura inteligentă care să permită construirea ecosistemului de servicii digitale;
Crearea unui forum privind banda largă;
Încurajarea unei abordări locale;
Facilități fiscale sau subvenții pentru a încuraja achiziționarea de abonamente în bandă largă.

Pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale capitalului uman:

Introducerea mai multor materii privind tehnologia informaţiei în curicula școlară.
Încurajarea participării la Open Education Europa;
Organizarea de campanii de promovare (awareness-raising), ajutor pentru formare și acordarea de subvenții;
Încurajarea companiilor din sectorul privat să organizeze cursuri de tip training, internship-uri, workshop-uri pentru elevi/studenți (după modelul Atelierul Digital – Google);

Pentru îmbunătăţirea utilizării internetului:

Actualizarea legislației privind comerțul electronic;
Promovarea serviciilor bancare online;
Transpunerea inițiativelor UE referitoare la securitatea cibernetică;
Lansarea unui certificat de tip Trustmark.

Integrarea tehnologiei digitale:

Definirea unei strategii pentru digitalizarea industriei;
Încurajarea și susținerea IMM-urilor cu vânzări online şi a comerțului digital transfrontalier;
Crearea de centre de testare a tehnologiilor;
Conectarea caselor de marcat la serverele ANAF.

Pentru dezvoltarea serviciilor publice digitale:

Creșterea numărului de servicii şi soluții e-Gov şi promovarea acestora într-un mod eficient;
Transpunerea Directivei 2014/55/UE privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice si extinderea progresivă a domeniului de aplicare și în alte sectoare;
Depunerea online a tuturor declarațiilor, implementarea unor sisteme electronice de control al TVA si introducerea unui document standardizat pentru auditul fiscal – SAFT.

Featured

Cum vad antreprenorii creativi viitorul afacerilor personale

Nov 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

45% dintre antreprenorii creativi plănuiesc să își extindă afacerile în următorul an, arată Barometrul Minților Creative, un studiu realizat de UniCredit Bank

UniCredit Bank a realizat, împreună cu Exact Cercetare și Consultanță, primul studiu din România care își propune să facă o radiografie a antreprenoriatului în industriile creative.

„Cu susținerea potrivită, antreprenoriatul creativ poate deveni un motor de creștere pentru economia românească. Barometrul Minților Creative ne arată care sunt problemele pe care le întâmpină acești antreprenori, care sunt nevoile lor, dar și faptul că au o dorință puternică de creștere. În pofida faptului că percep mediul economic ca fiind nefavorabil, 45% dintre ei plănuiesc să își dezvolte afacerile în urmatoarele 12 luni”, a declarat Anca Ungureanu, Director Identitate și Comunicare în cadrul UniCredit Bank.

Principalele concluzii ale studiului asupra antreprenorilor din industrii creative sunt următoarele:

Situația curentă:

doar 10% dintre cei intervievați consideră că actualul context economic le este prielnic;
45% dintre antreprenorii intervievați iau în considerare extinderea afacerii în viitorul apropiat;
9 din 10 respondenți consideră că volatilitatea cadrului legislativ le poate afecta negativ dezvoltarea afacerii.

Obstacolele percepute de antreprenori:

principalele bariere în calea dezvoltării afacerilor din industrii creative sunt: taxele ridicate (70%), condițiile economice (57%), problemele de cash flow (46%);
în privința finanțarii, principalele dificultăți de care se lovesc antreprenorii sunt procedurile greoaie din programele publice de finanțare (47%), reticenţa față de împrumuturi (30%) și lipsa garanțiilor (26%);
dificultatea procedurilor de obținere a finanțării din programe publice reprezinta cel mai întâlnit obstacol.

Finanțare:

peste 50% dintre antreprenori consideră că le este necesară finanțarea prin fonduri europene;
1 din 2 afaceri creative își dorește servicii bancare online (internet/ mobile banking, plăți online);
cele mai utile instrumente financiare sunt online/mobile banking-ul și auto-finanțarea;
cele mai utilizate servicii financiare sunt cardurile și internet/mobile banking-ul, urmate de plăți online și pachetele de cont curent.

Resurse umane:

peste 65% dintre antreprenori intenționează să facă angajări în următorul an;
dintre aceștia, majoritatea își doresc să recruteze angajați cu normă întreagă;
preferă candidații tineri, din generația milenialilor (18 – 34 de ani);
cele mai importante criterii de recrutare sunt entuziasmul și implicarea (extrem de importante pentru 55% dintre antreprenori). Acestea sunt urmate de potrivirea culturii organizaționale cu personalitatea candidatului (35%) și personalitatea candidatului (30%). Experiența în domeniu este extrem de importantă pentru 17% dintre antreprenori, iar educația pentru doar 7%.

Studiul a fost realizat în perioada 26 septembrie – 5 octombrie 2017, în două etape: una calitativă și una cantitativă. Rezultatele se bazează pe răspunsurile a peste 70 de antreprenori cu funcții de conducere în întreprinderi mici și mijlocii din toate industriile creative conform codurilor CAEN din România.

Economie Featured

Avem crestere economica rapida, dar increderea investitorilor scade

Oct 25,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) publică de două ori pe an Indicele percepției despre mediul de afaceri, realizat în rândul membrii săi. Companiile din cadrul FIC reprezintă un segment important din investițiile străine directe în România, cumulând împreună mai mult de 180.000 de angajați și o cifră de afaceri totală ce reprezintă aproximativ 25% din PIB-ul României.

Rezultatele analizei din septembrie 2017 arată că peste 60% dintre respondenți se așteaptă ca veniturile și afacerile lor să crească în următorul an, ceea ce confirmă creșterea economică înregistrată de România în acest an și prognoza pentru 2018. În același timp se remarcă o deteriorare semnificativă a percepției privind mediul de afaceri din România, în special în privința predictibilității cadrului legislativ și a stabilității fiscale și de reglementare.

90% dintre respondenți, în creștere semnificativă de la doar 25% în 2015, spun că schimbările legislative le afectează planurile de afaceri;

65% dintre aceștia consideră că povara fiscală a crescut în ultima perioadă, spre deosebire de 35% în 2015;

75% spun că mediul de afaceri din România s-a deteriorat recent și că evoluțiile recente au contribuit la diminuarea încrederii lor.

În ultimii doi ani, a crescut semnificativ numărul membrilor FIC care spun că infrastructura, birocrația sau accesul la forță de muncă le pun probleme din ce în ce mai mari:

42% dintre companiile FIC spun că România pierde din competitivitate datorită pieței muncii, spre deosebire de numai 6% în 2015. Acesta este indicatorul care s-a deteriorat cel mai mult în perioada analizată.

90% dintre respondenți spun că infrastructura și birocrația au un impact negativ asupra competitivității lor, aceasta fiind o cifră îngrijorătoare.

Două concluzii importante se pot desprinde din analiza indicelui percepției despre mediul de afaceri realizată de FIC în septembrie 2017.

Veștile bune: creșterea economică se vede în activitatea companiilor care în continuare se așteaptă la o creștere a veniturilor, a activității lor economice și își propun să creeze locuri de muncă.

Veștile rele: această creștere economică nu pare sustenabilă pe termen mediu și lung. Lipsa investițiilor în infrastructură, creșterea deficitului de forță de muncă, incertitudinea privind politicile fiscale și de reglementare precum și sentimentul deteriorării mediului de afaceri vor conduce la reducerea investițiilor private, locale sau străine și implicit ducând la încetinirea creșterii și la o economie ce va opera sub potențial.

Conform datelor BNR, investițiile străine directe (ISD) au atins în primele opt luni din 2017 valoarea de

2,52 miliarde euro, în scădere cu 600 de milioane de euro față de perioada similară a anului trecut.

Este încă prematur ca această scădere să fie interpretată ca o diminuare a încrederii investitorilor străini în economia românească, întrucât decizia unei investiții presupune o perioadă de analiză de aproximativ doi ani. Dar unele măsuri recente au ridicat semne de întrebare investitorilor străini prezenți în România, așa cum se vede din analiza FIC și implicit, e posibil să-i fi intimidat pe cei care plănuiau să facă investiții în viitor.

Având în vedere aceste rezultate, considerăm că autoritățile ar trebui să adopte politici coerente de atragere a investițiilor străine directe, cu atât mai mult cu cât proiectele greenfield au reprezentat numai 78 mil. euro (2,4% din participațiile la capital) în 2016, ceea ce arată că pe piața românească au intrat puține companii noi.

România poate deveni a 10-a economie a Uniunii Europene în următorii 20 de ani, dacă va face investiții înțelepte, pe termen lung. Schimbările constante ale politicilor fiscale prin măsuri anunțate public, la care ulterior se renunță, au un efect negativ puternic asupra încrederii investitorilor. În același timp, îngrijorările, de percepție sau reale privind statul de drept în România au același efect negativ asupra încrederii.

Nu în ultimul rând, discursurile publice care antagonizează capitalul străin cu cel local sau companiile mari cu cele mici contribuie la diminuarea încrederii și la creșterea incertitudinii. La fel de îngrijorătoare sunt situațiile, tot mai frecvente, în care oficialii folosesc informații amăgitoare sau false pentru a ponegri anumite industrii sau sectoare economice.

Antreprenoriat Featured Start-Up

Suntem ultimii in UE la numarul firmelor care cresc rapid. Cum facem sa avem cel putin 5.000 de gazele in Romania?

Oct 22,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

1.169 de companii din România sunt identificate ca întreprinderi cu creștere ridicată, arată datele publicate de Eurostat. Spre comparație, patru țări mult mai mici au un număr mai mare de “gazele”, așa cum mai sunt numite firmele care cresc foarte rapid: Lituania (1.843), Ungaria (3.860), Cehia (3.962), Bulgaria (2.835). Procentual, cifrele arată mult mai rău: doar 2,3% din companiile din România au un ritm de creștere rapid, țara noastră fiind pe penultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, conform datelor din 2015.

Statisticile Eurostat iau în considerare doar rata de angajare a numărului de angajați atunci când identifică firmele cu o creștere ridicată. Astfel, o companie este considerată firmă cu evoluție rapidă (“High Growth Enterprise” = HGE) dacă ritmul mediu de creștere al numărului de angajați depăseste 10% pe o perioadă de trei ani, fiind luate în considerare doar companiile cu puțin 10 angajați la începutul acestei perioade.

La nivel european, aproximativ 158.000 de întreprinderi au fost încadrate în grupul firmelor cu creştere rapidă. Ele reprezintă 9,9% din toate întreprinderile active cu cel puţin 10 salariaţi şi au generat locuri de muncă pentru 13,5 milioane de persoane. Sectoarele economice cu cele mai multe „gazele” sunt cel de „informaţii şi comunicaţii” (15,3% din totalul companiilor cu creştere rapidă), ”servicii administrative şi de suport” (14,0%) şi „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (11,3%).

Surprinde, așadar, în mod neplăcut, poziția României din punctul de vedere al ponderii firmelor cu creștere rapidă în totalul companiilor. Țara noastră și Cipru sunt singurele economii care se situează sub pragul de de 3% la nivelul ponderii companiilor cu creșteri rapide: România (2,3%), Cipru (2,2%). La mare distanţţ, deasupra României se află Grecia (6%), Austria (6,5%), Italia (7,6%), Estonia (7,7%) și Belgia (8,1%). De partea cealaltă, în partea superioară a ierarhiei, cel mai ridicat procent de întreprinderi cu creştere ridicată în rândul tuturor întreprinderilor active cu cel puţin zece angajaţi se înregistra în Irlanda (14,9%), Malta (13,7% în 2014), Ungaria (12,5%), Slovacia şi Letonia (ambele cu 12,2%), Suedia (12,1%).

În 2015, aproximativ 1 din 5 angajaţi lucrau în întreprinderi cu creştere ridicată în Irlanda (21,7%), Ungaria (20,7%) şi Portugalia (19,7%). Acestea avea un impact semnificativ asupra angajărilor şi în Marea Britanie (19%), Bulgaria (18,6%), Malta (17,5% în 2014), Letonia şi Olanda (ambele cu 17,4%). Cel mai redus procent de angajaţi care lucrau în 2015 în întreprinderi cu creştere ridicată era în Cipru (3,6% în 2014), România (5,9%), Austria (7,8%), Finlanda şi Franţa (ambele cu 9,5%).

OK, atunci ce este de făcut pentru a crește numărul de firme performanțe? Cum ar trebui să ne raportăm, prin proiecte de business, finanțări, consultanță și politici publici la aceste “gazele” românești?

Principala provocare pentru micii întreprinzători este capacitatea de scalare a unui business, de a-l crește consistent pe o perioadă de trei ani. Foarte puține business-uri cresc constant trei ani, cu cel puțin 20% ca nivel al afacerii și ca număr de angajați. Provocarea se adresează întregului mediu de afaceri. Cum ajutăm aceste firme să devină “gazele” și cum prioritizăm firmele de tip gazelă care cresc cu minim 20% de la an la an să se extindă pe piețele internaționale. Din păcate, foarte puține firme românești cresc constant cu 20% de la an la an.

Ce avem de făcut pentru a extinde numărul de firme cu o creștere avansată? Cum ajungem la cel puțin 5.000 de “gazele” românești? Vă propun mai jos doar câteva idei.

Ideea nr. 0: Să schimbăm/să îmbunătățim mediul în care firmele își desfăsoară activitatea, cu o implicare cât mai redusă din partea statului, fără să mai punem bariere administrative și birocratice.

Propunere nr. 1: Crearea de politici publice adresate firmelor cu o creștere rapidă se bazează pe abilitatea administrației publice sau a părților de interes private din ecosistemul antreprenorial să identifice aceste întreprinderi. Dacă selecția actualelor “gazele” (firme cu creștere rapidă) este ușoară, cel puțin în aparență (mă îndoiesc că administrația publică românească are această capacitate în prezent), odată ce criteriile au fost stabilite, identificarea potențialelor firme performante reprezintă o problemă majoră. Astfel, se impune crearea unei așa zise “unități de identificare a gazelelor”. Locul acestei entități ar fi potrivit, fie în mediul privat, fie la nivelul administrației publice.

*Exemplu de bună practică: Deloitte Fast 50, un program/clasament care ierarhizează companiile din sectorul tehnologiei, din Europa Centrală, pe baza creșterii veniturilor pe o perioadă de patru ani.

Propunere nr. 2: Să gândim și să implementăm proiecte pentru firme de tip Scale-Up (firme cu o creștere a cifrei de afaceri anualizată în ultimii trei ani de peste 20%) (vezi Schema de finanțare Scale-Up propusă de Ministerul Economiei în 2016)

* Exemplu de bună practică: Scale-Up Taskforce (UK), care își propune să evalueze barierele care stau în calea creșterii firmelor britanice.

Propunere nr. 3: Abordare integrată, la 360 de grade: măsurile specifice de suport pentru firmele cu o creștere rapidă sunt, în mod frecvent, un mix între finanțare, consultanță strategică, sprijin pentru acces pe piețele internaționale.

*Exemplu de bună practică: Scale-Up Report, un studiu care prezintă rezultate și date din mai multe țări care și-au schimbat politicile economice pentru a se adresa mai mult firmelor de tip scale-up.

Propunere nr. 4: Pe termen scurt, o idee bună ar fi să facem un compromis și să ne concentrăm doar pe două categorii de firme. De exemplu, studiile arată că două categorii de întreprinderi au șanse mari să între în grupul firmelor cu o creștere rapidă: firmele exportatoare și firmele foarte tinere.

Propunere nr. 5: Se impune o strategie națională privind internaționalizarea firmelor românești, în condițiile în care prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe fiind de aproximativ 20 într-un singur an. Antreprenorii români au nevoie de know-how, networking, studii și informații punctuale despre oportunitățile de business din străinătate.

*Exemplu de bună practică: Start-Up Bridge, un proiect de internaționalizare a afacerilor românești lansat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL).

Propunere nr. 6: Accelerarea procesului de dezvoltare a unei culturi pro-business angels prin susținerea creării unor rețele de investitori individuali (ideal ar fi lansarea unei federații cu rețele de tip business angel și organizarea unui road-show care să popularizeze ideea).

Exemplu de bună practică: Business Angels Netzwerk Deutschland

Propunere nr. 7: Încurajarea și finanțarea unor acceleratoare și pre-acceleratoare de business noi.

*Exemplu de bună practică: Entrepreneur First

Întreprinderile cu o creștere ridicată (HGF’s) au devenit în ultimii ani un punct central pentru politicile publice în multe țări dezvoltate. În paralel cu această abordare a administrației publice și a mediului de business, foarte multe cercetări dedică spațiu și resursa “gazelelor”. Ar trebui să ne concentrăm și noi mai constant asupra firmelor românești care accelerează numărul de angajați și cifră de afaceri. Oricum am privi lucrurile, 2,3% este un procent lipsit de anvergură. Putem mai mult.

Economie Featured

SuperTeach – Proiectul prin care profesorii vor schimba din interior sistemul din educatie

Oct 22,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romanian Business Leaders (RBL), cea mai importantă comunitate de antreprenori și executivi de top din România, în parteneriat cu EDUCATIVA și Institutul pentru Dezvoltare Personală, a lansat proiectul SuperTeach, cu scopul de a-i sprijini pe profesori să devină mentori.

Peste 60% dintre profesori consideră că sistemul de învățământ în sine este principalul factor demotivant, însă, în același timp 18% dintre profesori consideră că ar fi motivați dacă s-ar implica în ceva care să contribuie la schimbarea sistemului educațional, este concluzia unei cercetări realizate de Open-I Research pentru Romanian Business Leaders. Cercetarea a fost realizată pentru lansarea proiectului educațional SuperTeach.

„Profesorii trebuie să devină mentori și să colaboreze între ei. În sistemul actual de învățământ copiii învață să concureze între ei, iar noi ca angajatori, avem nevoie de oameni care să colaboreze”, a spus Dragoș Anastasiu, director general Eurolines și unul dintre inițiatorii SuperTeach.

Proiectul își propune să creeze în cinci ani o comunitate de 1.000 de profesori care, formați cu instrumente inovatoare de dezvoltare personală, să aibă impact asupra altor 30.000 de profesori și să schimbe sistemul din interior, astfel încât elevii acestora să aiba acces la educație în pas cu standardele la zi și în ritm cu nevoile pieței.

„Până să facă sistemul ceva, noi, comunitatea de business, putem genera schimbări profunde pentru educația viitoarelor generații. Având profesori deschiși la minte și suflet vom reuși să inspirăm și să educăm copiii pentru viața reală, care devine din ce în ce mai competitivă”, a spus Felix Tătaru, președintele GMP Group și unul dintre inițiatorii proiectului.

SuperTeach va organiza o serie de conferințe inspiraționale și motivaționale pentru profesori, la care vor participa speakeri români și internaționali din domeniile cultură, antreprenoriat, educație. Conferințele vor fi urmate de workshop-uri care vor constitui baza de selecție pentru profesorii care vor participa la traininguri oferite de Institutul Arbinger, lider mondial în traininguri pentru schimbarea mentalității.

Prima conferință SuperTeach va avea loc pe 25 noiembrie la Universitatea Româno-Americană din București, iar cea de-a doua pe 27 ianuarie la Iași.
Conform studiului realizat Open-I, 55% din profesori consideră că prioritatea MEC trebuie să fie infrastructura și dotarea școlilor, iar 45% cadrul legislativ.

Cu toate acestea, profesorii consideră că sunt lucruri de îmbunătățit în sistemul de învățământ de către ei înșiși, astfel încât acesta să fie mai performant, în special cu privire la modul în care informația este transmisă copiilor.

Profesorii ar vrea să folosească mai multe metode interactive de predare (67%), să-i ajute pe elevi să-și dezvolte abilitățile de viață (66%) și să utilizeze tehnologia în predare (55%).

SuperTeach este organizat de RBL în partneriat cu Educativa și IDP. Inițiatorii SuperTeach sunt: Dragoș Anastasiu, Felix Tătaru, Cristina Gheorghe și Alexandru Ghiță.

În urma evenimentului de lansare din 17 octombrie la care au participat peste 70 de specialiști în educație, antreprenori, profesori, lideri de opinie, echipa SuperTeach s-a lărgit, aproape toți participanții declarându-și sprijinul pentru proiect.

Antreprenoriat Featured

O problema ignorata: 9 din 10 IMM-uri au probleme sa angajeze oameni noi

Oct 22,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

86% dintre angajatorii români participanţi la cel mai recent studiu desfăşurat de eJobs, majoritatea afaceri mici şi mijlocii, se confruntă cu o lipsă acută de candidaţi valoroşi atunci când recrutează.

Competitivitatea ridicată din piaţa muncii este unul dintre principalele motive, însă 2 companii din 10 consideră că accesul la candidaţi specializaţi este îngreunat şi de lipsa brandului puternic de angajator al acestora. Pentru fiecare poziţie deschisă, 58% dintre companiile participante la sondaj susţin că au mai puţin de 50 de aplicanţi, în timp ce 26% primesc între 50 şi 100 de CV-uri.

Doar 7% dintre companii au până la 200 de candidaţi pentru o poziţie deschisă, iar 9% au peste 250 de candidaţi, acestea fiind majoritatea companii mari şi foarte mari. Cu toate acestea, şi oferta de candidaţi din piaţă, în ansamblu, a scăzut în ultimii câţiva ani, observă 77% dintre companiile respondente, în timp ce 5% consideră că a stagnat sau, respectiv, că a crescut uşor.

Ca urmare, procesele de recrutare au devenit prea lungi, susţin 47% dintre companii, şi în acelaşi timp mai dificile faţă de acum 2 ani (42%). Timpul de recrutare pentru poziţiile deschise este cuprins, pentru aproape jumătate dintre respondenţi, între 30 şi 60 de zile, iar 14% spun că reuşesc să angajeze după 90 de zile sau chiar mai mult. O treime dintre companii, în special dintre cele mici şi mijlocii, declară că procesul de recrutare nu depăşeşte 30 de zile, şi numai 5% ocupă o poziţie în mai puţin de două săptămâni.

Antreprenoriat Featured

Trei companii din Romania au intrat in topul Deloitte Fast 50

Oct 22,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Trei companii din România au intrat în clasamentul Deloitte Fast 50 pentru Europa Centrală și de Est, iar o a patra a primit o distincție specială pentru Most Disruptive Innovation.

Companiile de tehnologie din Europa Centrală continuă să crească într-un ritm accelerat, lucru confirmat de clasamentul Fast 50, care arată o creștere medie record de 1.127% între 2013 și 2016 pentru companiile prezente în clasament. Acest fapt nu numai că înlătură orice dubiu privind faptul că rezultatele excepționale de anul trecut nu pot fi depășite, dar reprezintă o confirmare a faptului că boom-ul tehnologic din regiune este sănătos.

Creșterea medie a companiilor din clasamentul Fast 50 stabilește un nou record de 1.127%
Acesta este al doilea an consecutiv în care creșterea medie este de peste 1.000%
Clasamentul cuprinde companii din 11 țări, inclusiv trei din România
Primele cinci poziții din clasamentul Fast 50 sunt ocupate de noi apariții în top, toate companii Rising Stars anul trecut
Companiile din sectorul soluțiilor de IT & Digital domină clasamentul cu 39 de companii

Prima poziție în clasamentul Fast 50 de anul acesta îi revine companiei de rezervări online a transportului aerian din Cehia, Kiwi.com, cu o creștere a veniturilor în ultimii patru ani de 7.145%. Kiwi.com a ocupat anul trecut locul cinci la categoria Rising Stars sub numele de Skypicker.com, ceea ce indică faptul că obiectivul său de a deveni lider mondial în turismul online este realizabil. Imediat după Kiwi.com se găsește câștigătorul de anul trecut al categoriei Rising Stars, compania de tehnologie Deeper, din Lituania, în timp ce pe locul trei se găsește compania Prusa Research din Republica Cehă.

Clasamentul Fast 50 în România

43 de companii din România au luat startul competiției de anul acesta, dintre care trei se găsesc în clasamentul Fast 50. Compania românească cu cea mai mare rată de creștere a veniturilor este compania Trencadis din Baia Mare, cu creștere a veniturilor în ultimii patru ani de 710%. Aflată pentru a doua oară în clasamentul Fast 50, în urcare pe locul 19 față de locul 40 ocupat anul trecut, Trencadis este o companie de sisteme integrate al cărei obiectiv principal este acela de a optimiza și a inova soluțiile destinate interacțiunii dintre cetățeni și instituțiile statului.

Aflată pentru prima dată în clasamentul Fast 50, compania timișoreană Qualteh se plasează direct pe locul 39, cu o rată de creștere de 388%. Qualteh construiește soluții de dezvoltare și adaptare pentru companii inovatoare și soluții de software mobile.

Cu o rată de creștere de 324%, Tremend, o companie de software din București cu peste 11 ani de experiență, se situează pe locul 47. Pentru a doua oară în clasamentul Fast 50, Tremend este specializată în livrarea de soluții complexe de software, încorporând tehnologii avansate destinate unor clienți variați, de la start up-uri americane la multinaționale din peste 15 țări, situate pe trei continente.

Furnizorul de soluții de automatizare robotizată a proceselor Uipath devine primul business care câștigă o distincție specială pentru Most Disruptive Innovation. Premiul recunoaște acele afaceri care sunt pionieri în domeniul lor de activitate. Fondată în anul 2015 și operând mai mult la nivel internațional, UiPath își propune să schimbe lumea cu ajutorul proceselor automatizate și să ușureze astfel munca oamenilor, permițându-le să se concentreze mai mult pe partea creativă a muncii.

1 2 3 4 5 … 39

Category : Featured