Titlurile de stat pentru populatie = un furt de lichiditate din economie

Aug 3,2014 / By Claudiu Vrinceanu / 1 Comment

Guvernele propun cetatenilor sa imprumute statul prin cumpararea de obligatiuni. Altfel spus, guvernantii fac apel la patriotismul cetatenilor pentru a-si asigura o parte din finantare.

Ideea, prea idealista pentru un ecosistem caracterizat printr-o interactiune redusa intre populatie si sistemul financiar – jumatate dintre romani nu au niciun fel de relatie cu institutiile financiare -, pare in aparenta utila pentru educarea financiara a cetatenilor. Sunt de acord sa facem educatie financiara, dar nu cu cheltuieli publice care ajung sa fie acoperite, bineinteles, din venituri obtinute prin impozite.

Las deoparte costurile, administrativ vorbind, ale acestui nou proiect si faptul ca investitiile in titluri de stat vor fi scutite de impozit in timp ce castigurile dobanzile la depozite sunt taxate puternic. Privesc din alt unghi problema finantarii statului de catre cetateni, o practica care de altfel nu este deloc noua. Asemenea unei autostrazi gandita de un grup de birocrati care nu asigura cresterea neta de valoare pe leu cheltuit ca si cea creata de un investitor privat, in egala masura a investi un leu in datoria publica inseamna ca acel leu nu va mai fi utilizat pentru investitii private. Asa cum arata economistul Stephen Davies in interventia de mai jos (va invit sa urmariti inregistrarea, care explica cel mai bine argumentatia), investitiile guvernamentale vor fi mereu (sau aproape intotdeauna) mai putin productive decat cele private.

In loc sa isi reduca mai mult cheltuielile, guvernul prefera sa vanda obligatiuni catre investitorii privati si sa foloseasca banii obtinuti pentru a finanta investitiile curente, astfel incat acele persoane fizice care imprumuta statul nu vor mai investi in alte activitati economice, strategie care ar fi mai productiva decat o „investitie” in datoria guvernamentala.

Cum se ajunge la acest rezultat, care in manualele de economie este descris ca efect de evictiune (crowding out)? Simplu. Atunci cand ai pe mana banii tai, investitiile vor fi alocate cu mare atentie. In cazul in care trebuie sa aloci banii altor persoane, atunci vei fi, de asemenea, responsabil. Dar atunci cand folosesti banii altor oameni in folosul altcuiva, asa cum fac birocratii guvernamentali, nu ai nicio motivatie sa folosesti acel capital intr-un mod eficient. Si gasim multe exemple in trecut care sa confirme acest lucru, dupa cum spune si istoricul Stephen Davies.

Efectul crowding out ia nastere mai ales ca urmare a unei interventii etatiste. Daca imprumuta statul, indivizii lasa mai putin capital institutiilor financiare. Economisirile in sistem raman aceleasi, astfel incat rata dobanzii nu se modifica.

Ar trebui ca guvernul sa se imprumute de la cetateni? Nu cred in aceasta politica publica, o alta cale prin care statul erodeaza lichiditatea in economie. Sa aplicam reteta italienilor, care si-au mobilizat jucatorii de fotbal sa indemne suporterii la achizitia de obligatiuni de stat? Imi e greu sa imi imaginez cum cozile din fata agentiilor de pariuri de langa San Siro se vor muta la ghiseele bancilor din Milano, cu atat mai dificil vad o promovare ieftina si eficienta in Romania…pe bani publici.

O generatie pierduta? Mai degraba tineri curajosi: 52% dintre studenti vor sa inceapa propria afacere

Aug 3,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Realitate: somajul in randul tinerilor a atins in Romania un nivel record de 25,7% in primul trimestru 2014.

Oportunitate: 52% dintre studentii romani vor sa inceapa propria afacere in urmatorii doi ani, conform unei analize recente realizate de EY Romania si Academia de Studii Economice Bucuresti in randul a 765 studenti.

Ce este de facut? Sustinerea antreprenoriatului reprezinta o solutie de luat in calcul pentru problema somajului in randul tinerilor. Studii recente dezvoltate au aratat ca afacerile conduse de antreprenori vor genera mai multe locuri de munca decat marile corporatii in anul 2015 – cu 76% dintre antreprenori declarand ca intentioneaza sa-si extinda forta de munca in 2014, fata de 31% dintre executivii din marile corporatii.

Featured

Inovatie si tutun: cele mai #inovatoare activitati economice din Romania

Jul 28,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Care sunt domeniile economice cu ponderi ridicate ale activitatilor inovatoare?

Cea mai inovatoare activitate economica din sectorul industriei a fost fabricarea produselor din tutun 80,0% din intreprinderi, iar din sectorul serviciilor, activitatea de cercetare-dezvoltare 55,5%. Aceste date provin din cercetarea statistica privind inovatia in intreprinderi, in perioada 2010-2012, realizata de Institutul National de Statistica (INS).

Intreprinderile din sectorul industriei au avut o pondere de 22,5%, in scadere cu 7,6 puncte procentuale comparativ cu perioada 2008-2010, in timp ce intreprinderile din sectorul serviciilor au inregistrat o pondere de 18,7%, in scadere cu 13,0 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2008-2010.

Dupa clasa de marime a intreprinderii, intreprinderile mari sunt mai inovatoare 40,1%, comparativ cu intreprinderile mijlocii 26,6% si cele mici 18,3%. Aceasta tendinta s-a remarcat si pe cele doua sectoare, industrie si servicii.

Comunicare Featured

Cea mai tare miscare de marketing a verii: ce au in comun brandurile Simona Halep si Dedeman

Jul 25,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Tenisul, un sport bazat pe individualitati, are nevoie de campioni mari, usor de pozitionat prin campanii inteligente de publicitate. Simona Halep, numarul 3 mondial in ierarhia WTA, detine calitatile unui brand autentic si dinamic. Un brand aflat in plin proces de slefuire, Simonei Halep ii va fi la indemana sa se asocieze cu firme care cauta cresterea prin investitii in marketing. Parteneriatul semnat cu Dedeman reprezinta un pas interesant in evolutia imaginii celui mai in voga sportiv roman al momentului.

Am participat la evenimentul in care cele trei parti implicate – Simona Halep, Dedeman si agentia McCann Erickson – au anuntat detalii despre parteneriat. Cred ca asocierea dintre cele doua branduri este potrivita datorita mai multor elemente pe care Dedeman (brandul si fondatorii companiei) si Simona Halep le au in comun.

1. Firma Dedeman a fost creata in septembrie 1992, la Bacau. Simona Halep s-a nascut tot in septembrie, dar cu un an mai devreme, in 1991. Pentru Simona Halep, 2009 este anul in care face primii pasi in turneele de senioare. 2009 este un moment foarte important pentru fondatorii Dedeman: ei deschid atunci primul magazin din Bucuresti, abia la 17 ani de la crearea firmei.

2. Ramanem in zona cronologica, inseram un gram de inflacarare si vorbim despre schimbarile importante din vietile noastre 🙂 . 2010 este anul in care, pentru a-si continua ascensiunea in tenis, Simona Halep isi face operatia de micsorare a bustului. Tot in 2010 Dedeman face un pas indraznet pe zona de comunicare: campania “Fa o schimbare in viata ta” realizata de McCann Erickson si premiata cu Grand Effie. Campania a avut de la inceput un obiectiv ambitios: pozitia de lider pe piata magazinelor de bricolaj pana la finalul anului 2010 si cresterea vanzarilor cu minimum 15%, in ciuda declinului pietei. Daca familiile prezentate in publicitate sunt de obicei armonioase si fericite, cei de la McCann au cautat sa creeze cupluri “reale”, care au si emotii negative.

3. Sa revenim la tenis si business 🙂 . Citesc in cartea “Cei care schimba jocul” ca drumul spre succes este, potrivit lui Dragos Paval, mai degraba o serie de pasi mici, un “proces iterativ de-a lungul caruia antreprenorul experimenteaza si testeaza in lumea reala pe viu”. Acelasi lucru il intalnim in cariera Simonei Halep. Cel mai bun exemplu este faptul ca ea nu a castigat inca un turneu de Gland Slam. Cati pasi mici a facut pana aici si cat va mai avea de urmat pana la primul mare succes!

4. Simona Halep a inceput colaborarea cu belgianul Wim Fissette pentru a vedea “cum se lucreaza in strainatate”. ” Toti antrenorii romani sunt foarte buni, dar eu am vrut sa schimb pentru ca am zis sa fac o schimbare sa vad si eu cum este la un nivel mai inalt si cum se lucreaza in strainatate”, spune Simona Halep. Cine crede ca Dedeman este o companie inchisa, creata exclusiv ca un model de retailer romanesc, se inseala. “Dedeman a gasit inspiratia pentru un nou mod de magazine in pietele dezvoltate, in retelele mari de bricolaj din Spania, Italia si alte tari din Europa, pe care fratii le-au vizitat in incercarea de a gasi un raspuns la intrebarile despre viitor.” (“Cei care schimba jocul”)

5. Daca Dedeman este o afacere de familie in adevaratul sens al conceptului, putem afirma acelasi lucru si despre evolutia Simonei Halep. Ea este un proiect de familie. Ea este rezultatul unei increderi totale din partea parintilor ei. Este cunoscut faptul ca parintii Simonei Halep s-au imprumutat la banci pentru ca ea sa faca performanta.

6. Cand Aneta Bogdan (Brandient) l-a intrebat pe Dragos Paval, in cadrul auditarii din rebranding, despre valorile personale in care crede si ce anume a transferat in businessul sau, acesta i-a raspuns simplu: “harnicia” (“Branding pe frontul de Est”). Harnicia este cea mai importanta valoare a brandului Dedeman. Cat despre brandul Simonei Halep, eu cred ca acesta este construit pe urmatoarele doua valori: harnicie si disciplina.

7. Ultima asemanare dintre cele doua branduri a fost descrisa excelent de catre Dragos Paval, in conferinta de saptamana aceasta: ”Desi venim din domenii total diferite, sunt multe lucruri prin care ne asemanam, iar aici ma refer la ambitia, la pasiunea pe care o punem in tot ceea ce facem si la dorinta de a ne depasi de fiecare data limitele. Noi credem ca niciun vis nu este de neindeplinit daca te dedici trup si suflet, iar Simona ne dovedeste acest lucru prin fiecare meci disputat”.

Economie Featured

Patru erori in dezbaterea “Lapte Napolact de import”: una este la un pas sa dea in foc!

Jul 24,2014 / By Claudiu Vrinceanu / 9 Comments

Producatorul Napolact este in centrul atentiei pe tema controversatei stiri despre presupusa renuntare la producatorii de lapte din Ardeal, in favoarea celor din Ungaria. Va propun sa analizam acest subiect, pe scurt, sub lupa logicii economice.

Context: I. FrieslandCampina, compania olandeza care detine Napolact, a renuntat sa mai recolteze lapte din Mures, Satu Mare si Salaj pe motiv ca este mai ieftin sa aduca lapte din Ungaria, decat sa-l colecteze de la micii producatori din Romania. II. Reactia FrieslandCampina: “Producem si vindem circa 95% din produse in Romania + “Am incheiat colaborarea cu 50 de centre de colectare a laptelui de mici dimensiuni din nord-vestul Romaniei.”

Am identificat patru erori de logica economica in dezbaterea “Lapte Napolact de import”. A patra eroare este o concluzie extrem de arzatoare. Ba chiar este la un pas sa dea in foc.

1. O decizie de business este judecata gresit.

Publicul trebuie sa inteleaga ca decizia prin care un producator/procesator de lapte isi schimba furnizorii este bazata pe un calcul economic antreprenorial care urmareste sustenabilitatea afacerii. Fie ca ne referim la inchiderarea unui parteneriat cu un intermediar (in cazul Napolact, centrele de colectare) sau la relocarea unui punct productie, compania/antreprenorul ia in calcul exclusiv interesele investitorilor si cerintele consumatorilor.

2. Fiecare schimbare de strategie este abordata de public in mod subiectiv.

Ma fascineaza cum publicul larg – politicienii si unii observatori ai mediului de business – au comentat pe un ton nationalisto-alarmist plecarea Nokia din Romania sau inchiderea fabricilor Europharm si Poiana de la Brasov. Am vazut comentarii bazate pe aceeasi logica inclusiv in discutia despre relatia dintre Friesland si fermierii din Ardeal. Pe un ton nationalist cu iz protectionist, multe voci au promis un boicot al brandului Napolact solicitand chiar o interventie a institutiilor de stat care sa salveze agricultorii autohtoni. Nu ma opun ideii de boicot din partea consumatorilor – o decizie exclusiv privata – , dar argumentele nationaliste omit, spre comparatie, ca alte multinationale si-au mutat productia din Ungaria in Romania. Sa luam doar un exemplu: Michelin a mutat anul acesta productia fabricii de anvelope pentru autocamioane din Ungaria (Budapesta), in Romania (Zalau).

3. Atentie la boala “importita”!

Sa numim “importita” afectiunea economica prin care lumea afirma ca importurile ar fi rele. “De ce sa importam lapte, in loc sa-l producem exclusiv in tara. Firmele autohtone vor muri si, prin urmare, taxele colectate de pe urma lor vor scadea!” este o retorica constanta in vocabularul economic curent. Ce nu intelegem aici este ca a. cu cat importurile vor fi mai reduse, cu atat mai putine exporturi putem face. Fara importuri nu putem avea exporturi, intrucat strainii nu vor avea resurse pentru cumpararea bunurilor si serviciilor noastre; b. importurile creeaza competitie produselor si serviciilor autohtone, deci creste competitivitatea antreprenorilor locali si c. (aviz celor care isi doresc sa creasca taxele colectate!) importurile sunt, de asemenea, taxate de catre guvern.

4. NU vedem padurea de copaci!

Cred ca, in cazul discutiei despre productia laptelui din Ardeal, cea mai grava problema se refera la competitivitatea fermierilor romani. Ca de obicei, atunci cand analizam un caz tindem sa vedem doar efectele imediate ale unei fenomen, nu si consecintele pe termen lung asupra unui grup in particular, dar si asupra tuturor grupurilor.

Din discutia pe care am avut-o cu Jan Willem Kivits, CEO al FrieslandCampina, si din observatii ale pietei, aflu ca foarte multi fermieri care detin vaci nu sunt pregatiti pentru deschiderea pietei din 2015 care va avea loc prin eliminarea cotelor la lapte. Micii fermieri risca sa dispara dupa eliminarea cotelor de lapte din 2015 nu pentru ca aceasta decizie de eliberare a pietei este nesanatoasa economic (din contra, as zice eu), ci pentru ca putini intreprinzatori din mediul rural sunt cu adevarat competitivi. In plus, la fel de putini si-au rezolvat problemele de succesiune. Aceasta-i adevarata problema care-i la un pas sa dea in foc si despre care nu vorbeste nimeni!

Economie Featured

Cultura unei natiuni explica de ce fumatul se reduce in anumite tari

Jul 23,2014 / By Claudiu Vrinceanu / 1 Comment

Cum se transmite comportamentul fumatorilor in cadrul anumitor populatii? Cum difera acest comportament de la o tara la alta? Cele doua intrebari pe care ni le adresam atunci cand calatorim in alte tari au un posibil raspuns in concluziile studiului “The influence of societal individualism on a century of tobacco use”.

Intrebarea fundamentala din studiu este urmatoarea: care este legatura dintre cultura unei tari si comportamentul fumatorilor din respectiva tara. Concluzia matematicienilor este ca societatile individualiste manifesta o rata de adoptie a tigarilor mai mare, dar si un ritm de renuntare superior. O analiza realizata pe 25 de tari, inclusiv Romania, arata de ce anumite comportamente sociale se extind mai puternic in anumite tari decat in altele.

Autorii studiului au corelat statisticile despre numarul fumatorilor si studiul lui Geert Hofstede privind dimensiunile culturale ale unei natiuni, mai exact dimensiunea Individualism – Colectivism (măsura în care o cultură încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine).

Comportamentul de fumat s-a schimbat foarte mult la nivel mondial in ultimii 50 de ani. Spre exemplu, in Statele Unite, numarul fumatorilor a crescut foarte mult pana in 1965 si a scazut considerabil de atunci. Acelasi comportament a fost observat si in alte state industrializate.

Probabil ca cea mai evidenta diferenta in comportamentul fumatorilor este intre SUA si Suedia (vezi graficul de mai sus). In 1920, un segment foarte redus din populatie fuma, mai putin de 10%. Acest procent a crescut spectaculos in SUA pana la aproximativ 40% in 1965 si a scazut dub 20% in 2010. Spre comparatie, numarul fumatorilor din Suedia a ajuns la o pondere de 30% din totalul populatiei in anii ’70 si a scazut la 20% in 2010. Prin urmare, suedezii au adoptat fumatul mult mai incet, au atins un varf mai tarziu decat americanii, iar apoi au redus relatia cu acest viciu cu un ritm inferior decat al americanilor. Toate acestea in conditiile in care suedezii au acces la aceleasi informatii despre pericolul fumatului si manifesta un comportament social similar.

Diferenta cruciala intre suedezi si americani este explicata prin dimensiunea Individualism – Colectivism , un concept util pentru cei interesati de studierea culturii organizationale.

Psihologul olandez Geert Hofstede a demonstrat ca in tari ca SUA, Marea Britanie sau Australia, populatia tinde sa aiba un nivel de individualism ridicat, in timp ce suedezii, francezii sau japonezii au o mentalitate mai degraba colectivista. In alte cuvinte, in tarile colectiviste exista o presiune sociala mai ridicata de conformare.

Asadar, care este legatura intre cultura unei tari si fumat? Studiul de fata arata de ce suedezii s-au lasat de fumat cu o cadenta mai redusa: “Modelul nostru releva ca inertia sociala inhiba deciziile de renuntare la fuamt mult mai puternic in societatile colectiviste decat in cele individualiste”. Prin urmare, libertatile sociale in societatile individualiste permit oricui sa ia decizii de renuntare la fumat mult mai usor.

Desi Romania este analizata in studiul citat, datele despre tara noastra sunt limitate. Aflam ca varful inregistrat de consumul de tigari a fost in 1995 si ca populatia Romaniei are un nivel de 30 pe scara de la 0 la 100, unde 100 inseamna individualism ridicat, iar cifre mai mici de 50 releva o societate colectivista. Daca ne uitam la toate tarile studiate de Geert Hofstede, constatam ca foarte putine au valori ridicate la individualism.

Concluzie: fumatul este un exemplu de fenomen social contagios, iar studiul “The influence of societal individualism on a century of tobacco use” este util celor care vor sa inteleaga alte forme de transmisie ale culturii nationale catre anumite comportamente. De exemplu, intelegem mai usor de ce schimbarea este mai putin posibila/intalnita in Romania, unde valorile colectiviste sunt mai mari. Ma refer la orice fel de schimbare: obiceiuri de consum (mancare, tigari, masini), vot, lecturi, petrecerea timpului liber, decizii de management.

Featured

Cum sta Romania la capitolul INOVATIE: avem potential mare!

Jul 20,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romania ocupa locul 55 intr-un clasament al celor mai inovative tari din lume, dintr-un total de 143 state studiate de INSEAD. Elvetia, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Olanda, Statele Unite ale Americii, Singapore, Danemarca, Luxemburg si Hong Kong sunt cele mai inovative 10 tari.

Inovatia este masurata prin compararea a sase componente/variabile: institutii, capital uman si cercetare, infrastructura, dezvoltarea pietelor, sofisticarea mediului de business, cunoastere si tehnologie si creativitate.

M-am uitat cu atentie la studiul intocmit de INSEAD, am comparat Romania cu alte tari, m-am uitat la potentialul pe care-l avem, dar mai ales am incercat sa raman optimist si sa nu mai privesc critic pozitia tarii noastre in raport cu alte state. Haideti sa privim doar patru criterii:

Capitalul uman

1. Exista o legatura directa intre gradul de sofisticare, calificare si specializare a fortei de munca si inovatie. Imbunatatirea capitalului uman prin educatie formala sau informala si prin activitati de R&D constante creste capacitatea de absorbtie a firmelor si adoptia solutiilor tehnologice. Sa stiti ca Romania sta bine la acest capitol: iata mai jos o comparatie cu cele mai inovative patru tari din lume.

Creativitate

2. M-am uitat cum stam la creativitate (trademarks, inventii, bunuri si servicii creative, creativitate online) in raport cu cele mai inovative tari.

Mediul de business

3. Cunostintele angajatilor, absorbtia cunostintelor si legaturile inovationale formeaza criteriul “business sophistication”, capitol la care ne situam mai bine chiar si decat Elvetia.

Indicatorul “sofisticarea mediului de business” masoara gradul in care firmele sunt deschise la activitatile inovationale prin intermediul educatiei si al conexiunilor cu alte sectoare (de exemplu, cel academic).

Usurinta cu care incepi o afacere

4. In final, pentru a ramane optimisti cu privire la potentialul de inovare si antreprenoriat, m-am uitat la indicatorul “usurinta de a incepe o afacere”. Nu este o surpriza mare ca stam bine in acest clasament (o societate cu raspundere limitata cu capital strain este fondata foarte usor in Romania + birocratia nu mai este foarte stufoasa pentru cei care vor sa-si inmatriculeze un SRL). Cat despre comparatia cu cele mai inovative tari, pare ca stam excelent in functie de usurinta de a infiinta o afacere. E mai greu, insa, cu dezvoltatul unui business propriu din cauza taxelor!

Concluzia este simpla: pentru a reusi precum cele mai inovative tari, ar trebui sa nu ne concentram doar pe un element al ecosistemului inovational. Tocmai de aceea, am propus mai sus patru domenii la care stam bine ori care au potential de crestere.

Featured

Puterea cifrelor: 1% din firmele antreprenoriale = 40% din joburile create de start-up-uri

Jul 15,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Am “rasfoit” un studiu bine documentat, intocmit de World Economic Forum in parteneriat cu Universitatea Stanford University&organizatia Endeavor Global, si o cifra mi-a atras atentia: 1% dintre companiile studiate (un grup de 380.000 de firme) din 10 tari au contribuit cu 44% din totalul veniturilor si au creat 40% din joburi, in timp ce un procent de 5% detine 72% din afacerile generate si 67% din locurile de munca generate.

Mi-ar placea ca acest studiu sa fie citit si de catre decidentii din Romania (ministri, patronate IMM-uri, fundatii, hub-uri, etc). Studiul recomanda decidentilor politici sa stimuleze bunastarea si sa creeze joburi noi prin forta antreprenoriatului. Ei ar trebui, potrivit World Economic Forum, sa dezvolte o intelegere sanatoasa a factorilor economici, politici si sociali care au oferit spatiu companiilor locale sa reuseasca.

Studiul analizeaza 70 de studii de caz din 22 de tari, prin monitorizarea unor companii ca Baidu, eBay, Etihad Airways, Skype, Microsoft si WPP.

Sa ne uitam doar la studiul de caz Skype. Mi-a placut urmatorul raspuns dat de Niklas Zennström, co-fondator al Skype.

“I think one of the key challenges was hiring. And that’s one of the disadvantages we had operating in Europe – which I think is changing seven to eight years later now. It was quite difficult to find people who wanted to join a technology start-up because, I think, it’s risky to join something that is yet unproven. That was one of the big challenges we had. So I think that hiring was probably the biggest challenge we had.”

Ajungem, astfel, tot la importanta oamenilor si a increderii! 🙂

Antreprenoriat Featured

Femeile antreprenor, mai fericite decat barbatii :)

Jul 15,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Un studiu intocmit in Statele Unite ale Americii arata ca antreprenoriatul este asemenea unui roller-coaster. De asemenea, pare mai dificil pentru doamne si domnisoare decat pentru barbati. Studiul citat releva ca nivelul de fericire in randul barbatilor antreprenori a ramas relativ constant imediat dupa ce acestia si-au deschis propriile firme si s-a triplat abia dupa ce au devenit intreprinzatori de succes. Pe de alta parte, in cazul antreprenoarelor, nivelul masurat al starii de bine scade cu 40% imediat dupa lansarea afacerii si devine de patru ori mari mare pe masura ce acestea devin intreprinzatoare de succes.

In final, femeile aflate pe cont propriu sunt cu 65% mai fericite decat barbatii antreprenori.

Un alt studiu care masoara fericirea in randul antreprenorilor, despre care am scris aici, arata ca intreprinzatorii au manifestat rate mai mari de acord fata de starea de bine in comparatie cu respondentii care nu sunt in faza de start-up sau nu detin un business.

Antreprenoriat Featured

La multi ani, Seinfeld! 10 lectii despre leadership, economie si comunicare cu Jerry, George, Elaine si Kramer

Jul 8,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Larry David si Jerry Seinfeld lansau in urma cu 25 de ani (5 iulie 1989) un “show despre nimic”. Au iesit 180 de episoade pe care multi fani le stiu pe de rost. Am vazut toate episoadele de cel putin doua ori fiecare si inca mai rad in hohote la anumite replici, ma identific cu personajele asa cum nu am facut-o la precedenta vizionare.

Propun mai jos 10 replici sau episoade care pot fi interpretate din perspectiva leadership-ului, a economiei sau chiar a comunicarii. Enjoy!

Yada Yada!

In primul rand, serialul a dat nastere unor cuvinte noi, expresii folosite in diverse comunicari, evenimente sau discutii formale sau colocviale. “Yada Yada” si “Serenity now” sunt doua dintre favoritele mele.

2. “No soup for you!”

Urmatoarea fraza, simpla si amuzanta, ne distreaza de fiecare data cand o auzim: “No soup for you”. Cuvintele ii apartin lui Soup Nazi, un personaj inspirat dintr-un antreprenor real, Al Yeganeh, amuzant si datorita mustatei care seamana cu cea a lui Stalin. Cred ca acest episode este inspirational pentru a intelege mai bine relatia dintre intreprinzator si client. E natural ca proprietarul sa faca regulile pe o proprietate privata. Kramer, consumatorul fericit, este savuros in aceasta scena. 🙂

3. Double-dip

Putini sunt cei care au reusit sa transforme atmosfera unei inmormantari intr-o bataie cu una dintre rudele indoliate. George a facut acest lucru pentru ca a manancat un cartof prin …double-dip. Cel putin in cazul meu, acesta este un subiect bun de discutie cu ocazia anumitor evenimente organizate intre prieteni sau chiar in situatii formale. Replica lui George catre Little Timmy este memorabila. 🙂 🙂

4. Breveteaza-ti inovatiile!

Kramer este un personaj cu foarte multe idei, insa multe dintre acestea nu s-au concretizat. Insa, una dintre inventiile sale – un parfum care te face sa mirosi precum izul de pe plaja – nu doar ca a fost promitatoare, dar s-a si intamplat in viata reala. Kramer a pitch-uit ideea gigantului Calvin Klein, discutiile nu se finalizeaza, iar apoi afla ca producatorul de parfumuri i-a furat si implementat ideea. Aici lectiile sunt cinice si simple: breveteaza si concretizeaza ideea cat mai repede posibil!

5. Lectia de economie din restaurantul chinezesc

Unul dintre cele mai cunoscute episoade din “Seinfeld” este “The Chinese Restaurant”. Sunt multe scene de “luat acasa” dpdv business sau economie, dar acesta mi-a atras atentia. Jerry, Elaine si George merg la restaurant, insa trebuie sa stea la coada pentru a primi o masa. La un moment dat, se decid sa plateasca 20 de dolari pentru primi un loc mai repede. Avem aici nu doar un mod amuzant prin care este impartita suma (cate 7 dolari pentru Elaine si Jerry, respectiv 6 pentru George), dar si un exemplu de calcul al costului de oportunitate. Fenomenul costului de oportunitate are legatura mai degraba cu actiunea umana decat cu raritatea resurselor. Viata omului presupune actiune, alegere, deci si renuntari.

6. “It’s not a lie if you believe it” – lectie de aplicat in comunicare

George Costanza este memorabil datorita multor replici scurte si cu talc. “It’s not a lie if you believe it” este una care merita putina reflectie. Nu sugerez ca un lider ar trebui sa minta constant, dar afirmatia lui George trebuie interpretata din perspectiva artei persuasiunii: daca vrei sa-ti convingi publicul si oamenii din echipa, trebuie sa crezi 100% in ceea ce vrei sa le transmiti.

7. “Risk management” – un exemplu bun despre managerii care deleaga …prea mult

Pe vremea cand lucra la New York Yankees, George Costanza a trebuit sa invete despre conceptul de “risk management”. Cum acest proces de invatare implica lectura unei carti intregi, Costanza cauta toate solutiile posibile pentru a fi pregatit pentru sedinta cu sefii sai fara sa citeasca manualul respectiv. Te las urmariti clip-ul de mai jos. Sunt sigur ca te vei identifica , intr-un fel sau altul, cu o “bucatica” din George!

8. Fa exact pe dos!

In episodul “The Opposite”, in timp ce analizeaza multe dintre esecurile sale, George Costanza se auto-evalueaza si are o un moment de sclipire. Le spune prietenilor sai, Jerry, Elaine si Kramer ca “este tot mai evident ca orice decizie am luat in viata mea a fost gresita. Viata mea este opusul a ceea ce vreau sa fiu. Fiecare instinct pe care il am, in fiecare moment al vietii mele – incepand cu ce mananc, cu ce ma imbrac – este total gresit”. Asa ca George decide sa fie opusul a ceea ce ar face in mod normal. Ce se intampla, pe cale de consecinta? Obtine un job bun la New York Yankees. Descopera ca femeile sunt atrase de el.

Pornind de la revelatia lui George, oare nu ar trebui sa abordezi, din cand in cand, tactica “The Opposite”? Sa luam un exemplu simplu propus intr-un articol de pe HBR. Daca vrei sa devii un bun ascultator, oare nu ar trebui sa te opresti din vorbit si sa acorzi atentie maxima celor din jurul tau? Identifica cu exactitate ce este neacceptabil si fa exact opusul!

9. “Money Can Affect the Friendship”

“Nu este sanatos ca prietenii sa vorbeasca intre ei despre bani. Poate efectua relatia de prietenie”, ii spune Jerry lui Kramer? Asa o fi? Depinde de natura relatiei, evident, dar acest lucru este daunator mai ales intr-o organizatie, iar orice manager de oameni cunoaste efectele discutiilor interne despre salarii.

10. Bani sau cadouri?

Insa, pot sa cumpere banii fericirea? Nu stiu ce crede Jerry Seinfeld dar el alege, la un moment dat, sa ii ofere lui Elaine bani de ziua ei. Prin acest gest, Jerry schimba registrul relatiei cu Elaine dintr-o „conexiune sociala” intr-o „legatura de piata”.

Suntem convinsi cu totii ca darul este un tip special de bun, cu propria valoare, care are mai multe scopuri, printre cele mai importante fiind acela sa genereze bucurie, dar ca lideri, multi dintre voi stiu din experienta beneficiile recompensarii eforturilor unui angajat prin bani si nu prin altfel de cadouri.

1 … 19 20 21 22 23 … 39

Category : Featured