”Rareori impostorii adevărați suferă de sindromul impostorului.” Este ceva ce am citit zilele trecute și care m-a pus pe gânduri. O să vă prezint o problemă foarte comună prin care trece aproximativ 70% din populație într-un moment sau altul al vieții lor: Sindromul impostorului.
Ce este sindromul impostorului? Termenul de fenomenul impostorului a fost introdus într-un articol publicat în 1978, intitulat „Fenomenul impostorului la femeile cu rezultate ridicate: dinamică și intervenție terapeutică” de dr. Pauline R. Clance și dr. Suzanne A. Imes.
Fenomenul impostorului (cunoscut și sub numele de sindromul impostorului, impostorism, sindrom de fraudă sau experiența impostorului) poate fi atribuit acelor oameni care în ciuda competențelor profesionale incontestabile, se simt impostori și au certitudinea că nu merită succesul care li se atribuie.
Sunt acei oameni care își explică succesul lor ca fiind o chestiune care ține mai mult de noroc, de sincronizare, de anumite coincidențe și nicidecum de competențele personale.
Sunt cei care se percep ca fiind niște oameni falși și prefăcuți, ca și cum i-ar fi păcălit pe alții să-i considere inteligenți, capabili sau demni de admirat, așteptându-se să fie „deconspirați” cât de curând.
Ce poate duce la dezvoltarea sindromului impostorului?
Mai vulnerabili la a dezvolta acest sindrom sunt persoanele care provin din familii unde standardele au fost setate foarte sus, sau părinții au fost foarte critici și autoritari și au refuzat să-și încurajeze copiii (cel mai probabil datorită propriilor insecurități).
În momentul când copilul ajunge să depășească așteptările și nivelul părinților el dezvoltă un sentiment de nesiguranță generat de propriul succes. Și va ”căra” această nesiguranță până în viața de adult.
Un mediu în care ești mai degrabă criticat și judecat decât admirat și încurajat va avea ca efect dezvoltarea unui sentiment că nu ești niciodată suficient de bun.
Se naște convingerea (falsă) că doar dacă reușești, dacă ești cel mai bun, poți menține o relație cu celălalt și doar astfel poți fi văzut, admirat și iubit.
Semne că suferi de sindromul impostorului
Cum îți dai seama că suferi de acest sindrom? Poate fi destul de simplu dacă ești dispus să arunci o privire asupra ta.
Iar pentru asta îți propun trei opțiuni.
Prima dintre ele se folosește de o scurtă introspecție prin mintea ta, iar următoarele două metode sunt rezultatul studiilor științifice.
- Un indicator bun și simplu pentru a vedea dacă și tu suferi de sindromul impostorului este să verifici dacă ai făcut vreodată afirmațiile de mai jos.
- „N-am ce căuta aici, toți sunt genii pe lângă mine!”
- „Am avut noroc.”
- „N-am făcut mare lucru.”
- „Nu am învățat tot, deci nu știu nimic.”
- „Nu a ieșit perfect, deci este egal cu 0.”
- „Alții pur și simplu știu asta – eu trebuie să fac un efort imens pentru a-i ajunge din urmă.”
- „Succesul este al echipei. Dacă nu erau ei, eu nu reușeam.”
- A doua opțiune vine de la Dr. Pauline R. Clance care, în 1985, a explicat cum fenomenul impostorului se poate distinge prin următoarele șase caracteristici:
- Ciclul impostorului – acest ciclu se declanșează în momentul primiri unei sarcini. Odată ce cineva a primit o sarcină, sentimentele de anxietate, îndoială de sine, și grija urmează imediat.
Iar asta poate genera două răspunsuri: supra-pregătire sau procrastinare.
Indiferent de răspunsul imediat, după finalizarea sarcinii, apare un sentiment de bucurie și de eliberare, însă care nu va dura mult. În ciuda laudelor primite, impostorul nu consideră că succesul este datorat abilităților sale, ci fie muncii în exces, cum este cazul în prima situația, fie norocului, cum este cazul în cea de-a doua situație.
Iar acest lucru se repetă cu următoarea sarcină, unde mai adăugăm anxietatea că persoana respectivă nu va putea livra rezultatele la aceleași standarde.
- Nevoia de a fi special, de a fi cel mai bun – sunt cei care au o dorință secretă de a fi întotdeauna cei mai buni în orice activitate. Dar în momentul când cineva le depășește rezultatele vor considera că ei sunt mai proști, mai incapabili și că totuși nu sunt atât de buni.
- Aspecte de supraom – sunt cei care își stabilesc obiective imposibil de atins și care vor să facă totul perfect. Iar atunci când nu își îndeplinesc obiectivele se simt copleșiți, învinși și dezamăgiți.
- Frica de eșec – sunt cei care vor munci în exces (chiar și dacă nu este nevoie) datorită fricii de a eșua. Iar atunci când nu reușesc să îndeplinească o sarcină se simt umiliți și rușinați.
- Negarea propriei competențe și ignorarea aprecierilor – sunt aceia care nu pot să primească aprecierile celorlalți și consideră ca succesul nu este al lor, ci al altor factori. Caută să combată fiecare apreciere pozitivă pe care o primesc și vor să demonstreze că altceva a fost ”de vină” pentru succesul lor.
- Frică și vinovăție în legătură cu succesul – sunt cei care simt că succesul lor va crește așteptările oamenilor în privința lor dacă fac o treabă bună. Nu sunt siguri de capacitatea lor de a ”livra” la același nivel așa că nu își iau responsabilități noi. Le este teamă că vor fi respinși și se simt vinovați că sunt diferiți.
Prin acest model, pentru ca un individ să fie considerat că experimentează impostorismul, cel puțin două dintre aceste aspecte trebuie să fie prezente.
- Și a treia opțiune vine de la Dr. Valerie Young care, în 2011, în cartea The Secret Thoughts of Successful Women: Why Capable People Suffer from the Impostor Syndrome and How to Thrive in Spite of It, a identificat 5 tipuri de ”impostori”:
- Perfecționistul – este acel om obsedat de cele mai mici detalii și pentru care munca nu este niciodată completă. Întotdeauna lipsește ceva, sau ceva ar putea fi îmbunătățit.
- The superman / superwoman – e cel care dă întotdeauna 200%. E omul care ar face și treaba colegilor și care e cel mai predispus la burnout. E un obsedat de muncă și orele de birou pentru el se încheie întotdeauna la 10 seara.
- Geniul nativ – e acela care așteaptă ca orice lucru să se întâmple ușor. Dacă trebuie să muncească mult pentru un lucru, înseamnă că nu e în stare de nimic. Niciodată nu se simte în largul lui când încearcă lucruri noi, trebuie să urmeze un traseu pe care îl știe deja ca să nu greșească.
- Individualistul – e acela căruia îi trebuie confirmare constantă că tot ceea ce a realizat este meritul lui. Ceilalți n-au avut nici o contribuție.
- Expertul – este colecționarul de diplome. Fără ele simte că îi păcălește pe toți și că de fapt el nu știe nimic. Se bazează pe acreditările academice pentru a-și demonstra că valorează ceva.
Inițial s-a crezut că femeile sunt mai predispuse la acest sindrom. Tocmai de aceea, atât studiul Dr. Clance cât și a Dr. Young au fost bazate pe experiențele femeilor.
Dar, de-a lungul anilor, s-a dovedit că acest lucru nu este adevărat. Bărbații resimt în egală măsură acest sindrom al impostorului, doar că nu îl exteriorizează și nu vorbesc despre el la fel de mult ca femeile.
Cum se poate trata sindromul impostorului
Aici sunt destul de multe metode de care te poți folosi pentru a scăpa într-un final de acest sindrom al impostorului. Dar te avertizez de la început. Nu este ceva care se întâmplă peste noapte. Este un proces care durează și care odată început, trebuie să îl duci la capăt.
- Recunoaște că ai această problemă
Ca să poți începe să iei măsuri pentru a rezolva această problemă, trebuie să accepți că suferi de sindromul impostorului.
- Rezolvă traumele din copilărie
Până nu reușești să te eliberezi de trecut și să identifici ce te face să te simți inferior și te trage în spate, nu vei reuși să scapi de acest sindrom.
Va trebui să realizezi că nu trecutul este ceea ce te definește. Trecutul este ceea ce te împiedică să progresezi.
- Antrenează-ți mintea și schimbă-ți gândirea
Gândește-te că ai ajuns acolo unde ești prin propriile tale puteri. Este uman să nu le știi pe toate iar asta nu te face mai puțin capabil decât ceilalți. Întotdeauna vor exista oameni care vor știi anumite lucruri mai bine decât tine dar acest lucru nu îți scade ție valoarea.
În loc să spui „nu pot”, schimbă puțin abordarea și întreabă-te „cum aș putea să…?” În loc să te plângi că ai o problemă, începe să cauți soluții pentru rezolvarea ei. Nimeni nu s-a născut învățat și toate persoanele cu adevărat profesioniste învață constant și își actualizează cunoștințele.
- Observă că nu ești singurul
Dacă observi cu atenție, o să vezi că nu ești singurul afectat de acest sindrom. În momentul când vorbești despre problemele și insecuritățile tale vei vedea că nu ești doar tu în această situație. Iar când te vei gândi rațional și vei analiza situația altei persoane îți vei da seama că și tu te îngrijorezi degeaba de multe ori și că ar trebui să ai mai multă încredere în tine.
- Concentrează-te pe punctele forte
Înlocuiește listă mentală cu câte puncte slabe ai, cu o listă care conține cele mai puternice puncte ale tale. Iar apoi valorifică-le. Întotdeauna va fi loc de mai bine, iar dacă în momentul de față nu stăpânești foarte bine ceva nu înseamnă că nu vei învăța și vei deveni mai bun la asta. Ai nevoie doar de puțină experiență.
- Concentrează-te pe succesele obținute
În orice domeniu al vieții există zile mai bune și mai puțin bune și fiecare persoană poate obține succese sau se poate confrunta cu insuccesele. Pune accentul pe lucrurile bune pe care reușești să le faci și trage învățăminte din cele mai puțin bune, dar nu rămâne concentrat asupra lor.
- Înconjoară-te cu oameni care te susțin
Nu ai nevoie de oameni care să-ți tot atragă atenția când nu faci ceva bine sau uiți să faci ceva. Alege să ai în jurul tău oameni care te vor susține necondiționat și care își doresc cu adevărat ca tu să reușești.
- Nu îți lăsa fricile să te stăpânească
Nu permite fricii să te oprească din a încerca lucruri noi. Este normal ca la început să eziți să îți asumi responsabilități dar pe viitor vei avea doar de câștigat din asumarea lor. Vei învăța din ele și vei crește ca persoană. Încearcă să ieși puțin din zona ta de confort.
- Amintește-ți că ești om
Să înțelegi că nu ești perfect e un loc grozav de a începe. Ține minte că progresul, nu perfecțiunea este țelul tău. Repetă-ți asta de fiecare dată când simți cum impostorul își face loc în viața ta.
- Nu te mai compara cu alții
Întotdeauna vor fi oameni care au câștigat mai mulți bani, au construit o companie mai mare sau au avut mai mult succes. Creează-ți propria ta cale. Fiecare dintre noi este special și are o poveste unică de spus. Oprește-te din a te concentra pe povestea altora și investește-ți energia pentru a-ți crea propria poveste.
- Cere ajutor de specialitate
Dacă nici una din metodele de mai sus nu funcționează, caută ajutor specializat de la persoane în măsură să te ajute.
Psiholog și scriitor, Pera Novacovici este expert Hobby 2 Profit, platforma de educație online lansată de eduKiwi pentru a transforma hobby-urile specialiştilor în surse de venit