[dropcap]A[/dropcap]m fost recent in Baku, la inaugurarea oficiala (galerie foto) a Camerei Bilaterale de Comert Azerbaidjan-Romania, unde am avut oportunitatea de a cunoaste, alaturi de alti jurnalisti de business, un antreprenor discret si foarte interesant: Gabriel Comanescu. Este un intreprinzator demn de atentie nu pentru averea sa, estimata la 480-500 de milioane de euro, ori datorita celor cateva sute de mii de dolari pe care le face lunar din platformele aflate in portofoliul Grup Servicii Petroliere, ci pentru simplul fapt ca orice discutie banala cu el arata ca omul de afaceri este din “alta liga”.
“Eu vin in Baku o data la doua luni. Urmarim cateva proiecte foarte mari in Azerbaidjan si Turkmenistan. Kazahstan-ul nu mai reprezinta interes pentru noi, ci doar Baku si Asgabat. Totul se schimba peste noapte aici si consider ca Azerbaidjan este una din marile minuni ale lumii. Este o piata enorma. Tineti minte ca toate marile companii din energie sunt aici. Sase din cunoscutele 7 sisters sunt prezente in Azerbaidjan. Este loc si pentru companiile romanesti, mai ales cele din energie, constructii si turism”, Gabriel Comanescu, presedintele Grup Servicii Petroliere (GSP).
Am semnalat in discursul lui Gabriel Comanescu o chestiune pe care o constat tot mai des in randul antreprenorilor romani: o dorinta nesanatoasa economic prin care tot ce tine de capitalul autothon ar trebui protejat. In opinia lui Gabriel Comanescu, piata azera este una dintre cele mai tentante locuri din zona Marii Caspice pentru dezvoltarea afacerilor si, prin urmare, Romania ar trebui sa “preia nationalismul acestui stat”. “Perspectivele sunt foarte mari pentru firmele romanesti, iar aici nu afli de licitatii de pe internet. Ar trebui sa invatam de la azeri sa ne protejam companiile romanesti si capitalul autohton. Asa vom fi eficienti! In Azerbaidjan legislatia este perfecta pentru orice fel de investitii”, spune Gabriel Comanescu unui grup restrans de jurnalisti de business romani.
Asa cum usor de inteles explica economistii Scolii Austriece, lipseste un singur lucru pentru a face tarile in curs de dezvoltare sa devina prospere: capitalul — si, “bineinteles, libertatea de a-l utiliza tinand cont de disciplina pietei si nu de disciplina guvernului”. Iar o tara “trebuie sa acumuleze capital autohton, si trebuie in acelasi timp sa faca posibila sosirea capitalului strain.” (Ludwig von Mises)
“Protectionismul, prin el insusi, nu adauga nimic la capitalul unei tari. Pentru a deschide o noua fabrica avem nevoie de capital, iar pentru a moderniza o fabrica deja existenta avem nevoie de capital, si nu de un tarif vamal”. Doar asa vom fi eficienti!
[dropcap]T[/dropcap]ocmai ce am ajuns la Timisoara, unde miercuri si joi, 13-14 martie, vom organiza ecomTIM, un super-eveniment regional de e-commerce si marketing online. Iacata (din sarbescul “jako”) 10 motive pentru care merita sa fiti prezenti la ecomTIM 2013 sau, noi sa fim sanatosi, la evenimentul din 2014.
1. Pentru ca il organizam noi, o echipa faina de la Wall-Street.ro, alaturi de 2Parale – cea mai mare retea de afiliere din Romania :).
2. Pentru discutiile de pe „culoar”, din pauze, de la petrecere si de dupa conferinte si workshopuri, care faciliteaza noi afaceri si parteneriate.
3. Intr-o perioada in care strainul (investitorul, specialistul sau diplomatul) este aratat cu degetul in Romania, merita sa participi mai ales pentru cvintetul de speakeri straini: trainerul Lisa Myers de la Verve Search, Hannah Tometzki, de la Tipsy & Tumbler, Paul Ryazanov, Director of Business development, Promodo, Laurent Crouet, COO Europe, PrestaShop si Roberto del Sol, CEO & Founder Really Late Booking. Bravo, Alex Goaga, pentru cooptarea acestor vorbitori!
4. Pentru a afla, comenta si interpreta concluziile unui studiu Daedalus Millward Brown, realizat exclusiv pentru Wall-Street.ro, ce urmeaza a fi prezentat in premiera la ecomTIM. Daniel Enescu, fondator Daedalus Group, va prezenta concluziile studiului.
5. Pentru perspectiva locala, dar mai ales pentru abordarea internationala pe care o vor oferi trei speakeri de exceptie: Catalin Cretu – director general, Romania Visa Europe, Marius Ghenea – presedinte ARMO si Daniel Nicolescu – Country Manager PayU Romania.
6. Pentru ca marketingul afiliat este “the big thing” in ecommerce, iar speakerii 2Parale va asteapta la Timisoara cu know-how si recomadari.
7. Pentru a cunoaste personajele principale din anumite povesti antreprenoriale ale comertului electronic. Doar un exemplu: Molecule-F.com, un site de moda lansat in 2010 care intre timp a devenit un etalon in moda romaneasca.
8. Pentru a vedea daca 2014 poate fi anul m-commerce (cica platile mobile cresc pe plan mondial de peste doua ori mai mult decat cele online) sau/si anul f-commerce (Cristian Manafu, Social Media Trainer & Consultant, va sustine o sesiune interactiva in care participantii vor fi implicati in realizarea strategiei de comunicare prin social media.
9. Pentru a afla cum poti optimiza site-urile de comert electronic pentru motoare de cautare, descopera studii de caz si cel mai important: afla tips & tricks esentiale pentru SEO eficient. Workshopul de SEO este organizat in doua module. Primul trainer este Lisa Myers de la Verve Search.
10. Pentru a intelege care e treaba cu convertirea vizitatorilor in vanzari. Workshopul de Usability urmareste optimizarea conversiilor si strategii de usability. Afla cum poti identifica zonele ce necesita imbunatatiri, cum poti urmari rezultatele conversiilor, cele mai bune sfaturi legate de usability si cum cream o strategie de a/b testing pe termen lung.
[dropcap]I[/dropcap]ntreaba-ti amicii ce ii motiveaza sa alerge, sa se miste din casa ori sa se trezeasca la 6 dimineata pentru a iesi in parc, si ai sa afli foarte multe lucruri noi si simple despre ei.
Am dat peste acest film care poate fi motivational pentru tot ce vei face primavara asta in parc, la sala sau acasa, pe banda de alergat: Every Runner Has A Reason: Steve Bell.
Steve Bell, care sufera de fibroza chistica, a alergat la sase maratoane, iar cinci le-a terminat in mai putin de 4 ore. Ce il motiveaza sa alerge? E simplu..
[dropcap]T[/dropcap]ocmai ce m-am intors de la cea de-a saptea (si ultima) intalnire a cursului Dioscurii: Nicu Steinhardt si Alexandru Paleologu, unul dintre studiile incepute de Casa Paleologu & Coin ianuarie. Au fost intalniri de doua ore care mi-au facut weekendurile acestui inceput de an si mai faine. Iata doar cateva motive simple si aparte.
1. Cursurile au avut loc intr-o atmosfera speciala, si anume in casa familiei Paleologu din strada Armeneasca 34 din Capitala, ramasa neschimbata de pe vremea cand traia Alexandru Paleologu si careia i-au calcat pragul nenumarate personalitati ale vietii culturale si politice din ultimii optzeci de ani.
2. Cursul a fost acompaniat de perspectiva personala a lui Theodor Paleologu, care i-a cunoscut bine pe cei doi eseisti, si de anumite detalii intime, cum ar fi corespondenta dintre Nicu Steinhardat si Alexandru Paleologu, serie de scrisori care deconspira o frumoasa prietenie inceputa in 1954.
3. Am luat parte la un curs despre prietenie, despre doi oameni extraordinari: “asemanatori, diferiti, complementari”. Intalnirile din Casa Paleologu au transmis prin graiul lui Theodor Paleologu si prin lecturile lucrarilor celor doi eseisti tainele unei relatii bazata pe curaj. Cursul a fost despre inchisoare, despre credinta si religie, despre ortodoxie si masonerie, despre genul eseului si critica literara, dar mai ales despre prietenie, iar cuvintele de mai jos sunt elocvente pentru a divulga o relatie speciala.
“1972 mi-a adus manuscrisul <<Jurnalului fericirii>>. Pana atunci, il admiram foarte mult pe Nicu si pentru ce scria, si pentru ce spunea, si pentru disciplina lui mentala. Dar cartea aceea, cand am citit-o, intr-o noapte si in ziua urmatoare, mi-a taiat rasuflarea. L-am chemat si i-am spus: „Mai, Nicule, toata lumea ne stie ca ne batem pe burta, ca-mi permit sa te bat pe burta, ca-ti vorbesc ca unui egal, uneori te si admonestez sau chiar te iau in ras. Ramanem asa, ca asa ne stie lumea. Dar, in realitate, aferim! Esti la ora actuala, probabil, dintre toti scriitorii romani traitori, cel mai mare.“ – Alexandru Paleologu, revista “Viata Romaneasca”
[dropcap]I[/dropcap]ntr-o tara in care doar 37.000 de femei au statutul de patron (atentie, Romania are 695.500 de firme!), antreprenoarele de talia Cameliei Sucu merita ascultate.
Camelia Sucu deruleaza afaceri in industria mobilei si in domeniul agriculturii. Ea a investit 5 milioane de euro in Piata de Gros, o locatie de 12 hectare si hale construite de circa 25.000 mp.
Medic de profesie, Camelia Sucu a povestit in emisiunea Start-Up Wall-Street (vezi inregistrarea mai jos) cum instinctul a caracterizat-o in afaceri inca de la primii pasi pe care i-a facut in antreprenoriat in anii ’90.
Ce am invatat de la Camelia Sucu: citate de pastrat
“Competitia este esentiala pentru un intreprinzator. Competitia e un soi de adrenalina pentru noi, antreprenorii.”
“Vreau si pot! Mereu m-am ghidat dupa acest principiu de viata, chiar si in situatiile in care am fost ocupata de depasesc tot felul de probleme.”
“Afacerile din anii ’90-’00 nu insemnau doar lapte si miere. Antreprenoriatul implica atunci si foarte multe obstacole.”
“La vremea cand am intrat in zona de business nu stiam sa definesc antreprenorul si nici unde sa-l caut. Am fost aruncati intr-o competitie pentru care nu eram pregatiti. Antreprenoare am fost mai intai prin definitie. Faceam lucrurile absolut instinctual”.
“Imi plac sa controlez banii pe care ii investesc.”
“Pentru cei care vor sa acceseze fonduri europene in agricultura am urmatoarele sfaturi: sa-si faca un proiect, sa isi gaseasca un consultant care sa stie exact ce se intampla, sa nu ia primul NU ca pe ultimul. Poate ca exista prea multa birocratie, insa spre norocul nostru oamenii sunt mult mai deschisi si mai rabdatori pentru a te informa in aceasta zona.”
“Dezvoltarea unei afaceri trebuie gandita pe baza unui parteneriat cu bancile si fondurile europene, in timp ce rezervele proprii sunt pentru un implus de moment.”
“Un antreprenor instinctual se concentreaza asupra ideii si abia apoi isi face un plan de afaceri.”
[dropcap]G[/dropcap]lobal Entrepreneurship Monitor (GEM) tocmai ce a publicat un raport consistent cu 86 de pagini despre starea antreprenoriatului la nivel global. Cercetarea, inceputa in 1997 ca un parteneriat academic intre London Business School din Marea Britanie si Babson College din Statele Unite ale Americii, a ajuns in prezent o ampla analiza la realizarea careia contribuie 400 de cercetatori din 99 de tari. Din Romania au participat profesorii de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Am citit raportul GEM (pdf) si am descoperit, pentru inceput, o scurta clasificare care ne poate ajuta sa intelegem mai bine antreprenoriatul.
Pe scurt,avem 6 etape de evolutie ale antreprenoriatului, asa cum reiese din graficul de mai jos. Conceptualizarea antreprenoriatului ca proces cu mai multe componente este util pentru evaluarea spiritului intreprinzator in puncte diferite de dezvoltare.
Antreprenorii potentiali – grupul format din cei care au posibilitati financiare sa inceapa un business, au identificat oportunitatile din piata, dar nu intentioneaza inca sa-si lanseze propriile afaceri. Care este sursa acestei amanari? Frica de esec.
Hotaratii (Intending to Start) – pentru unii antreprenori potentiali, intentia de a incepe propria afacere este fundamentata de perceptia societatii cu privire la antreprenori, statutul de care acestia se bucura in societate si gradul pozitiv prin care media descrie activitatea antreprenoriala.
Antreprenorii in curs de formare (Nascent or Just Starting) – sunt acei antreprenori care au inceput un business propriu dar au mai putin de trei luni pe propriile picioare.
Noii antreprenori – cei care au intre 3 luni si 3 ani si jumatate la carma propriilor afaceri.
Antreprenorii consolidati – sunt acei intreprinzatori care au un business mai vechi de 3 ani si jumatate; aici intra si antreprenorii care au iesit dintr-o afacere printr-un exit, dar reprezinta in continuare o sursa-cheie pentru alti intreprinzatori (prin finantari, activitati de mentorat, etc.)
Antreprenorii-suspendati (Discontinuance) — sunt acei intreprinzatori care au intrerupt activitatea antreprenoriala.
Potrivit GEM, din cauza faptului ca anumite conditii care influenteaza antreprenoriatul sunt diferite si foarte complexe de la tara la tara, nu putem concluziona ca o etapa de dezvoltare a antreprenoriatului va duce in mod natural la urmatorul nivel. De exemplu, o economie cu un unumar mare de antreprenori potentiali nu are implicit si o activitate antreprenoriala intensa.
Tarile din UE si cele 6 etape ale antreprenoriatului
[dropcap]O[/dropcap] scurta trecere in revista a celor mai importante articole despre antreprenoriat care mi-au atras atentia in ultima saptamana.
Who Is the Typical Entrepreneur? Not the Mark Zuckerbergs of the World. Un studiu LegalZoom si Kaufman Foundation arata ca profilul antreprenorului mediu american nu este chiar asemanator cu modelul practicat de Mark Zuckerberg. Studiul arata un tablou sugestiv al fondatorilor de companii din Statele Unite ale Americii. Inc.com
7 Habits of Great Small Business Owners. O lista cu anumite calitati ale marilor fondatori de companii, care include, printre altele, exercitiile fizice si o dieta sanatoasa. Forbes.com
The Seven Stages of Small Business Success. IMM-urile inseamna ceva diferit pentru fiecare dintre noi. Acestea capata mai multe forme si au marimi diferite. O clasificare utila chiar si pentru cititorii din Europa. Smallbiztrends.com
Bureaucratics. Cosmar de zi. “Ai o mica afacere, iti ocupa prea mult timp cu detaliile ei persistente, dar iti si plateste costul vietii, relativ modeste dupa standardele antreprenoriale sau corporatiste din Romania. Esti destul de multumit de viata ta.” Un articol de opinie de citit! Wall-Street.ro
Open Connect. “Un loc in care vin multi oameni, dornici sa vorbeasca. Am aflat multe, am impartasit multe si – in masura timpului – o sa ma mai duc.” radugeorgescu.ro
Lectii de la INSEAD: 20 de principii de business pentru antreprenori de pretutindeni. Punerea sub lupa a tuturor acestor aspecte, precum si interactiunea cu oameni avand perceptii si principii variate m-au ajutat sa definesc un set de principii pe care le consider de capatai pentru orice individ care aspira la statutul de antreprenor. Wall-Street.ro
[dropcap]O[/dropcap]mul de afaceri Marius Ghenea va fi mentor in cadrul “Antreprenor 2.0”, un proiect implementat de Fundatia Post-Privatizare si partenerii sai, care isi propune sa dezvolte ecosistemul antreprenorial prin crearea unei retele de antreprenori.
In aceasta etapa a proiectului, se cauta 24 de startup-uri cu potential care vor beneficia de sprijin financiar. De asemenea, prin intermediul unor serii de evenimente in intreaga tara, antreprenori sau viitori antreprenori vor avea ocazia sa invete de la Marius Ghenea, de la alti antreprenori de succes, specialisti sau antreprenori locali cum isi pot imbunatati ideea de afacere si cum o pot transforma intr-un business sustenabil. Participarea la program este gratuita.
In cadrul proiectuluise vor organiza 8 conferinte regionale in Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, Brasov, Craiova, Ploiesti si Constanta, unde participantii isi vor putea valida ideea de afacere alaturi de Marius Ghenea, vor invata de la experti cum sa foloseasca instrumente online in dezvoltarea afacerii si vor afla povesti de succes ale antreprenorilor locali. Calendarul conferintelor il gasiti anexat.
“Conceptul acestui proiect mi-a placut inca de la prima discutie cu organizatorii. Imi place sa-mi impartasesc experientele si cunostintele legate de antreprenoriat, imi place sa ajut business-urile sa creasca firesc, dar mai ales imi place atunci cand startup-urile pe care le indrum reusesc sa gaseasca nisa pentru succes. Antreprenoriatul inseamna sa daruiesti valoare si sa stii sa-ti pui amprenta acolo unde altii nu au reusit, de aceea sunt increzator ca cele 24 de startup-uri pe care astept sa le descopar vor ajunge in scurt timp afaceri de succes”, spune Marius Ghenea mentor in cadrul proiectului.
Participarea in cadrul proiectului e gratuita.
La finalul fiecarei conferinte, in baza formularului de inscriere completat, juriul format din antreprenori de renume va alege 50 de participanti care vor merge in etapa urmatoare. Acestia vor participa la workshop-uri timp de doua weekend-uri consecutive, unde vor invata cum sa isi redacteze propriul business plan. La finalul training-urilor vor fi alesi 20 de participanti care au elaborat planuri de afaceri cu potential economic. Acestia, timp de trei saptamani, vor beneficia de doua sesiuni de mentorat one-to-one alaturi de consultanti care ii vor ajuta sa isi demareze afacerile si sa intocmeasca o strategie de dezvoltare. La final, afacerile vor fi analizate si trei dintre acestea vor fi premiate.
Scenariul este acelasi pentru toate cele 8 orase, astfel ca, la finalul programului, 24 de startup-uri vor fi castigatoare si premiate cu suma de 12.500 de lei fiecare.
[dropcap]F[/dropcap]iti spontani si creativi! Puteti face greseli! Imagineaza-ti aceste replici spuse dintr-o data de profesorul de matematica copiilor tai. Sau gandeste-te ca imboldurile apartin sefului tau direct intr-o organizatie care nu tolereaza greseala in mod normal. Cum ti se pare abordarea?
Daca o astfel de comunicare ce incurajeaza greseala ca optiune este prezenta in scoala, firma ori familia ta, inseamna ca esti in locul potrivit. Daca nu, atunci e loc de a imbunatati treburile. La asta m-am gandit atunci cand am interpretat concluziile unui studiu relevant lansat de compania de consultanta Ernst&Young in parteneriat cu Wall-Street.ro: in jur de 50% dintre antreprenori sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, insa doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare. Mai mult, 32% dintre participantii la studiu considera ca esecul este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competentelor.
Concluziile interviurilor ne arata o stare de fapt celor care urmaresc societatea romaneasca: suntem inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, in plus avem o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri. Imbunatatirea comunicarii privind succesul si inseosebi insuccesul antreprenorilor, promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat ar trebui sa devina actiuni cu prioritate zero cu impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii ani.
Cifrele din studiul de mai sus nu sunt intamplatoare si deloc surprinzatoare: potrivit unei alte cercetari, romanii sunt unii dintre cei mai tematori intreprinzatori mondiali. Concret, un procent de aproape jumatate (45,99%) din populatia adulta a Romaniei evita sa-si infiinteze o firma noua de teama unui esec financiar. Aceasta atitudine antreprenoriala pozitioneaza Romania pe un loc fruntas in topul tarilor pesimiste in participarea la mediul de afaceri. In timp ce tot mai multi tineri asteapta in zadar reglementari etatiste care sa stimuleze crearea de firme noi, ar trebui sa ne concentram, in opinia mea, pe dezvoltarea atitudinii antreprenoriale prin largirea bazei de educatie in domeniul afacerilor pe cont propriu si cu povesti despre insucces, greseli, falimente si esecuri antreprenoriale. Trebuie sa invatam sa acceptam esecul, trebuie sa-l luam ca atare, ca ceva natural si firesc. Inovatia ia nastere mai ales in organizatiile care isi asuma riscuri, iar acest lucru este aproape imposibil de realizat de catre aparatul de stat, asa ca este necesar ca mediul privat sa-si rafineze calitatea de a merge mai departe.
In fapt, calitatea unui antreprenor este sa stie “sa nu rateze un esec”. O stim de la intreprinzatorii din jurul nostru: esecurile te aduc pe pamant, te aduc pe drumul cel bun si, cu cat le faci mai la inceput, e mai bine si te pot indrepta. Daca le faci mai tarziu, risti sa te prabusesti de la o inaltime mai mare. Auzim, de asemenea, sfaturi de la mentori, oameni de business: mergeti din esec in esec fara sa va pierdeti entuziasmul! Ei bine, feedback-ul acesta nu il vei primi de la un birocrat angajat al unei institutii guvernamentale. E simplu: in timp ce o instutitie de reglementare iti toarna cenusa in cap pentru greselile facute, un actor privat dezinteresat iti poate arata (chiar prin greselile proprii) cum sa te concentrezi asupra aspectului pozitiv al “datului in bara”, astfel incat sa folosesti fiecare esec ca o trambulina pentru urmatorul pas catre realizarea obiectivului initial.
Sa luam un exemplu proaspat: una dintre cele mai importante stiri ale anului in mediul de business a fost, fara indoiala, falimentul Mic.ro. Ca multe evenimente din viata lui Dinu Patriciu, acest moment a fost analizat si intors pe toate fetele. Pe noi ne-a interesat exclusiv esecul antreprenorial al miliardarului, astfel incat am cautat alaturi de colegii mei adevaratele explicatii de piata ale insuccesului unui proiect de retail: capital pentru investitii si operatiuni insuficient, management al categoriilor de produse defectuos, o imagine inconsistenta la nivel de grup, etc. Consider ca intr-o societate in care povestile de afaceri sunt abordate din perspectiva politica ori de tabloid, ar trebui sa avem mai multe articole si evenimente in care sa ne fie prezentata si psihologia esecului in business. De asemenea, inainte de a aborda in emisiunile despre antreprenorii romani (seria de intalniri in direct Start-Up Wall-Street) aspectele tehnice ale demararii unei afaceri, discutam mai ales despre unele lectii dureroase pe care oamenii de business le-au invatat: greselile lor care i-au costat sute de mii euro. Auzim si citim tot timpul despre succesele oamenilor de afaceri, dar nu prea mult despre esecurile lor. Ca atare, ar fi sanatos sa acceptam greselile si sa invatam din ele: sa incepem in familie, sa continuam pe bancile scolii, apoi in organizatiile in care lucram sau pe care le cream si, bineinteles, tot procesul sa fie completat de o expunere obiectiva a esecurilor in media (online, bloguri, presa scrisa, TV, etc.)
Singura cale in care esecul devine folositor este atunci cand invatam de pe urma acestuia. Daca vom continua sa esuam si sa tot esuam in procesul invatarii, atunci chiar vorbim despre o nereusita totala. In fond, un esec consta intr-un proiect care nu functioneaza, iar o greseala are ingredientele unui esec repetat. Fara indoiala, lectiile ar fi mai usor de invatat intr-o piata libera, fara constrangeri guvernamentale, intr-un spatiu in care profiturile si pierderile sunt in intregime determinate de succesul sau esecul inregistrat de antreprenor in adaptarea productiei la cererea consumatorilor. Caci succesul sau esecul unui antreprenor, ca specualator, depinde de corectitudinea anticiparilor sale referitoare la evenimente incerte, nu-i asa? Daca da gres in intelegerea lucrurilor care se vor petrece, soarta sa este pecetluita: falimentul. Insa, nu mai trebuie aratat cu degetul de societate, ci, din contra, ar trebui studiat intens astfel incat esecul sa devina o cale de invatare. Modul in care privim esecul celor din jurul nostru este superficial, asa ca recomand sa incepem cu lucruri simple, inspirate din abordarea americanilor, precum in filmul de mai jos, iar apoi sa construim incet-incet un Institut National al Esecului, exclusiv privat. Doar asa ne vom explica mai usor esecul privatizarilor, al dreptei politice, negocierile esuate de la Bruxelles, insuccesul in afaceri sau neizbanda romanilor pe pietele externe.
[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii romani nu dispun de informatii relevante in legatura cu sursele de finantare, organizatiile care sprijina antreprenoriatul, si programele de educatie destinate lor. Mai mult decat atat, imaginea negativa a esecului in afaceri in Romania, dar si mediului economic dificil, sunt obstacole importante pentru antreprenori. Acestea sunt concluziile primei editii a barometrului “Antreprenorii vorbesc” (PDF), lansat de Ernst & Young in premiera la Romanian Business Leaders Summit si pe Wall-Street.ro.
„Antreprenoriatul reprezinta esenta initiativei si a economiei de piata. Este sursa leadership-ului, a marilor afaceri de familie si a corporatiilor care au influentat viata oamenilor in istoria recenta. Am dezvoltat acest proiect pentru a sustine si promova afacerile antreprenoriale de succes si principiile care au facut posibila performanta lor in Romania. Antreprenorii Vorbesc este un proiect care devine realitate prin antreprenori si pentru antreprenori,” a declarat Bogdan Ion (foto), Managing Partner Ernst & Young Romania.
Barometrul Antreprenorii Vorbesc analizeaza perceptiile a 95 de antreprenori locali, care au raspuns chestionarului Ernst & Young in perioada 1 iunie – 15 august 2012, dar si cele exprimate in cadrul interviurilor directe realizate cu 12 cunoscuti antreprenori romani.
Cultura antreprenoriala: o perceptie negativa asupra esecului in afaceri
Chiar daca 50% din respondenti sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, raspunsurile lor privind modul in care este perceput esecul in afaceri de catre mediul de afaceri si societate in ansamblu nu sunt deloc incurajatoare: doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare, in timp ce 32% considera ca este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competentelor.
Amploarea acestor raspunsuri arata ca Romania este inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, indicand o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri.
Imbunatatirea comunicarii privind succesul antreprenorilor si promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat sunt actiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii trei ani.
