HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ

ANTREPRENORILOR

Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată

Cuvintele anului: bitcoin, selfie si fainosag au devenit buzzwords in 2013

Dec 29,2013 / By Claudiu Vrinceanu / 1 Comment

[dropcap]O[/dropcap] scurta radiografie a cuvintelor care au definit anul 2013 ne arata o serie de lucruri relevante despre tendintele din comunicare (rolul new-media in formarea trendurilor), economie (digitalizarea mediului de business) si din politica (lupta fara folos a politicienilor care se rezuma doar la taxe).

Iata 10 dintre cele mai importante cuvinte-cheie („buzzwords” suna mai bine) care au caracterizat, in opinia mea, comunicarea si mediul de business in 2013.

1. bitcoin

Moneda bitcoin a dat multe titluri de presa in 2013. Cautarile online pentru temenul “bitcoin”, adaugat in acest an si in dictionarul online Oxford, au crescut puternic incepand din luna septembrie, potrivit datelor Google.

Spre deosebire de monedele aflate in circulatie la scara larga, precum dolarul, Bitcoin nu este emis si sustinut de o banca centrala, precum Rezerva Federala in cazul monedei americane. In schimb, Bitcoin se obtine printr-un proces de rezolvare a unor calcule matematice foarte complicate, numit “mining”. Odata obtinuti, bitconii pot fi folositi pentru cumparaturi sau tranzactionati pe piete online nereglementate. Cotatia Bitcoin a crescut puternic in acest an, de la 20 de dolari in februarie la peste 1.200 de dolari in decembrie.

2. selfie

Oamenii se afla intr-o continua cursa de a primi recunoastere din partea celor din jur, iar selfie-urile, adica „arta” de a da click pe fotografiile prietenilor facute cu ajutorul telefoanelor inteligente, au devenit anul acesta una dintre cele mai apreciate actiuni de comunicare interpersonala sau de personal branding. Sa ne amintim doar doua studii de caz: I. Presedintele american Barack Obama s-a remarcat la ceremonia dedicata lui Nelson Mandela printr-un “selfie” (autoportret) alaturi de premierul danez (Helle Thorning Schmidt) si cel britanic (David Cameron); II. “The Selfie Shootout”, spotul video al Turkish Airlines ” in care apar Kobe Bryant si Lionel Messi, aflati intr-un continuu concurs de selfies din locatii exotice din intreaga lume.

3. coabitare

Cel mai utilizat cuvant in politica romaneasca in 2013 a fost….coabitare. Cu ce folos? Analistii mizeaza ca pactul de coabitare dintre presedinte si premier, semnat cu un an in urma, pare sa functioneze inca, dincolo de tensiunile evidente si atacurile publice, de ambele parti, avand in vedere compromisului facut pentru adoptarea in acest an a legii bugetului de stat pe 2014.

4. tom bugetel

Multi sunt politicienii romani cu porecle amuzante mai mult sau mai putin asumate. Una dintre cele mai proaspete este cea a ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea. El a spus ca nu il deranjeaza porecla “Tom Bugetel”, intrucat Tom Degetel era un personaj pozitiv, si spera ca cele doua fete ale sale vor aprecia acest supranume. Amin!

5. fainosag

Stiti reclama la pateurile Ardealul? Ca urmare a acestor spoturi agresive, cuvantul „fainosag” a ajuns sa fie printre cele mai cautate pe Google in 2013.

6. nfc

Romanii au fost tot mai interesati in 2013 de tehnologia NFC. NFC (near field communication) este o tehnologie incorporata in tot mai multe smartphone-uri, care permite telefonului sa poate fi folosit drept card de cumparaturi, bilet pentru transportul in comun ori evenimente sau ca modalitate de a accesa anumite informatii.

7. hashtag

Hashtag-ul a devenit un concept mainstream in 2013, cand Facebook a preluat de la Twitter modelul hashtag-urilor implementandu-le si pe reteaua proprie. Hashtag-urile sau “cuvinte-diez” sunt termeni-cheie pe care se poate face click si care permit organizarea mesajelor in functie de anumite subiecte, erau utilizate pana de curand de Twitter, Tumblr si Instagram.

8. monitorizare (surveillance)

In 2013 am discutat foarte mult despre echilibrul intre securitatea cetatenilor si protejarea datelor private. Tehnicile de supraveghere descrise de George Orwell sunt nimic comparativ cu ce exista in prezent, monitorizari deconspirate de Edward Snowden, fostul consultant al Agentiei americane pentru Securitatea Nationala (NSA)

9. acciza

In 2013, mai ales pe finalul de an, am luat parte la jocul politic „Alba-Neagra cu acciza”. Cea mai dezbatuta acciza din 2013 a fost taxa pe carburanti, care o sa-i faca mai scumpi in 2014. Aceasta taxa vine peste cresterea de accize anuntata inca din octombrie 2013 (e o ajustare anuala conform calendarului agreat cu EU).

10. a o freca

Daca anul trecut guvernatorul BNR s-a remarcat prin declaratia „Politica bate la fund mersul economiei”, in 2013 s-a remarcat printr-o interventie care ramane memorabila prin actualitatea si veracitatea vremurilor pe care le traim. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma in septembrie ca romanii s-au plictisit de politicile structurale, desi acestea sunt cele care aduc crestere economica, spunand: “Am innebunit populatia, nu ne mai crede, iar o frecam”.

Ce alte cuvinte au conturat, in opinia voastra, spatiul media in 2013?

Comunicare Economie Featured

100 lucruri de urmarit in 2014

Dec 27,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]P[/dropcap]e langa cele 10 tendinte care vor caracteriza consumatorii in 2014, JWT a publicat cele 100 de lucruri de urmarit in 2014.

JWT: 100 Things to Watch in 2014 from JWTIntelligence

Mi-au atras atentia urmatoarele lucruri:

– Aerial Yoga, un tip de yoga care a inceput sa fie promovat si in Romania;

– conceptul Armchair Travel, prin care calatoresti in diferite locuri ale lumii fara a pleca de acasa (vezi exemplul celor de la GoPro care ofera posibilitatea celor pasionati de sporturile extreme sa filmeze propriile experiente;

– instrumentele de tip beacon;

– modelul de economie circulara;

– reglementarea dronelor si a tigarilor electronice;

– serviciul Courier on call;

– petrecerile de la divorturi 🙂

– mEmployment, locuri de munca via mobile;

– bautura Soju;

– oportunitatile oferite de noile piete (marijuana, Google Glass si privacy);

– si…evident, tot ce se va intampla anul viitor in Brazilia, la CM de Fotbal.

Comunicare Featured

10 tendinte care vor caracteriza consumatorii in 2014

Dec 27,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]J[/dropcap]WT a publicat un studiu despre 10 tendinte “proaspete” care vor caracteriza comportamentul si modul de gandire al consumatorilor in 2014. Filmul de doua minute de mai jos sintetizeaza cele 10 trend-uri. Personal, mi se par relevante si de urmarit tendintele (2), (4), (6), (9) si (10).

1. Immersive experiences

Noile tehnologii ofera brandurilor, retailerilor si producatorilor de continut oportunitatea sa creeze experiente care permit consumatorilor sa renunte la lumea „reala”. Exemple: jocul Oculus Rift are un dispozitiv care ofera utilizatorului sansa de a intra mai usor in lumea virtuala; teatrul Sleep No More din New York City, unde spectatorii interactioneaza cu actorii de pe scena.

2. Do you speak visual?

Un lucru este tot mai evident: lumea se exprima printr-un vocabular tot mai bogat bazat pe fotografii, emoticoane si continut video care „musca” tot mai mult din felia textului ca mod de comunicare. Doar o cifra simpla si elocventa: omul proceseaza elementele vizuale cu o viteza de 60.000 de ori mai mare decat percepe ori citeste un text.

3. The age of impatience

Aceasta tendinta se refera la presiunea pusa pe branduri de a castiga timp in relatia cu consumatorii in conditiile in care economia on-demand (mobile, download-urile instant, viteza internetului, etc.) devine mainstream.

4. Mobile as a gateway to opportunity

Cred ca este evident acest trend care s-a conturat si in 2013, inclusiv in Romania.

5. Telepathic Technology

Multi specialisti viseaza la o copie robotica a unui corp uman controlat de la distanta de creier (BCI – Brain Computer Interface). Astfel, dezvoltarea interfetelor de tip creier-calculator si a tehnologiilor de recunoastere a emotiilor vor permite brandurilor sa obtina o intelegere a ce se afla in mintea consumatorilor.

6. The end of anonymity

Noile tehnologii si proiectele care isi propun sa stranga date personale fac tot mai dificil efortul oamenilor de a ramane neinregistrati si neobservati de corporatii sau de guverne.

7. Raging against the machine.

Cum avansam catre o era digitala, multi (potentiali) consumatori vor incepe sa se teama de tehnologie, ba chiar o vor respinge. Exista si o parte pozitiva a acestui trend pentru companii si branduri: multi dintre consumatori vor simti ca au de pierdut daca nu imbratiseaza schimbarile tehnologice, asa ca se iveste urmatoarea oportunitate: brandurile pot crea tehnologii mai prietenoase si centrate pe nevoile oamenilor care refuza dispozitivele si retelele sociale clasice.

8. Remixing traditions

Creatorii de branduri si managerii corporatiilor trebuie sa inteleaga un lucru simplu: ”One size doesn’t fit all.”

9. Proudly imperfect

Imperfectiunea are o perceptie tot mai diferita in zilele noastre, iar brandurile pot arata ca este OK sa fii imperfect. Un exemplu este utilizarea unor fotografii mai putin „lucrate” in Photoshop si folosirea unor exemple cat mai realiste.

10. Mindful Living

Imi place acest trend si cred foarte mult in potentialul sau. Consumatorii dezvolta o dorinta de a trai tot felul de experiente intr-un mod responsabil si raportat la dimensiunea spirituala a vietii: Yoga, alimentatie sanatoasa, meditatie, miscare, etc. Ramane de vazut cum vor reactiona brandurile la o nevoie tot mai evidenta a consumatorului modern.

Economie Featured

5 ganduri economice de Craciun: acum e momentul sa impartasim mai mult

Dec 23,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]C[/dropcap]raciunul este o sarbatoare a bucuriei, a familiilor reunite si vremea multor cadouri. Multe si multe daruri. E greu sa-mi imaginez Craciunui fara acest obicei. Dar va propun sa ne oprim cateva clipe sa analizam aceasta perioada din punct de vedere economic. Va propun 5 abordari (le-as numi mai degraba „ganduri”) care au legatura si cu darurile pe care le primim. Ca de obicei, puteti impartasi opinia voastra la finalul articolului si, de ce nu, cateva ganduri de final de an.

1. Pentru mine Craciunul e o sarbatoare cu adevarat capitalista, fundamentata pe proprietate privata, schimburi voluntare si beneficii reciproce. Spre deosebire de zilele de Craciun, noaptea dintre ani inseamna mai ales inceputul unui nou an fiscal in care ar trebui sa ne preocupe ca in urmatoarele cinci luni de zile vom lucra pentru stat. Masurile cu care am incheiat 2013 ne transmit o unda de neliniste pentru cum va arata 2014. Ma refer aici doar la taxa anuala pe constructii speciale si la taxa pe carburanti, care o sa-i faca mai scumpi in 2014, doua semne care arata simplist cum taxarea este o forma de furt.

Concret, din punct de vedere economic, daca o persoana ofera un cadou, actul se intampla pentru ca aceasta prefera sa-l daruiasca in detrimentul pastrarilor banilor proprii. Spre deosebire de actiunea daruirii, bazata pe proprietate privata, taxarea este un exemplu clar de activitate cu valoare de utilitate scazuta. Dar ce se intampla atunci cand cadourile nu genereaza o bucurie egala cu valoarea banilor alocati de cel care ofera darul?

2. Aici ne aflam in situatia descrisa si studiata intens de catre economistul american Joel Waldfogel: cadourile de sarbatori determina nemultumire si pierderi economice. In studiul “The Deadweight Loss of Christmas”, publicat in 1993, si apoi in cartea “Scroogenomics: Why You Shouldn’t Buy Presents for the Holidays” (2009), arata ca, desi Craciunul genereaza o industrie a cadourilor de 50 miliarde dolari, de la o zecime la o treime din total reprezinta pierdere neta. De ce? Pentru ca „adresantul” nu primeste intotdeauna ce isi doreste. Daca ar fi avut ocazia, cel care primeste cadoul ar fi cumparat cu totul altceva. Proportional cu „banii lichizi”, cadourile au o rentabilitate negativa. In fapt, „pierderea” neta despre care vorbeste Joel Waldfogel se bazeaza pe asteptarile destinatarului, care evalueaza cadoul cu mult sub pretul platit de catre „expeditor”.

Calculele arata ca evaluarile medii ale „receptorului” sunt la 90% din pretul de achizitie. Practic, 10% reprezinta ceea ce unii economisti numesc „pierdere nerecuperabila” (deadweight loss).

Studiul, de concluziile caruia ma despart, caci, in opinia mea, valoarea cadoului este data si de evaluarile celui care daruieste, iar utilitatea personala nu se rezuma doar la leii cheltuiti pentru cadou – imi aminteste de o scena dintr-un episod din serialul “Seinfeld” (cel in care Jerry ii ofera lui Elaine bani de ziua ei) pe care il impartasesc cu voi. Personajul Jerry Seinfeld si profesorul Joel Waldfogel nu inteleg simplul fapt ca darul este un tip special de bun, cu propria valoare, care are mai multe scopuri, printre cele mai importante fiind acela sa genereze bucurie.

3. Dezbaterea pe tema eficientei mai mari data de bani in comparatie cu randamentul oferit de produse si servicii este prezenta si in mediul corporatist: pe de o parte, exista argumentul ca recompensele, altele decat cele monetare, in bani sau echivalent, sunt “oferte” motivationale limitate; pe de alta parte, o parte a specialistilor in resurse umane ne spun ca beneficiile non-financiare produc fidelizarea, motivarea si retentia angajatilor.

Discutia pe cele doua paliere imi aduce aminte de un articol publicat de Wall-Street.ro in 2006 si scris de Doru Lionachescu, open-ed din care extrag un paragraf sugestiv:

“Lasati angajatii sa-si aleaga cum isi petrec Craciunul si pe ce isi cheltuiesc banii, nu-i mai inghesuiti la bou-vagon pe coclauri, nu-i mai puneti sa se impuste cu vopsea prin paduri sau sa se catere pe munti – au sau n-au chef – in numele noilor mitologii motivationale, majoritatea inventii de doi lei pe care tinerii nostri directori de HR le inghit pe nemestecate!”.

Altfel spus, “Show me the money!”, precum replica lui Cuba Gooding Jr. catre Tom Cruise din filmul “Jerry Maguire”.

4. O a patra abordare economica a Craciunului se refera la “relatia” despre care am mai scris in alte opinii anterioare: raportul dintre consum si economisire. O economie bazata pe consum nu genereaza crestere economica sanatoasa. Logica economica ne convinge ca pentru a consuma constant si mai mult in viitor, trebuie sa ne limitam cheltuielile in prezent. Avansul prosperitatii trebuie sa fie produsul economisirii unei parti din castigurile actuale, iar ce se intampla inaintea Craciunului se impotriveste de multe ori tocmai acestui comportament sanatos. Productia si investitiile private, doua dintre ingredientele de care economia romaneasca are nevoie ca de aer, nu vor fi relansate fara economisiri sanatoase.

5. Aduc banii fericirea? Este o intrebare clasica de un milion de puncte cu multiple raspunsuri. Mai ales de Craciun, eu prefer urmatoarea explicatie: banii genereaza fericire indeosebi atunci cand ii cheltuiesti cum trebuie si pentru cei din jurul tau. Argumentele le gasiti in filmul de mai jos si intr-o insemnare despre antreprenoriat social, pe care vi le ofer “la schimb”.

Craciun fericit si linistit! Sunt sigur ca gandurile impartasite sunt cele care conteaza zilele acestea, asa ca un prim pas catre un Craciun mai fericit este acela de a cugeta si a impartasi mai mult.

Books Featured

Cartile mele din 2013: cele mai importante 13 titluri

Dec 22,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]D[/dropcap]intre titlurile citite anul acesta, iata-le pe cele mai importante 13 carti pe care as vrea sa le impartasesc si cu voi. Aveam senzatia ca 2013 a fost mai sarac in lectura pentru mine. Dupa un scurt apel la memorie si la articole scrise, constat ca 2013 nu a fost chiar asa auster. Sunt sigur ca 2014 va fi mai bun la capitolul lectura, mai ales la nivel calitativ.

• Am inceput anul cu o investiitie pe termen lung. Nu e vorba despre un plasament financiar ori tablou valoros, ci despre prima carte de economie aparuta in librariile din Romania anul acesta: “Capitalismul. Logica Libertatii”. Este o investitie pe termen lung, caci e una din acele carti de pastrat in biblioteca, o lucrare din care ai vrea sa citeasca si urmasii copiilor tai. Suporteri sinceri ai economiei de piata si ai libertatii economice, cei cinci autori ai cartii – Cosmin Marinescu (coordonator), Bogdan Glavan, Gabriel Staicu, Marius-Cristian Pana si Octavian-Dragomir Jora – propun cititorului in cele aproape 400 de pagini o cunoastere corecta cu privire la ce anume este piata.

• Apoi mi-am dat seama ca am o problema de time-management asa ca am citit doua carti utile. Prima a fost “Procrastinarea”. M-am regasit in studiile care arata ca procrastinarea reprezinta de departe cea mai serioasa problema pentru studenti, care isi petrec in medie o treime din timp amanand lucrurile. De ce se intampla asta? In primul rand, camerele de camin sunt pepiniere de procrastinatori intrucat tentatiile – alternativele la studiu – sunt omniprezente, superioare din orice punct de vedere, de exemplu, scrierii unor eseuri. In al doilea rand, termenele de predare mari ale eseurilor si lipsa pasilor intermediari provoaca o amanare indelungata a prezentarii lor.

• Tot pe zona de management al timpului, am pus mana pe “Mai mult cu mai putin”. Sustinator infocat al simplitatii, Leo Babauta reuseste in “Mai mult cu mai putin” sa te convinga ca munca ta va fi mai eficienta daca te vei elibera de tot ce ti-ar putea distrage atentia de la lucru. Dupa ce vei citi cartea (lectura ei este usoara), vei deveni unul dintre cautatorii de …simplitate. Rezultatul? Spre exemplu, daca esti fumator/oare, vei acumula energie pentru a depasi barierele de care te lovisei atat de des in incercarile tale de a renunta la fumat.

• La inceputul anului am fost la cursul Dioscurii: Nicu Steinhardt si Alexandru Paleologu, unul dintre studiile incepute de Casa Paleologu & Co in ianuarie. Au fost intalniri de doua ore care mi-au facut weekendurile inceputului de an si mai faine. De asemenea, intalnirile au fost un bun prilej sa recitesc “Bunul simt ca paradox”.

• Am primit de la prieteni de ziua mea “Eseu romantat asupra neizbanzii”, de Nicolae Steinhardt. Cititi-l si voi de aici, e gratuit PDF-ul.

• Depre cunoasterea tacita am citit in lucrarea economistului Jesus Huerta de Soto in cartea “Scoala austriaca – Piata si creativitatea antreprenoriala”. Cunoasterea practica, de tip tacit, se refera la faptul ca actorul stie cum sa efectueze anumite actiuni (know-how), insa nu cunoaste elementele sau partile componente a ceea ce face, indiferent daca acestea sunt adevarate sau false (know-that). Sa luam exemplul celui care se straduieste sa urce pe bicicleta, scrie profesorul de Soto. El se straduieste “sa isi mentina echilibrul miscand ghidonul atunci cand simte ca se prabuseste si producand astfel o forta centrifuga ce tinde sa mentina bicicleta in echilibru, si toate aceastea fara ca vreun biciclist sa cunoasca principiile fizice pe fundamentul carora si-a dezvoltat abilitatea si fara sa fie constient de ele.” In schimb, biciclistul isi foloseste ”simtul echilibrului” care ii indica modul in care trebuie sa se comporte in orice moment pentru a nu cadea.

• Cea mai buna carte despre educatie lecturata in 2013 este “O singura scoala pentru toata lumea”. O educatie gratuita, de calitate, pentru oricine, oriunde, acesta este mottoul Khan Academy si al cartii “O singura scoala pentru toata lumea”, scrisa de Salman Kahn. O misiune destul de ambitioasa care a facut din Academia Khan cel putin o parte din solutia pentru iesirea din impas a educatiei moderne, intr-un sistem actual care abunda in strategii ineficiente, in neconcordante evidente intre ce invata elevii si ce ar trebui sa stie. Viziunea revolutionara asupra viitorului educatiei m-a “prins” inca din primele pagini ale cartii datorita a trei ratiuni de context care au legatura cu logica economica sanatoasa.

• Din “Sfarsitul reglementarii si ultimul reglementator”, de Lucian Croitoru, am aflat ca reglementarea nu-i sanatoasa, dar e necesara in anumite cazuri.

•2013 este anul in care am descoperit, datorita primulul curs de la MBA, storytelling-ul ca arta de a lucra mai bine in viata de zi cu zi. “Arta povestirii in afaceri” este o carte ok pe aceasta zona.

• O carte care mi-a placut mult este “A da si a lua”, despre care am scris aici. Cheia cartii “A da si a lua” este intelegerea a ceea ce face daruirea deopotriva puternica si periculoasa, iar odata ce vei citi argumentele lui Adam Grant vei intelege de ce donatorii ajung mereu in varf, mai plastic spus “de ce baietii termina pe primul loc.”

• “Super Freakonomics” e o carte primita in dar acum vreo trei ani si pe care am citit-o abia anul acesta. Voi scrie curand un articol despre acest titlu.

• “Teoria socialismului si a capitalismului”, de Hans-Hermann Hoppe, este o carte pe care vreau sa o recitesc in fiecare an. Am facut-o anul acesta si am fost surprins de fiecare data cand am descoperit argumente noi.

• O carte citita pe final de 2013 care merita mentionata aici este “David si Goliat”, de Malcolm Gladwell. Asa cum am scris aici, cartea „David si Goliat” este biografia unei idei, ideea dificultatii dezirabile care sugereaza ca nu orice dificultate este negativa. Mai simplu spus, un obstacol, sa zicem faptul ca esti un cititor prost, te transforma intr-un extraordinar ascultator, ceea ce iti va da in cele din urma riscuri pe care, altminteri nu ti le-ai fi asumat.

Featured

Viata de antreprenor: cat de mare e povara taxelor pe salarii

Dec 14,2013 / By Claudiu Vrinceanu / 1 Comment

[dropcap]D[/dropcap]aca angajatii romani lucreaza aproximativ sase zile pe luna doar pentru a-si plati taxele salariale catre stat, similar cu cehii, cu o zi mai putin decat ungurii dar aproape dublu comparativ cu ucrainienii, angajatorii locali platesc catre stat contributii sociale de aproximativ 400 de euro la un salariu de 1.000 de euro, potrivit Accace.

Situatia in tarile comparate in ceea ce priveste contributiile datorate statului de catre angajatori este destul de echilibrata, cu exceptia Poloniei, unde angajatorul datoreaza cele mai scazute taxe pentru plata unui salariu net de 1.000 de euro. La polul opus se situeaza Cheia, unde angajatorul plateste taxe care aproape ating pragul de 500 de euro, pentru a acorda acelasi salariu net.

Deoarece majoritatea angajatilor isi negociaza salariul net, foarte multi dintre acestia nu sunt cu adevarat constienti ca diferenta dintre salariul brut si cel net reprezinta timpul de lucru efectiv pe care acestia il presteaza intr-o luna doar pentru a-si plati toate aceste taxe catre stat. (Accace)

Studiul ia in calcul contributiile sociale si impozitul pe venitul obtinut din salarii valabile la sfarsitul lunii noiembrie, in sase state din regiune, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, Romania si Cehia, datorate de angajatii cu un salariu net de 1.000 de euro, cu un program normal de lucru de opt ore pe zi, timp de 21 de zile pe luna.

Cele mai ridicate taxe platite de angajat, respectiv contributiile sociale si impozitul pe venitul din salarii, le regasim in Ungaria, urmata de Cehia si Romania. Polonia si Slovacia au aproximativ acelasi nivel al taxelor totale platite de angajat, iar angajatii ucrainieni platesc cel mai putin.

Featured

Primul meu ProSport

Dec 6,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]A[/dropcap]zi am rasfoit ultimul numar din print al ProSport, care nu va mai fi editat zilnic dupa aproape 17 ani de la aparitie. Mi-am amintit de un scurt text, scris in mai 2009, la aniversarea a 12 ani de la primul numar al ziarului. Il reiau mai jos:

“De fiecare ziar sau revista ma leaga multe amintiri, prima “intalnire” parca e vrednica de tinut minte.

Primul meu EVZ din anii 90’ luat din cutia postala, deschis in fiecare zi la penultima pagina (de sport) si desfasurat pe covorul rosu din sufragerie , ZF-ul cumparat in liceu de la chioscul din coltul strazii (nu intelegeam mai nimic din ziar, dar mi-l luam pentru ca ma hotarasem sa dau la ASE), primul Adevarul citit la vecinul nea’ Lungu (el era abonat la ziarul lui CTP, iar eu nu intelegeam cum poate citi un singur articol pe mai multe pagini, fara ilustratii foto), primul numar din Campaign achizitionat din Carrefour Grozavesti.

Lista primelor mele publicatii romanesti sau straine este mai larga, dar parca cea mai vie amintire o am cu primul ProSport, care a implinit recent 12 ani. Mare consumator de content sportiv, asteptam cu nerabdare lansarea cotidianului care promitea sa fie altfel, mai colorat fata de ce gaseai atunci pe piata. Asa a si fost.

Vara lui 97’ m-a prins in Piatra Neamt, ba la bunici, ba la matusa mea. Ploua marunt pe 5 iulie in orasul de la poalele Pietricicai si doar pe la 5 seara mi-am amintit ca se lansase noul cotidian de sport. Am luat cativa banuti din bugetul pentru vacanta la tara si fuga spre taraba de la bulevard.

Cu un miros proaspat si mult mai colorat, ProSport-ul se diferentia de orice cotidian romanesc din acele vremuri. Era precum o pereche noua de adidasi, cu sireturi colorate si iz de fabrica taiwaneza. Ploaia marunta nu contenea sa cada si in cele 5 minute, cat mi-a luat drumul inapoi spre casa, am preferat sa tin ziarul in interiorul gecii.

Ajuns acasa, din pozitia sezut am desfacut ProSport-ul (intr-un format imens, cam de doua ori mai mare decat Sportul romanesc), dupa care m-am delectat cu zeci de subiecte abordate de echipa lui Ioanitoaia.

Vizualizand acum Prima Pagina de mai sus, imi amintesc senzatia pe care am avut-o la citirea main-ului din 2 iulie 1997: stelist fiind, m-am cam ofticat de achizitiile pe banda rulanta ale clubului din Stefan cel Mare. Apoi m-am dus direct la singura pagina dedicata Diviziei B, caci doar acolo puteam gasi informatii despre transferurile realizate de echipa orasului meu – FC Brasov.

Cam doua ore am lecturat primul numar din ProSport, pe care l-am pastrat in scurta mea colectie cu 10 numere consecutive.“

Featured

Cum vedea Nelson Mandela capitalismul

Dec 5,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]F[/dropcap]ostul presedinte sud-african Nelson Mandela, considerat de compatrioti un simbol, a decedat in aceasta seara la varsta de 95 de ani.

Cartea “Conversatii cu mine insumi”, care contine epistolele scrise in cele mai intunecate ore ale prizonieratului de 27 de ani al lui Mandela pana la manuscrisul unei continuari neterminate a Long Walk to Freedom, mi-a demonstrat ca “prizoneriul 466/64” nu a fost nici legenda si nici sfant. Mandela a fost ca mine si ca tine.

Testamentul lui Nelson Mandela in ceea ce priveste leadershipul este imens. Evidentiez doar o argumentatie care mi-a placut mult:

Este o eroare grava pentru un lider sa fie exagerat de sensibil in fata criticilor, sa conduca discutiile ca si cum ar fi un director care se adreseaza unor invatacei mai putin informati si experimentati. Un lider trebuie sa incurajeze si sa salute un schimb de vederi liber si neincatusat. Dar nimeni nu trebuie sa puna vreodata la indoiala onestitatea unui alt camarad, fie el lider, fie membru obisnuit.

Mi-a placut, de asemenea, cum percepea Mandela capitalismul. Sa-i dam cuvantul.

Featured

Predictii 2014: miza pe clustere + mai putine insolvente

Dec 3,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]M[/dropcap]ai multi specialisti au facut previziuni in privinta evolutiilor marcante din Romania pentru 2014, in cadrul evenimentului Pro-Gnosis, organizat de DC Communication. Cel mai mult mi-au placut „pariurile” lui Dragos Pislaru si ale lui Ion Sturza.

Dragos Pislaru – GEA Consulting

Miza pe clustere – cultivarea comunitatilor de afaceri locale.

Efectele descentralizarii – primele falimente ale autoritatilor locale.

Noile “drivere” de crestere pe termen mediu: cercetare / inovare / antreprenoriat / creativitate.

Ion Sturza – Fribourg Investments

Se va incheia criza economica.

Guvernul va reusi doua privatizari de anvergura si va debloca doua investitii private strategice.

Oamenii de afaceri romani nu vor mai folosi insolventa ca strategie de busines
Alegerile vor aduce populism exagerat cu impact pe termen mediu.

Featured

The Monday Video: de cate ori ai incercat inainte de succes?

Dec 2,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Filmul si cifrele de mai jos sunt de urmarit in contextul in care, potrivit antreprenorilor romani, esecul in afaceri este perceput negativ de catre mediul de afaceri si societate. Doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare, in timp ce 32% dintre ei considera ca este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24% il considera un indicator al lipsei competentelor.

Steven Spielberg a fost respins de trei ori la examenul de admitere pentru Universitatea de Film din Southern California Film School [biography at Yahoo Movies];
Autorul cartii “The 4 Hour Work Week“, Tim Ferris, a fost respins de catre editori de 25 ori;
Richard Branson a creat companii de 400 de ori inainte de a obtine succesul datorat Virgin Galactic;

1 … 41 42 43 44 45 … 58