HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ
ANTREPRENORILOR
Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată
Featured

Impact Hub lanseaza un proiect de accelerare pentru antreprenori: cum te poti inscrie

Impact Hub Bucharest, unul dintre hub-urile din Capitala, lanseaza Hubcelerator si cauta antreprenori pentru programul de accelerare ce ii ghideaza de la idee la un model de afacere testat in piata.

 

Bazat pe 3 ani de experienta in mediul antreprenorial romanesc si doua programe de accelerare desfasurate cu succes, Hubcelerator imbina workshop-urile de business cu mentorat individual si teme practice prin care participantii vor testa si valida direct in piata un model de afacere viabil .

 

”In afaceri cifrele conteaza si de aceea credem ca am dezvoltat un program de accelerare ce creste sansele de reusita ale unui startup. Daca pana acum vorbeam de o rata de succes de 1 startup din 10, monitorizand antreprenorii participanti la programele noastre anterioare de accelerare am constatat ca peste 50 % dintre ei au afaceri functionale iar o parte dinstre ei se afla in acest moment in etapa extinderii. Ei sunt, din punctul nostru de vedere, viitorii super eroi ce vor inspira o noua generatie antreprenoriala in Romania”, a declarat Lucian Gramescu, Project Manager Hubcelerator.

 

Cui se adreseaza acceleratorul

 

Acceleratorul se adreseaza celor care au o idee sau o afacere in faza incipienta  si ii ghideaza pe parcursul celor 10 saptamani  pentru a dezvolta un model viabil ce va fi testat in piata cu potentialii clienti.

 

Ce ofera programul Hubcelerator

 

Pe durata celor 10 saptamani , antreprenorii participanti in program beneficiaza de:

  • 14 workshop-uri practice pe teme precum: consiliere juridica, contabilitate, finantari si investitii, relatii cu clientii, marketing si dezvoltare de produs, vanzari, tehnologie pentru start-up-uri, social media, resurse umane si abilitati de prezentare.
  • intalniri periodice cu mentori, oameni de afaceri si antreprenori experimentati ce vor oferi feedback si isi vor impartasi cunostintele acumulate.
  • sesiuni de discutie bazate  pe modelul de afacere (de la mapare pana la testarea prototipului)
  • abonament Hub Unlimited la Impact Hub Bucharest, pe durata a 5 luni
  • acces la platforma online HubNet
  • cartea ”Business Model Generation”

 

 

Inscrierea in program

 

Pentru a participa la Hubcelerator, antreprenorii trebuie sa completeze formularul de aplicare disponibil pe pagina http://www.impacthub.ro/hubcelerator/. Procesul de selectie al participantilor este continuu si are loc in perioada 10 septembrie – 3 octombrie, numarul de locuri fiind limitat. In alegerea startupurilor se va tine cont de motivatia antreprenoriala, potentialul afacerii, gradul de inovare si impactul urmarit.

 

Read More
Featured Start-Up

Cele trei start-up-uri romanesti selectate la Seedcamp Londra

Trei start-up-uri tech pornite in Romania au fost selectate de catre incubatorul Seedcamp din Londra, parte a unui grup de 20 de business-uri care intra astfel in “familia” programului din capitala Marii Britanii.

Traderion, fondat de George Pruteanu, Florin Cioaca si Florin Grosu, reprezinta un joc social pentru traderi. Concret, Traderion este o platforma de evaluare pentru traderi care ajuta companiile sa recruteze cei mai buni angajati prin intermediul unui simulator de jocuri in care participantii se comporta ca profesionisti din piata financiara. Platforma promite ca reduce costurile cu recrutarea cu 30-50%.

 

UiPath este un start-up care se ocupa de automatizarea proceselor realizate pana acum de oameni si “robotizarea” lor. Printre clienti sunt Delta Airlines, HP, AIG sau HP, potrivit start-up.ro.

 

DeviceHub.net, lansat de Ionut Cotoi, Constantin Craciun si Cristiana Bogateanu (foto), ofera servicii de cloud pentru solutii de tipul Internet of Things (IoT). Compania are sediul in Cracovia in prezent.

dev

 

Concret, DeviceHub.net este o platforma IoT care aduna date, le sumarizeaza si ofera posibilitatea de a controla de la distanta echipamentele conectate. DeviceHub.net poate fi integrat cu orice tip de hardware si este special conceput pentru monitorizare inteligenta, gestionarea flotei, industria medicala, automatizarea locuintelor, pentru producatorii IoT, industria auto, dispozitive wearable etc.

Lista completa a celor 20 de start-up-uri acceptate in programul Seedcamp este disponibila aici.

Read More
Books Featured

Scurta vizita in Varsovia: La naiba, ei l-au avut pe Leszek Balcerowicz!

Tocmai ce m-am intors cu un „vibe” bun din Varsovia si cu anumite ganduri-concluzii simple, poate chiar evidente pentru voi.

 

1. Asa este, polonezii sunt dpdv economie si business, cu mult peste noi. De fapt, nu sunt cu un pas in fata, ci cu vreo trei-patru, si, partea buna pentru ei: au o foame de progres si sunt pregatiti pentru sprinturi noi.

 

2. Ecosistemul antreprenorial polonez este foarte dezvoltat, polonezii se compara cu Londra si isi propun sa ajunga la nivelul englezilor.

 

3. La naiba, iarasi mi-am adus aminte: ei l-au avut pe Leszek Balcerowicz (viceprim-ministru si ministru de Finante in primul guvern polonez necomunist, apoi presedintele Bancii Nationale Poloneze), in timp ce noi…Uite de asta recitesc Libertate si dezvoltare. Economia pietei libere de fiecare data cand ma enervez din cauza coruptiei de la noi si de lipsa de intelegere a avantejelor pe care libertatea economica le ofera. Evident ca este de rasfoit si astazi – in contextul retinerii lui Sorin Oprescu – cartea scrisa de Balcerowicz, cel care a impus o politica fiscala de austeritate si privatizarea intreprinderilor de stat.

 

4. Google se pregateste sa deschida Google Campus la Varsovia, in timp ce la Bucuresti impozitul pe dividende ramane impozit pe dividende. Ma rog, aici poate ca exagerez, dar aceasta lansare este o performanta: Google mai are un astfel de campus (un hub pentru antreprenorii din tech) doar in Londra, Seul, Madrid si Tel Aviv.

 

unnamed

 

5. Mi se pare formidabil ce vrea sa faca eMAG dupa preluarea magazinului online Agito.pl. Ma minunam la toate firmele mari din tehnologie care au birouri in centrul Varsoviei si mi se pare de aplaudat si de urmarit strategia de dezvoltare a eMAG in Polonia, o piata de peste 4 miliarde de euro.

 

6. Stiam ca piata de media din Polonia este mai sanatoasa, ca piata de capital este la un alt nivel decat la noi si ca Piano Media, publisherul Gazeta Wyborcza, este listat la Bursa, dar am tresarit cand la News Impact Summit, eveniment organizat de Google, un media manager de la ziarul Gazeta Wyborcza nu a putut prezenta anumite date financiare motivand ca…publisherul ziarului este listat la Bursa. „Wow, cum suna asta!”

 

7. Fotografia aceasta este de pe terasa biroului Google din Varsovia. Ce ironie a istoriei: in spate se vede Palatul Culturii, cadoul lui Stalin pentru poporul polonez. Si noi avem un astfel de cadou la Piata Presei in Bucuresti.

 

varsovia2

 

8. Ah, mi-am amintit iarasi ca polonezii l-au avut pe Leszek Balcerowicz. Iata doar un citat din cartea sa, scrisa in 1998.

 

„Observatiile empirice arata ca in tarile capitaliste cele mai multe inovatii radicale sunt realizate de firmele noi, care de regula au dimensiuni mici atunci cand se lanseaza. La aparitia unor intreprinderi noi si inovatoare duce actiunea a doi factori. In primul rand, in orice societate cu o structura adecvata exista un procent de persoane dispuse sa investeasca in niste proiecte tehnice, adeseori proprii, cu un grad oarecare de risc. Acest cerc de persoane reprezinta, intr-un fel, potentialul inovativ al societatii. Cel de-al doilea factor este initiativa privata libera, care exista cu adevarat numai in capitalismul concurential.”

Read More
Featured

Sa ascultam IMM-urile: ce vor micii antreprenori de la noul Cod Fiscal

Senatul a adoptat astazi Codul fiscal, in urma reexaminarii, insa IMM-urile din Romania au anumite amendamente.

Sa le ascultam. Astfel, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania solicita extinderea bazei de aplicare a masurii scutirii impozitului pe profitul reinvestit in activitati productive si este ingrijorat de impactul pe care l-ar avea asupra deficitului cresterea salariilor bugetarilor.

“CNIPMMR solicita exceptarea IMM-urilor sau cel putin a microintreprinderilor de la noul sistem de calcul al taxelor locale pe cladiri si de la reevaluarea cladirii de evaluatori autorizati, cu mentinerea pentru acestea a actualului sistem de impozitare, care stabileste cotele de impozit in functie de proprietar si cu raportarea impozitului la valoarea contabila”, se arata intr-un comunicat al consiliului.

 

De asemenea, membrii consiliului considera ca este necesar ca aplicarea masurilor de crestere a salariilor personalului bugetar sa se realizeze dupa minim un an de la adoptarea noului cod fiscal, dupa producerea efectelor masurilor de stimulare a investitiilor si infiintarea de noi locuri de munca, care sa asigure generarea resurselor bugetare aferente unei cresteri susternabile a salariilor. Consiliul este de parere ca majorarea salariilor bugetarilor nu s-ar incadra in tinta de deficit bugetar de sub 2% din PIB pentru bugetul pe anului 2016.

 

“Membrii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania si-au exprimat ingrijorarea privind cresterile salariilor bugetarilor recent anuntate si solicita luarea in considerare pentru aceasta masura legislativa a urmatoarelor aspecte (…) necesitatea reducerii fiscalitatii asupra mediului de afaceri, fara instituirea de noi poveri fiscale pentru intreprinzatori; corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, potrivit bunelor practici europene”, mai solicinta IMM-urile.

Read More
Featured Start-Up

Start-up.ro, proiect editorial cu focus pe tech si antreprenoriat. Actionarii platformei online pregatesc un hub

Start-up.ro, cel mai nou proiect editorial dedicat startup-urilor si antreprenorilor din Romania, a fost lansat oficial de astazi. Publicatia urmeaza sa discute cu si despre startup-urile din domeniul tehnologiei, avand ca scop oferirea de informatii si analize ample despre initiativele din acest mediu.

Astfel, Start-up.ro este o prima initiativa dezvoltata de catre Mihai Seceleanu si partenerii sai, Liviu Dumitrascu si Daniel Tatar (cei trei cofondatori sunt, de altfel, si cei care in urma cu 11 ani lansau InternetCorp, publisherul WALL-STREET.ro, iar ultimii doi au facut recent exit din eJobs.ro catre Ringier).

 

“Start-up.ro este parte a unei initiative mai ample, in care vom implica mai multe elemente esentiale pentru un ecosistem antreprenorial. Credem ca in Romania exista un mediu propice si ca in urmatorii ani vom asista la o dezvoltare rapida a startup-urilor din domeniul tehnologiei, intr-un context matur cu tot ceea ce implica acesta: finantari, tractiune, scala, profesionalism”, a declarat Mihai Seceleanu, cofondator si director executiv al proiectului.

 

“Cand mi s-a propus sa ma alatur echipei Start-up.ro am primit lucrul acesta cu placere, pentru ca e o oportunitate atat pentru mine, cat si pentru mediul antreprenorial din Romania. Ecosistemul romanesc se dezvolta, dar pana acum nu a existat o voce care sa centralizeze ecourile pietei. Vreau ca start-up.ro sa fie acea platforma catre care sa se uite toate companiile tinere si sa afle povestile de succes, dar si esecurile cele mai marcante. Ne vom concentra pe materiale de analiza si sinteza, construite cu realism”, a spus Vlad Andriescu.

Spre finalul anului, fondatorii Start-up.ro intentioneaza sa inaugureze in Bucuresti si un hub (un spatiu de lucru neconventional) destinat startup-urilor si freelancerilor din domeniul tehnologiei. Capitala incepe astfel sa devina tot mai interesanta pentru antreprenorii si investitorii in hub-uri. In prezent, in Bucuresti exista cinci hub-uri operationale: Impact Hub, TechHub, Connect Hub, We Love Digital si 360 Hub. De asemenea, in Brasov exista Hub OneZero, Hub 1317, in Cluj avem Cluj Hub, Cluj CoWork (urmeaza ca Impact Hub sa fie lansat si la Cluj). In Iasi se remarca hub-ul The Grape, in Constanta locatiile City Hub Constanta, Forte Life Social Hub, in Sibiu Central Hub, iar in Timisoara functioneaza The Start-up Hub.

De asemenea, informatii din piata arata ca urmeaza alte lansari de hub-uri, cel mai probabil ca ad-on la alte proiecte, nu neaparat entitati independente. Daca ne uitam la experienta tarilor din regiune, esential pentru hub-uri va fi sa reuseasca sa se transforme in incubatoare si acceleratoare de business. Sper sa avem cel putin trei incubatoare/acceleratoare in Romania in urmatorii 3 ani.

Sa le tinem pumnii acestor oameni care cred in 1. co-working, 2. sharing, 3. content, 4. comunitati, 5. evenimente de business

 

Read More
Featured Start-Up

Multinationalele tin aproape de start-up-uri: competitie SAP pentru antreprenori

Multinationalele sunt tot mai interesate de parteneriate cu start-up-uri, iar acest lucru reprezinta un lucru pozitiv pentru ecosistemul antreprenorial. Spre exemplu, compania SAP desfasoara, impreuna cu asociatiile Ashoka si Social Impact, o competitie pentru startup-urile sociale la nivel regional, inclusiv din Romania, cu scopul de a-i ajuta pe antreprenorii din acest domeniu sa transforme ideile lor inovative in business-uri sustenabile.

Castigatorii vor beneficia de training si mentorat din partea expertilor SAP.

SAP va sustine, prin intermediul programului Startery Central & Eastern Europe, 30 de antreprenori care dezvolta proiecte sociale, cu conditia ca acestea sa aiba un grad inalt de inovatie si sa poata fi implementate cu ajutorul tehnologiei.

Astfel, antreprenorii din Romania care au identificat o problema sociala si au o idee inovativa pentru rezolvarea acestei probleme intr-un mod sustenabil, dar care mai au nevoie de anumite instrumente pentru a-si pune in aplicare proiectul, pot aplica online, pe website-ul programuluihttp://startery.de/cee pana pe data de 13 septembrie, urmand ca la mijlocul lunii octombrie sa fie anuntati cei 30 de castigatori.

Summit de patru zile la Sofia

Acestia vor avea oportunitatea sa isi prezinte si sa isi dezvolte ideile de startup-uri in cadrul unui summit intensiv de patru zile (9-13 noiembrie 2015) in Sofia, Bulgaria, in cadrul caruia vor beneficia de o introducere in noile metode de Design Thinking si in conceptul de Business Model Generation.

De asemenea, antreprenorii selectati vor avea ocazia sa lucreze la modelul lor de business cu experti intr-un mediu inspirational si sa colaboreze cu alti antreprenori care pun impactul social inaintea impactului financiar. Summit-ul se va desfasura in limba engleza, toate costurile de calatorie, cazare si masa fiind acoperite de organizatori.

 

Read More
Featured

Studiu A.T. Kearney: graficul care arata ca Romania este o tara modest inovatoare

Un raport foarte “proaspat” realizat de World Economic Forum (WEF) in colaborare cu A.T. Kearney – Enhancing European Competitiveness – arata ca firmele europene si liderii politici pot pune umarul la o crestere economica sanatoasa intr-un mod simplu de inteles dar tot mai complicat de realizat: sa investeasca timp, energie si capital in noile forme de inovare. In particular, prin cresterea numarul si rata de succes a formelor de colaborare intre firmele tinere si companiile mari.

Europa se confrunta cu doua mari provocari, potrivit studiului Collaborative Innovation: Transforming Business, Driving Growth.

 
In primul rand, desi Europa include in granitele sale 6 dintre cele mai inovatoare 10 tari din lume, regiunea este fragmentata ca intreg  in ceea ce priveste capabilitatile de inovare si, de asemenea, gasim multe tari care raman mult sub potential in ceea ce priveste transformarea noilor idei in produse si servicii scalabile si validate de piata. Europa are un numar tot mai mare de hub-uri de antreprenoriat, insa firmele tinere se confrunta in continuare cu o varietate de bariere cand vine vorba de scalarea ideile lor de business.

 

In al doilea rand, modelele traditionale de inovare care caracterizeaza in prezent cele mai de succes si inovatoare firme europene nu sunt suficiente pentru a furniza necesara in viitor, potrivit lui Philipp Rosler, membru board-ului de conducere World Economic Forum.

Raportul A.T. Kearney citeaza un clasament publicat de Eurostat care arata ca Romania, Bulgaria si Letonia se afla pe ultimele locuri in Uniunea Europeana in privinta inovatiei.

 

inovatieromania

 

Conform clasamentului, exista patru categorii de tari in functie de gradul de inovatie:

 

– Tari lider in inovatie: Danemarca, Finlanda, Germania si Suedia

– Tari puternice : Austria, Belgia, Franta, Irlanda, Luxembourg, Olanda, Slovenia si Marea Britanie

– Tari moderat inovatoare: Croatia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia si Spania

– Tari modest inovatoare: Bulgaria, Letonia si Romania

Collaborative Innovation: Transforming Business, Driving Growth

Read More
Featured

Capitalistul crony vs intreprinzatorul pur, orientat spre viitor: cu povestile lor ramanem dupa ultima saptamana de august

Imi place sa ma uit in urma la fiecare saptamana prin prisma povestilor care descriu cele mai importante momente din viata antreprenorilor romani: ce exit-uri au mai facut, ce fel de investitori au atras in actionariat, ce mutari strategice au mai anuntat ori in ce fel ecosistemul antreprenorial (finantatori, investitori, media, guvern, organizatii si spatii care sustin antreprenoriatul) influenteaza viata intreprinzatorilor de la noi. Iar vara aceasta a fost intensa, cu numeroase miscari de business (vezi Antreprenorii lunii iulie: Jean Valvis, milionarii din agricultura si creatorii Solitaire Arena).

Doua modele de antreprenori care s-au evidentiat in sens pozitiv, respectiv negativ, mi-au atras atentia in ultima saptamana. Cei doi antreprenori subliniaza, in opinia mea, doua dintre cele mai importante tipologii de capitalisti romani post-decembristi: antreprenorul politic si intreprinzatorul pur economic. Ma refer aici la mult mediatizatul Dan Adamescu (proprietarul defunctei Astra Asigurari) si la Marian Seitan (fondatorul Hit Mail, care si-a vandut intreg business-ul catre Posta Franceza, iar cu o parte din banii obtinuti vrea sa investeasca in servicii, in special in afaceri de comert electronic si tehnologie).

Intr-o saptamana in care doua aspecte pozitive ale noului Cod Fiscal au fost amanate pentru 2017 (plafonarea asigurarilor sociale si de sanatate, CAS si CASS, si reducerea impozitului pe dividende), actualii si viitorii antreprenori pot ramane in minte cu aceste doua portrete de intreprinzatori. Intre cei doi nu este nicio legatura, dar coincidenta mediatizarii a doua evenimente importante din viata lor in aceeasi perioada ma face sa consider oportuna punerea lor in oglinda.

Avem, pe de o parte, un produs al capitalismului clientelar si, de cealalta parte, un rezultat al capitalismului de piata: Dan Adamescu, un “rechin” crescut de ceea ce americanii numesc “crony capitalism” (tip de economie in care succesul in afaceri depinde de relatiile apropiate dintre oamenii de afaceri si stat), si Marian Seitan (foto sus), un produs al Noii Economii, consolidata pe servicii private validate de investitori strategici care “pariaza” pe cresterea veniturilor viitoare.

Intr-un colt al ringului de business, avem antreprenorul politic frustrat pe fostii “prieteni” guvernamentali:

“Si atunci a iesit domnul Ponta si a spus ca a vazut un film: too big to fail. Asa a interpretat el. Astra e prea mare ca sa cada. Au lucrat doi ani, dupa Rusanu, care a trebuit sa plece, a venit acest alt geniu, Negritoiu, si aceasta a fost tema cred ca de atunci.” (HotNews.ro)

In coltul opus, vedem antreprenorul economic care priveste spre viitor, cu gandul la investitii in alte proiecte de business. Marian Seitan va fi in continuare (cu siguranta, pentru o perioada limitata) directorul general al grupului pe care l-a fondat si vizeaza achizitii sau investitii in proiecte antreprenoriale:

“Imi doresc sa investesc in zona de servicii pentru ca aceasta este cea pe care o cunosc cel mai bine. Ma intereseaza zona de tehnologie si cea de comert electronic, care, din pacate, in Romania este foarte putin profitabila. Nu caut in mod activ companii, dar am primit deja propuneri din zona de comert electronic. Le-am refuzat pentru ca imi doresc sa investesc in companii profitabile si care pot sa creasca foarte mult, sa creasca de cateva ori.” (WALL-STREET.RO)

Concluzia mea este simpla: avem nevoie de mai multi „antreprenori economici” in urmatorii 25 de ani de capitalism si de cat mai putini „intreprinzatori politici”.

 

Profilul antreprenorului Marian Seitan

 

1997 – Marian Seitan fondeaza compania Hit Mail

2008 – Marian Seitan vinde catre grupul francez Mediapost, filiala a La Poste, serviciul postal al Frantei, 60% din Hit Mail, companie cu o cifra de afaceri de 7,8 milioane de euro la acel moment.

August 2015 – Marian Seitan vinde si restul de actiuni detinute la Hit Mail

 

760x0-00-65

 

Scurt profil al “antreprenorului” Dan Adamescu

 

2002 – Privatizarea Astra Asigurari in 2002, creata in 1990 prin ruperea din fosta ADAS, o mare afacere desfasurata in Romania, s-a petrecut cu scandal. Societatea Nova, condusa de Dan Adamescu, a castigat licitatia de privatizare desi s-a clasat doar pe locul patru, in urma unei companii italiene, a ofertei lui Dinu Patriciu si a companiei Omniasig. Italienii au fost descalificati, Dinu Patriciu s-a retras, iar Omniasig s-a retras dupa contestatie. In acest fel, pe piata asigurarilor a aparut un nou jucator.

 

2014 – Astra Asigurari intra in administrare speciala

August 2015 – Astra Asigurari intra in faliment

Sursa foto: Facebook si Mediafaxfoto, via WS

 

 

Read More
Antreprenoriat Featured

O veste buna: discutam mai relaxat despre esecul in afaceri

Antreprenoriatul este mai dinamic ca oricand in Romania in acest moment si, in acelasi timp, a inceput sa se discute mai relaxat si despre esecul in afaceri.

 

  • Pentru tinerii romani, ideea afacerii si calitatea planului de afaceri sunt cele mai importante aspecte pentru succesul unui business

 

  • 65% dintre antreprenorii romani cred ca societatea penalizeaza esecul in afaceri

 

Daca la editia 2014 a studiului EY Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului romanesc observam cresterea vizibilitatii in mass-media a povestilor antreprenoriale de succes, in 2015 nu doar ca antreprenoriatul este un subiect de discutie foarte efervescent, dar in fiecare saptamana se anunta noi si noi initiative cu focus pe acest subiect, de la hub-uri, la evenimente de pitching sau networking, la tranzactii care implica startup-uri in tehnologie.

Este o turnura normala a comunicarii din jurul antreprenoriatului, care indica faptul ca antreprenorii sunt mai deschisi sa detalieze obstacolele cu care s-au confruntat in parcursul antreprenorial.

Esecul in afaceri

 

Frica de esec ramane insa una dintre barierele semnificative care ii opresc pe romani sa isi deschida propria afacere, in conditiile in care eliminarea stigmatului esecului este critica pentru dezvoltarea initiativei personale. Pentru 37% dintre antreprenorii respondenti in cadrul studiului EY Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015 , esecul reprezinta o bariera pentru viitoarele proiecte de afaceri, 17% considera ca acesta reprezinta o nereusita in cariera, iar pentru 11% indica lipsa abilitatilor necesare.

 

Autor: Mihaela Matei – Special Projects & Digital Officer, coordonatoarea Barometrului antreprenoriatului romanesc

Read More
Antreprenoriat Featured

De ce a iesit Radu Georgescu din afacerea Coinzone?

Exit-ul Radu Georgescu din Coinzone (companie cu 2.000 de clienti activi/luna), platforma de tranzactionare pentru moneda digitala Bitcoin care a trecut in portofoliul firmei daneze Coinify, a surprins multa lume din mediul de business. De ce?

In primul rand, pentru ca Radu Georgescu isi propune, ca orizont de timp, exit-uri in 3-5 ani din momentul lansarii unui business. Coinzone a fost fondata in martie 2014. In al doilea rand, chiar Radu Georgescu paria ca “urmatorul mare lucru” in domeniul tehnologic va fi Bitcoin, moneda virtuala pe care acesta o compara cu revolutia IP din anii ’70.

“Consider ca protocolul bitcoin va avea un trend similar. A fost inventat (creat? inceput?) in 2009 si in cinci ani (ne miscam mai repede) primul strat de infrastructura este construit: procesoare, portofele electronice, monede, straturi de securitate, ATM-uri…toate cele necesare pentru ca bitcoin sa explodeze”.

De ce a iesit Radu Georgescu din afacerea Coinzone? Iata cateva detalii mai jos care ne pot ajuta in creionarea unui raspuns:

Q: In opinia mea, aceasta tranzactie a fost o surpriza pentru ca vorbim despre un deal “prematur” in comparatie cu alte exit-uri pe care le-ai realizat pana acum, ca antreprenor.


Radu Georgescu: Ai dreptate. In mod normal, exit-urile GECAD au loc la un interval de aproximativ patru-cinci ani. Cu toate acestea, cel mai bun moment pentru a vinde o companie este atunci cand ai un cumparator cu adevarat interesat [n.r. zambeste]. Am investit in Coinzone cu viziunea de a pune bazele a ceea ce noi numim “Internet of Assets”. In ultimul an, compania s-a concentrat mai mult pe dezvoltarea unei platforme de procesare plati in moneda virtuala Bitcoin si a unui wallet pentru cumparatori. Astfel, nefiind interesat de aceasta directie de dezvoltare, am decis sa nu mai investesc in companie si am lasat la latitudinea managementului Coinzone sa gaseasca fie o investitie suplimentara, fie un exit convenabil.

Q: Crezi ca Bitcoin este in continuare “The Next Big Thing”, asa cum ai argumentat in luna mai a anului trecut? (vezi The next big thing – Bitcoin 101)

Radu Georgescu: Sunt convins de importanta tehnologiei blockchain si cred ca in viitor va sta la baza dezvoltarii mai multor produse si servicii extrem de interesante. Bitcoin este doar una dintre monedele virtuale ce beneficieaza de tehnologia blockchain. Cred ca monedele virtuale reprezinta viitorul si vor functiona la fel de bine si in continuare, desi gradul lor de adoptie este poate mai lent decat se estimase initial. (Vezi mai multe comentarii ale lui Radu Georgescu despre exit-ul din Coinzone.)

 

Am lansat pe Facebook o dezbatere pe aceasta tema, iar raspunsurile unor manageri, comunicatori si antreprenori merita mentionate:

  1. Horia Grozea: Intrebarea este daca a vandut sau a dat sa scape de el? Din bitcoin inca nu se fac bani, iar directia lor nu era cea corecta.
  2. Dragos Roua: Eu cred ca este o tranzactie “de urgenta”. Probabil Radu vrea focus exclusiv pe Vector Watch in perioada urmatoare, o companie mult mai bine pozitionata decat Coinzone. Interesant e ca Radu iese complet din piata de cryptocurrencies cu aceasta tranzactie (in general, se semneaza niste non-compete agreements la preluari de genul asta, pe un interval intre 2 si 4 ani).
  3. Mircea Goia: Don’t believe the hype – aceasta este concluzia 🙂
  4. Mihai Radu: Bitcoinii sunt imprevizibili. Total! Nu zic de la mine, am vorbit cu oameni care cunosc fenomenul. Deci, daca danezii au fost impresionati de argumentele lui Radu, probabil a fost ceva de genul “vrabia din mana”…
  5. Bogdan Tudor: O recunoastere rapida a greselii de a intra intr-o piata volatila, nesigura cu riscuri enorme. Respect.
  6. Traian Traicu: A vandut la timp si bine, pentru ca aceasta piata nu va fi niciodată legitimata. A fost un experiment, l-a facut ca sa-l bifeze si apoi l-a vandut, si bine a facut.
Read More
1 30 31 32 33 34 58