“Marea afacere este să te miști”, spunea un Robert Louis Stevenson, un poet scoțian. Tot mai multe dintre firmele românești de tip startup și scale up s-au prins de acest potențial al mișcării locale și regionale, adică al scalării operațiunilor pe alte piețe externe în speranța diversificării surselor de venit și creșterii cifrei de afaceri.
Pe cât de atrăgătoare este această cale de creștere pentru companiile românești, pe atât de complex este procesul. Dacă analizăm barierele care frânează extinderea firmelor pe piețele externe, vedem un potențial mare de sprijin pentru exporturile și internaționalizarea. Antreprenorii români au nevoie de o tranziție ușoară în piață țintă, prin minimizarea riscurilor printr-un ajutor mai mare pe piețele externe. De asemenea, managerii întâmpină bariere personale în procesul de internaționalizare. Spre exemplu, lipsa conexiunilor, a cunoștințelor și a informațiilor despre piață țintă.
Astfel, cele mai importante bariere interne (care țin de firmă) semnalate de antreprenori în extinderea pe piețele externe sunt menținerea unor prețuri competitive și concurența puternică din piața țintă, în timp ce lipsa sprijinului, birocrația și necunoașterea legilor din țara țintă sunt cele mai semnificative bariere externe enunțate de fondatori în procesul de internaționalizare. De asemenea, lipsa personalului specializat în internaționalizare reprezintă o barieră pentru o parte dintre firmele românești atunci când s-au extins peste hotare.
Ce soluții și măsuri de sprijin au la dispoziție firmele românești care vor să se internaționalizeze în anul 2023? Cele mai importante au legătură cu finanțarea, informațiile din piață și cu sprijinul specializat pentru internaționalizare.
Sprijin pe partea de finanțare
Problema: Internaţionalizarea implică pentru firme eforturi financiare suplimentare. De altfel, această problemă, alături de obţinerea accesului la „informaţii de mare valoare”, se află pe primele locuri în lista de priorităţi ale firmelor ca principală problemă cu care se confruntă la începutul operaţiunilor de internaţionalizare.
Soluţie: Antreprenorii au la dispoziție mai multe platforme cu informații despre oportunitățile de finanțare și programele de finanțare ale UE. Prin accesarea acestora la timp, companiile și fondatorii pot să utilizeze oportunitățile oferite de programele europene.
Informații despre piața țintă
Problema: Accesul la informații despre piață reprezintă una dintre principalele preocupări ale companiilor românești care doresc internaţionalizarea sau care sunt la început de drum în acest tip de proiect de creștere regională și globală. Numeroase firme, îndeosebi cele mici și medii, nu au la dispoziție resurse şi expertiză necesare pentru a identifica oportunităţi de business, potenţiali parteneri, practici comerciale din alte ţări, proceduri de export. Pentru a creşte numărul firmelor internaţionalizate, este esenţial să fie asigurat un acces mai uşor la acest tip de informaţii.
Souție: Antreprenorii români pot acces instituții și organizații private și publice locale care informații de contact ale organizațiilor suport din diferite țări. Antreprenorii au nevoie de informații de bază despre cum să înființeze o companie într-o țară străină. Când ne referim la informații la prima mână, antreprenorii pot accesa rapoarte specifice fiecărei țări care oferă o idee de bază, cum poate fi înființată o companie, mediul de afaceri, politică de investiții, impozitarea și legislația muncii.
Punerea la dispoziţia firmelor de informaţii relevante privind internaţionalizarea implică un domeniu larg, iar vestea bună e că antreprenorii au acces la programe care susţin întâlnirea firmelor cu interese și obiective de business comune, furnizarea de informaţii privind pieţele străine și cooperarea transfrontalieră şi constituirea de reţele pentru serviciile de informare.
Consultanță specializată în internaţionalizare
Nevoia: Lipsa accesului la resurse umane specializate în internaționalizare și lipsa proceselor care susțină procesul de creștere reprezintă două dintre provocarile firmelor românești care vor să se extindă global.
Soluțiile: Alături de consultanți și experți, antreprenorii și managerii români poți primi îndrumare strategică și ajutor practic de care aveți nevoie pentru a vă extinde afacerea pe noi piețe. Într-un proiect de internaționalizare, e bine să implici managementul companiei și echipa proprie pentru a crește mai rapid și mai eficient.
Printre serviciile de consultanță în internaționalizare se numără i) mapare nevoi internaționalizare, ii) grad de pregătire pentru internaționalizare, iii) market readiness: cum să-ți alegi prima piață țintă, iv) Market Opportunity Plan, v) poziționare și marketing în piața țintă, vi) identificare și matchmaking parteneri internaționali. Sunt mai multe organizații publice sau private care oferă astfel de servicii. De exemplu, Măgurele Science Park este partener în cadrul Proiectului PROSME, program co-finanțat de către Comisia Europeană prin EISMEA (European Innovation Council and SMEs Executive Agency).
4. Conectare, comunitate și evenimente
Nevoie: Firmele românești au nevoie de programe care susțin întâlnirea altor firme globale cu interese comune în care să găsească și oportunităţi de afaceri. În acest context, firmele locale sunt tot mai implicate în platforme pentru organizarea de evenimente în care sunt distribuite informaţii privind serviciile şi instrumentele de internaţionalizare. Astfel, antreprenorii caută seminarii organizate la nivel local şi, în mod ideal, toţi actorii locali participă la etapa de planificare pentru a include toate experienţele relevante cu privire la necesităţile şi preferinţele antreprenorilor.
Soluție: În mod ideal, antreprenorii ar trebui să caute acele platforme online publice în care sunt prezentate evenimentele planificate şi unde se publică programele şi prezentările după eveniment. Acest fapt face comunicarea mai eficientă şi oferă un serviciu tuturor companiilor interesate. Iar în cadrul aceleiaşi platforme sunt disponibile o serie de instrumente, şi anume documentul de proiect în care sunt descrise procesul şi conţinutul evenimentelor, un model de program şi o foaie de parcurs pentru internaţionalizare.
2022 este un an care în care managerii și fondatorii români s-au confruntat cu creșterea costului de finanțare, probleme în atragerea de clienți B2B și am văzut primele proiecte de restructurare a afacerilor. În acest context, publicul de business a avut nevoie să asculte vocea unor noi lideri de gândire (Thought Leaders) în banking, vânzări și reorganizare, pe măsura problemelor dominante de pe agenda proprie. Avem “voci” noi în business care pun accentul pe educație, expertiză și inovație? În opinia mea, prea puține sunt vocile în raport cu nevoia reală a publicului țintă de a primi explicații despre schimbările pe care le trăim.
Dar înainte de toate, ce înseamnă Thought Leadership (Leadership de Gândire)? Mulți dintre fondatorii și managerii români sunt subject-matter experts. Thought Leadership este o activitate de marketing și de creare de conținut care te ajută să te poziționezi ca expert validat în industria ta, cu idei originale, perspective noi, plus cele mai concrete răspunsuri la întrebările și problemele publicului tău țintă.
Pe scurt, un lider de gândire/thought leader este o autoritate într-o anumită nișă de la care oamenii (potențiali clienți, stakeholderi, parteneri, angajați) caută sfaturi, repere și o direcție clară din punctul de vedere al afacerilor.
Domeniul Thought leadership este situat la intersecția dintre expertiză, inovație și educație. Procesul propriu-zis începe cu un expert specializat într-un domeniu care dezvoltă moduri noi de a rezolva o problemă de business și îi educă pe ceilalți pornind de la problema semnalată, și desigur, continuând cu noua soluție propusă.
Un exemplu foarte bun este Seth Godin, unul dintre cei mai mari marketeri din SUA, autorul unor cărți de marketing de succes și, totodată, unul dintre cei mai influenți bloggeri din lume pe teme legate de business. În anii ‘80, Godin a fost foarte activ în industria publicității, într-o perioadă în care companiile investeau masiv în campanii TV și presă scrisă, fără să aibă o idee clară despre cât de eficiente sunt mesajele promovate. A studiat domeniul lui de activitate pană când a devenit un expert în publicitate, asta după ce a ajuns la concluzii despre ce funcționează și ce nu în advertising. Ba chiar a “inventat” o nouă categorie în marketing – Permission Marketing – a construit un model de business în jurul acestui concept și a demonstrat rezultate concrete.
Până acum, totul foarte bine: Seth Godin a devenit un antreprenor și un expert în marketing, dar nu și un Thought Leader. Deocamdată.
Dar apoi a făcut următorii pași: a început să-i educe și să-i inspire pe ceilalți prin cărțile sale, blogul propriu, materiale video, și, in general, tot conținutul propriu. A atras fani entuziaști în întreaga lume. Așa a devenit un lider de gândire. Un expert inovator, un antreprenor ori un manager care nu educă rămâne doar un expert. Un expert bun, cu siguranță. Dar leadershipul înseamnă să ai oameni care te urmează. Și îi atragi pe acești oameni atunci când reușești să-i educi prin idei noi.
Pornind de la problemele și nevoile actuale din mediu, cred că 2022 este un an în care vocea unor lideri de gândire a fost utilă, iar în 2023 poate fi mai “ascuțită”, consecventă și educativă în următoarele trei domenii: finanțarea firmelor, vânzările B2B și restructurarea firmelor.
Bancherul, expertul în vânzări B2B și specialistul în restructurare
Costul finanţării pentru firme va rămâne ridicat în 2023. Cererea de credite pentru investiții va scădea, în contextul economic dificil caracterizat prin inflaţie ridicată și efecte ale reducerii ritmului de creştere economice. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu cererea pentru credite de capital de lucru. În tot acest context, e nevoie să vedem mai des șefi de bănci și lideri de business din banking care să explice antreprenorilor tendințele din domeniu, încotro se duce economia, plus ce probleme și soluții au companiile care se finanțează în mod constant.
Achiziția de noi clienți a reprezentat o mare provocare pentru toate companiile cu un model de business B2B și această problemă se va intensifica în 2023. În acest context, există spațiu pentru lansarea și creșterea unor lideri de gândire în domeniul vânzărilor.
Numărul societăţilor comerciale intrate în insolvenţă a crescut cu 10% în anul 2022. În plus, nevoia firmelor de a trece prin procese de restructurare, iar pentru asta va fi nevoie nu doar de sprijin din partea specialiștilor, ci și creatori de conținut care să educe antreprenorii și directorii financiari pentru a preîntâmpina falimente. Educația de business nu este doar o formă de comunicare, ci creează conținut valoros, construiește lideri de gândire noi și ajută antreprenorii și managerii.
Cum recrutezi și motivezi primii 10 angajați într-un proiect antreprenorial nou? Cum reușești să-ți creezi un Board of Advisors cu oameni de valoare? Ai pus ochii pe un manager bun și vrei să-l recrutezi? Cum faci asta?
Acestea sunt 3 întrebări vitale pentru orice antreprenor inovator care au un răspuns pe cât de simplu, pe atât de complex: stock option plan pentru angajați.
Din interacțiunile mele cu sute de firme de tip startup și scaleup tech din ultimii ani, am observat că un element cheie în atragerea și retenția angajaților-cheie, a managerilor sau membrilor organelor de conducere este includerea lor într-un program ESOP (Employee Stock Option Plan).
CIFRE și TENDINȚE. Potrivit unui studiu efectuat de European Federation of Employee Share Ownership, procentul societăților europene care au lansat astfel de noi planuri de remunerare pentru angajați a fost în creștere de-a lungul anilor, cu 32% în 2021, ceea ce înseamnă un nou plan la fiecare 3 ani. De asemenea, în același an, 94% dintre marile societăți europene aveau implementată o formă de participare a angajaților la capital, iar 60% dintre acestea aveau implementate planuri de tip ESOP, cele mai multe fiind situate în vestul Europei.
OPORTUNITATE. Țările din Europa Centrală și de Est au înregistrat ponderi mai reduse, aceste instrumente de remunerare fiind relativ noi peste aceste piețe. La fel si in Romania.
În acest context, bpv Grigorescu Ștefănică și Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) au lansat Ghidul privind ESOP, cu informații și sfaturi despre beneficiile pentru angajatori și angajați.
Beneficiile ESOP pentru angajatori:
Creșterea motivației angajaților în atingerea obiectivelor individuale și ale societății
Creșterea retenției angajaților prin dezvoltarea sentimentului de apartenență, derivat din proprietatea asupra titlurilor de participare ale societății;
Creșterea competitivității remunerației angajaților;
Poate duce la dezvoltarea unei guvernanțe sustenabile, la creșterea transparenței, la îmbunătățirea dialogului social, procesului de recrutare, precum și al performanței globale și profitabilității societății.
Avantajele ESOP pentru angajați:
Participarea directă la succesul societății în același fel în care participă oricare acționar sau asociat
Dobândirea unei componente de remunerație cu potențial nelimitat de apreciere în timp
Participarea angajaților la procesul decizional are posibilitatea de a îmbunătăți performanța organizațională și calitatea vieții profesionale a angajaților și poate, de asemenea, să acționeze ca instrument de inovare la locul de muncă
Creșterea circulației informațiilor în cadrul societății și ameliorarea nivelurilor de încredere dintre angajatori și angajați.
Citiți mai multe în Ghidul privind ESOP, cu informații și sfaturi despre beneficiile pentru angajatori și angajați.
Ca fondator sau manager cauți mereu sisteme care să-ți crească eficiența și tracțiunea. Cercul tău de influență este un tip de sistem care are ca efect dezvoltarea personală, fie că ești CEO, antreprenor, consultant, freelancer sau soloprenor. In acest context, lărgirea cercului de influență devine un element util în condițiile în care 40% dintre manageri se aşteaptă că PIB-ul să scadă şi România să între în recesiune în anul 2023.
A devenit cunoscut și în România studiul lui David McClelland, profesor de la Harvard, cercetare din care rezultă că persoanele cu care te asociezi îți determină până la 95% din succesul în viață. Când mi-am dat seama cât de important este cercul meu de influență, am știut că trebuie să am o echipă în jurul meu, așa că mi-am creat propriul Board of Advisors personal. Așa cum crearea unui Advisory Board reprezintă un pas firesc pentru o companie care îşi doreşte să se dezvolte accelerat, la fel și un “consiliu consultativ” personal este un pas sănătos, însă pentru persoana ta, nu pentru compania pe care o conduci.
Dar cum ne putem construi un Board of Advisors personal, unul pentru noi, ca manageri, și prin ce diferă de un Advisory Board clasic?
Primul lucru de notat despre un Advisory Board personal: este un sistem diferit de activitatea clasică de mentorat. Să ai un singur mentor poate fi ineficient din mai multe motive. În primul rând, mentoratul implică un angajament masiv din partea unui singur mentor. În plus, relația de mentorat este unilaterală și tranzacțională. De asemenea, este greu să găsești o singură persoană cu obiective comune, experiență vastă și timp disponibil pentru mentorat. Dar atenție, un lucru important: când spun că un singur mentor nu este cea mai bună opțiune nu înseamnă că o relație de mentorat nu oferă și beneficii clare.
Mentoratul este în continuare un mod prin care liderii de business îi pot sprijini pe antreprenori să devină jucători cheie sau lideri în piețele lor. Concret, rezultatele unei conversații de mentorat de business pentru antreprenori se produc de următoarele feluri: Validări – ipoteze ale tale validate de experiențe similare ale mentorului. Căutări – întrebări noi puse de mentor sau întrebări vechi ale tale văzute dintr-un unghi nou. Inovări – moduri noi de a face lucrurile la care nu te gândisei (incrementale sau distruptive). Conectări – puneri în contact cu experți, furnizori sau potențiali clienți.
Totuși, dacă vrei să treci la nivelul următor de mentorat, și decizi să-ți creezi un Advisory Board personal, pentru ține că manager, merită să îți “recrutezi” patru tipologii de oameni pe care îi poți avea în propriul consiliu consultativ: 1. Expertul, 2. Specialistul din domeniul tău de activitate (“your peer”), 3. Mentorul și 4. Conectorul, adică omul liant care vede lumea ca pe o rețea de relații și este entuziasmat de perspectiva asocierii în cadrul rețelei sale.
În acest sens, îți propun următorul exemplu concret de Advisory Board personal. Să ne imaginăm că ești un antreprenor în domeniul software.
Expertul (un specialist în domenii precum vânzările, business growth, strategia sau cum să-ți construiești o comunitate)
Peer (un alt antreprenor din software, dar care să nu-ți fie concurent direct; ideal, dintr-un domeniu complementar)
Mentor (un investitor sau antreprenor sau manager care a condus sau conduce un business similar, dar companie să fie la un alt nivel, superior, decât organizația pe care o conduci în prezent)
Conectorul (un specialist sau consultant care îți poate oferi acces la rețele și comunități sau care te poate pune în legătură cu alți specialiști și cu potențial clienți și parteneri de afaceri).
Concluzia este simplă: dacă ai testat o relație unilaterală cu un mentor, treci la nivelul următor, ieși din bula ta și consultă și alte rețele. În loc să te bazezi pe un singur expert, mai bine îți aduni o echipă de specialiști echipați pentru tine, ca și cum ai avea propriul consiliu de administrație. Eforturile lor combinate îți vor aduce rezultate mai bune.
With the growing matter of foreign direct investments (FDI) for recreating economic development and increasing exports, many countries worldwide have founded investment promotion agencies (IPAs) to draw, support, and facilitate investment. Romania is also trying to reestablish an investment promotion agency. We hear more and more discussions about how the government is preparing to launch such a project (Romanian PM Nicolae Ciucă announced that the Government would launch a new agency dedicated to fostering foreign investments. The agency will function as a “central point of communication” for companies engaged in investing in Romania and answer straight to the prime minister.)
The future Romanian Promotion Government Agency should be the first entity reached by investors and serve as an intermediary between foreign investors and the government. Ideally, the body must have one of the essential roles in the overall site selection, incentives, data collection, bureaucratic certification, and company establishment procedures.
Corporate planning and sector prioritization, the institutional framework for FDI, and investor services are the main pillars of an investment agency, according to the World Association of Investment Promotion Agencies (WAIPA). Given that the Romanian agency will also include export strategy and programs, the main pillars of the organization will develop projects to stimulate the internationalization of companies (outbound), not only inbound ventures. Firstly, corporate planning refers to the plan for developing sector prioritization for investment promotion. In the second place, the institutional framework for FDI and export strengthens the IPA’s institutional framework by improving governance, resources, tools, capacities, and institutional coordination among key stakeholders. Thirdly, the investor services include improving investor-focused services based on the comprehensive investor services framework (CISF) to cover every stage of the investment life cycle (attraction, entry and establishment, retention and expansion, and linkages and spillovers).
I wrote in Business Review magazine here and here about the most important pillars: coordination, promotion, information and overseas offices.
The first pillar of coordination should be the basis for the future promotion agency, which aims to identify barriers to investment by consulting investors to support efforts to reduce bureaucracy and analyze investor views in determining the most important obstacles.
A second important pillar could be a department to promote easy access to the Romanian market for foreign investors and promote Romanian firms’ interests in foreign markets. This promotion division should also have financial resources to implement concrete actions, such as marketing materials, specialized events, and developing relations with the international press to promote Romania’s attractiveness and understanding of the need for foreign investments.
A critical pillar is the existence of an investment generation division that provides information assistance by meeting with potential investors and dialoguing on the country’s competitive advantages.
A fourth pillar could be the agency’s activity outside the national territory, and here the opportunity would be to move the offices of economic promotion within the Ministry of Entrepreneurship. In this situation, relations with diplomatic and consular missions must be collaborative, not subordinate. Romanian entrepreneurs want, for example, the establishment of performance indicators (KPIs) for commercial attachés.
Companiile antreprenoriale de 100 milioane de lei în peisajul de business
De la 0 la 100 – how to (start, echipă, focus antreprenorial)
Finanțare & scalare
Actualitate și ce urmează în domeniile HORECA, stomatologie, retail, IT
Companii de peste 100 milioane lei – rolul în societate și cum putem dezvolta mai multe afaceri de acest tip
În economia României, sunt 931 de companii antreprenoriale românești cu cifre de afaceri care depășesc 100 de milioane de lei, reprezentând jumătate din numărul firmelor cu această cifră (1854 companii care au depășit 100 milioane lei și au atât capital românesc, cât și străin), dintr-un total de peste 1 milion de firme înregistrate, potrivit situației din 2020 de la Ministerul de Finanțe. În 2020, 120 de companii au intrat în acest club. Sunt companii de tip scale-up și companii care reușesc să se mențină, acele „gazele”, cum le numește Eurostat, care au creștere de peste 20% a cifrei și a echipei.
• Lucia Costea (CEO și co-fondator Secom Healthcare Group)
• Dragoș Petrescu (președinte City Grill Restaurants și Președinte Romanian Business Leaders)
• Ionuț Leahu (CEO și fondator Clinicile Dentare Dr. Leahu)
• Marius Hanganu (co-fondator Tremend Software)
• Ionuț Valeriu Corniciuc (fondator și președinte consultativ IPP)
Dragoș Petrescu: Trebuie să aplaudăm capitalul românesc. În toate țările civilizate, coloana vertebrală a economiei este dată de întreprinderile antreprenoriale ale țării respective, iar această coloană vertebrală trebuie să fie cât mai puternică. Dacă ne uităm la peisajul actual din România, segmentul companiilor de această dimensiune este foarte slab, sunt foarte puține companii care reușesc să depășească 100 de milioane de lei.
O companie care a trecut de stadiul de start-up poate să crească doar prin educație, prin programe pentru antreprenori și uitându-ne la best practices. Se poate doar astfel și, desigur, prin curiozitate, care este sinonimul inteligenței – să nu fii mulțumit de tine însuți și, din când în când, să te desprinzi din domeniul tău pentru a învăța de la ceilalți.
Este important să fie cât mai multe companii românești de asemenea dimensiune pentru că România este plină de oportunități, dar toate acestea se duc către companiile străine. Ele au rolul lor în economie, le iubim, însă realitatea ne arată că nu poți concura cu firme de afară pentru că ele vor avea întotdeauna cei mai buni consultanți, cea mai bună experiență, cei mai mulți bani în cont și acces la finanțare de oriunde din lume, în orice moment își doresc. Și atunci noi, românii, pierdem. Aceasta se poate corecta doar prin educație și prin modestia antreprenorului, care este dispus să învețe în permanență.
Ionuț Leahu: Mediul antreprenorial românesc are nevoie de o perspectivă mai amplă. De obicei, ești concentrat pe ceea ce faci și pe domeniul tău și este clar că este necesară o viziune comună de a face lucrurile mai bine pentru a da mai departe valoare oamenilor pentru ca ei să rămână aici și să lucreze în România. Pentru noi, atingerea unei astfel de borne reflectă și impactul în viața oamenilor a ceea ce facem.
100 de milioane poate să fie și un moment în care îți propui ținta de a te duce cu business-ul în afara țării. Noi am învățat o lecție importantă în internaționalizare – în stomatologie trebuie să știm să cuprindem mai multă energie de aici, din România, pentru a ne putea duce ulterior în afara țării, iar modelul de business nu funcționează în altă piață așa cum este acum, aici.
Dacă ne uităm la domeniul nostru, medicina, există investitori internaționali. Ambiția în stomatologie este să devenim noi acei investitori strategici – să lucrăm împreună, să ne finanțăm și să ieșim noi afară pentru internaționalizare și achiziții de mici rețele, chiar dacă nu ne pricepem încă să facem greenfield în altă țară.
Lucia Costea: Proporția companiilor de 100 de milioane lei din totalul companiilor din România este mică, este nevoie să formăm comunități în care să împărtășim experiențele pentru a avea cât mai multe companii care derulează cât mai bine business-ul și care scalează.
Marius Hanganu: Ne-am dori mai multe companii de această dimensiune, cu siguranță, însă este încurajator că acest număr a fost în creștere; aportul de capital din ultimii ani se vede în piață. Este interesant de urmărit și profitabilitatea acestor companii, este sănătate financiară, mă aștept ca ele să stea bine și la acest capitol.
Mi-aș dori să avem mai mulți unicorni aici în România. Îmi amintesc de exemplul Skype care, atunci când a generat un miliard, a creat și oportunitatea de creștere a ecosistemului, prin apariția unei multitudini de startup-uri create de angajații companiei.
IT-ul este privilegiat pentru că poate scala în internațional foarte ușor din perspectiva faptului că ne putem alege clienți de oriunde din lume. Dar ca proces, în sine, extinderea în internațional nu este foarte ușoară. Ne trebuiesc sinergii mai bune și împărtășirea de informații și studii de caz pentru creșterea numărului de companii care accesează cu succes piețe cu mult mai mari și cu un alt nivel de capital.
De la 0 la 100 – start, echipă, lecții
Ionuț Corniciuc: Să iei pulsul oportunității este scânteia, să urmărești banii, așa cum am făcut și noi, urmând un model de business într-o industrie care a crescut foarte mult, cu doi digit – retail marketing – și a cărei nevoie de a crea valoare este prezentă și după 15 ani.
Însă, totul este, în final, despre oameni. Nu ne dăm seama inițial; focusul tinde să fie pe client, să-l deservești cât mai bine, apoi despre serviciu, despre rezultate financiare. La încă o iterație, realizezi că este doar despre oameni. Primul om este antreprenorul, apoi este primul coleg, după aceea, o echipă, care, în timp, primește și un CEO, o mișcare strategică pentru creștere care necesită abordări și școli diferite. Vorbim despre un proces continuu, de ani – de la antreprenoriat de tip stand alone, la independență, apoi la interdependență, la un grup de companii care schimbă jocul. Totul începe cu omul și cu dorința de a clădi și, foarte clar, împreună poți face mai mult. Echipele sunt temelia pentru creștere. Ca antreprenor, din păcate, înveți pe oameni – despre leadership, asigurarea unui echilibru și despre stabilitate, o valoare importantă.
O lecție importantă – să îți fie teamă de eșec este motor la început, dar aceasta se minimizează prin ceea ce faci mai departe.
Dragoș Petrescu: Să ajungi de la idee la start-up, la linia de supraviețuire, la 100 de milioane sau alte praguri, trebuie să se întâmple un puzzle – să fie oportunitatea în piață, tu să ai idee în oportunitatea aceea, să ai mintea, energia și curajul să iei ideea și să o duci în oportunitate. De peste 30 de ani, nu m-am uitat la praguri, ci m-am gândit cum să supraviețuiesc. Șansa mea a fost în 1990, cu o piață plină de oportunități, dar și cu altfel de realități – în 1997, inflația era de 350%, ce este acum, e nimic. Primul milion l-am făcut când aveam două restaurante, dar nu ca bani propriu-zis, ci în valoarea business-ului. 20 de milioane – în 2013, iar acum avem 18 restaurante fizice cu brand, 6 restaurante pentru delivery, o bucătărie centrală, 1400 de angajați și o cifră de afaceri de 40 de milioane euro.
În ceea ce privește echipa, fără să știu, am aplicat principiul lui Schultz – ”Hire character, train skills”. Prefer să învățăm împreună, să cresc alături de oameni cu caracter și să avem principii pe care le punem în echipă. De-a lungul anilor, am tras toată echipa după mine în diferite business-uri, au făcut toți MBA-uri, am evoluat împreună. Din 55 de oameni din top management, 20 îmi sunt alături de peste 25 de ani. Mai greu este să îi pot ajuta pe restul 1350. Dar este cert că trebuie să fii aproape de oameni, fără ei nu poți crea un proiect de succes.
Nimic nu este imposibil în antreprenoriat. Nu există garanții, este ca în viață, vedeți anul 2020 în care nimeni nu a mai dat un cent pe business-ul de ospitalitate. Frumusețea este că așa s-a născut City Grill Delivery. Să fii antreprenor trebuie să ai creierul „antrenat” și mă gândesc, în primul rând, la mușchiul eșecului. Trebuie să ai forța de a te ridica din genunchi – vedeți povestea mea la City Grill – avem 18 restaurante deschise, dar am închis mai mult de 18 alte restaurante până la punctul acesta. Realitatea este că 2 din 3 antreprenori câștigă mai puțin ca antreprenori decât dacă ar fi angajați undeva.
Ionuț Leahu: Noi suntem într-o afacere în care tratăm oameni cu oameni. Provocarea antreprenorială de aici vine – de la a transforma așteptările pacientului într-o chestie wow; de aici, ne primim și lecțiile.
Am pornit la drum singur pentru că nu aveam o alternativă viabilă pentru a-mi practica meseria ca tânăr doctor. Am început cu un cabinet închiriat în Popești Leordeni și, de la anul -1, marcat de foamea pentru oportunități și cu înțelegerea încă din timpul facultății (când am lucrat într-o bancă) a modalităților de finanțare și dezvoltare, la momentul 0, când am devenit finanțabil și am deschis prima clinică în București, în Floreasca și chiar și până astăzi, a fost multă muncă de supraviețuire. Ne-am luat ideile și direcția doar din interacțiunea cu pacientul și am înțeles în fiecare moment ce îi putem oferi acestuia, dacă sunt situații pe care nu le putem rezolva și întotdeauna am pus în discuție extinderea capacității sau alternativa de a închide. Așa am avut prima clinică multidisciplinară. Extinderea în afara Capitalei, la Pitești, din 2018, a venit pe fondul unei oportunități de parteneriere. Din acel punct, am urmat strategia de a construi infrastructură stomatologică, de a avea unitate în servicii, de a crea echipe mobile care ajung la pacienții din toate cele 13 orașe în care suntem prezenți. Doar așa am putut avea soluții la problemele complicate ale pacienților, lucrând în echipe de diferite specializări. Am depășit milestone-ul de 100 de milioane de lei anul trecut, după o creștere anuală de peste 80% și după ce am creat în doar 10 ani o rețea națională de 18 clinici.
Ca echipă, am ajuns la 600 de specialiști, tratând 4500-5000 de pacienți unici pe lună, un volum semnificativ. Stilul meu antreprenorial caracterizat prin a face lucrurile tot mai bine pentru interesul pacientului a lăsat, pe parcurs, multe „victime” din rândul colegilor. Și eu consider caracterul ca fiind cel mai important în selectarea oamenilor, însă în industria noastră am învățat și că acesta nu rămâne constant, odată ce un medic devine specialist. Este o realitate cu care am învățat să trăim. Avem setat în echipă să construim pe un set de valori în contextul pacientului pentru că angajamentul nostru este de a fi alături de pacienți pe tot parcursul vieții lor și pentru aceasta este important să lucrăm, să ne formăm și să avem continuitate împreună.
Lucia Costea: Povestea Secom începe în 1997, odată cu deschiderea primului magazin naturist din București, poate și din țară, urmată de inaugurarea în 2002 a unui centru de consultanță naturopată. Nu am plecat cu un plan de business, ci cu dorința de a face bine. După analiza pieței internaționale mult mai dezvoltate și în special a celei din S.U.A., în care naturopatia era știință, am avut o primă dezvoltare, cu adevărat, a echipei în 2008. Nu am urmărit atingerea anumitor praguri, ci doar ne-am uitat la potențial, am vrut să maximizăm business-ul și să aducem valoare consumatorilor și partenerilor de business. Mai importante au fost diferite alte milestone-uri, precum cel din 2015 când am trecut la nivelul următor apelând la o agenție de consultanță. Ceea ce făcuserăm în 11 ani de activitate (2004-2015) am dublat în următorii 3 ani, printr-un proces riguros și foarte multă disciplină. De la 50 milioane lei în 2015, am ajuns la 100 milioane lei în 2018. Momente importante au fost și în 2013, odată cu deschiderea propriului lanț de retail format din 13 locații fizice în contact cu consumatorul, pe lângă celelalte 8000 de locații în care se găsesc produsele noastre. De asemenea, și momentul 2020, când am lansat propriul brand – Good Routine – cu care ne pregătim de internaționalizare.
Echipa unită, colaborativă, este igienă. Avem 200 de oameni, nu este o echipă mare, ci agilă și adaptabilă. Am început cu oameni cu valori similare și nu am cerut niciodată ceea ce nu oferim. Am arătat integritate, etică, respectarea angajamentelor și aceasta și așteptăm. Un om poate impacta cu adevărat activitatea unei companii. Valorile și caracterul sunt mult mai importante decât skill-urile. Vă spuneam că noi înșine am învățat de la consultanți. Dorința de a te dezvolta e importantă, nu realizezi nimic fără pasiune.
Spiritul antreprenorial este îndreptat spre soluții. Important este nu doar să pui energie în business-ul pe care îl construiești, ci și să îți iei energie de acolo.
Marius Hanganu: Orice om lasă ceva din el în ceea ce creează. Am pornit ca inginer, construind cu multă pasiune. Am construit alături de alți colegi timp de 15 ani și apoi, am continuat să construiesc la Tremend, iar începuturile noastre sunt legate de Silicon Valley. Pasiunea este ingredientul numărul 1, din punctul meu de vedere. Mă uit la tinerele generații și văd orientarea către a începe cu un board, dar, din perspectiva mea, obsesia trebuie să fie pe produs sau serviciu, nu pe guvernanță. Cererea în domeniul nostru a fost întotdeauna foarte mare, iar Tremend a crescut în fiecare an, iar în ultimii 7-8 ani, cu procente de peste 50%. Am atins în 2019 cifra de 20 milioane de euro, iar anul acesta ne propunem 40 milioane de euro.
Tranzacția recentă către Publicis a venit natural, printr-o analiză foarte bună a contextului și datelor. Pasiunea este pe primul plan, însă numerele sunt numere. Datele spuneau ceva despre 2020 – după 6 luni de blocaj în economia mondială, în IT a fost un fenomen nemaiîntâlnit – a crescut nevoia, au crescut multiplii. ”Seize the opportunity” cum s-ar spune.Tranzacția a fost fix înaintea căderii burselor, chiar putem să spunem că a fost un exit făcut într-un moment potrivit.
În privința echipei, avem o vorbă: „În IT, te intervievează angajatul”. Sunt atâtea opțiuni pentru cei care aleg acest domeniu, încât pentru noi, jucătorii din IT, oamenii au devenit o obsesie, vorbim despre un alt nivel extrem de sofisticat, fiecare punct este măsurat, citim cărți de psihoterapie.
Ca lecții – aș accentua importanța de a fi deschiși față de greșeli, opusul felului în care am fost noi învățați. A greși are valențe pozitive; de asemenea, și perfectionismul – dacă o cultivi pe aceea bună, iar pe cea rea o tratezi, minezi ceva important.
Capital – finanțare și scalare
Marius Hanganu: Noi, la Tremend, ne-am finanțat singuri dezvoltarea. După 15 ani, am luat credit. Cred că la aceasta a contribuit felul nostru de a fi – avem apetit mic la risc, suntem ingineri care facem analiza a 100 de unghiuri și avem backup în permanență. Am ținut controlul.
Cand am făcut tranzacția cu Publicis, doar noi eram acționari. Am evaluat, în timp, investitori minoritari. Nu era atractiv. Admir poveștile de lucru cu bond-uri, investiții etc. Dar consider că sunt două fațete ale acestora, trebuie să alegi cu mare atenție, să te potrivești cultural, să existe chimie. Am avut o viață ușoară fiind doar noi cu noi, fără presiune pe un rezultat asumat.
LuciaCostea: Și noi am avut un parcurs similar, de autofinanțare. E drept, am început având comenzi de câteva zeci de dolari. Ulterior, am fost extrem de atenți. Pentru noi, dezvoltarea a presupus dorința de a avea un business sănătatos și sustenabil, crescut în timp. Am colaborat cu băncile, iar acestea au fost singurele modalități de a asigura stabilitatea și extinderea.
Suntem deschiși bursei și investitorilor, în funcție de nevoile de business.
Ionuț Leahu: Lucrând pentru o bancă și promovând modalități de finanțare, am făcut ce am predicat. Am accesat primul credit după 6 luni de activitate, de îndată ce am fost solvabil.
Totul costă în industria noastră. La început, investițiile într-o locație erau de 20-30 de mii de euro, acum avem Investiții și de 1,7 milioane de euro într-o locație (Cluj, de exemplu), iar o clinică atinge o maturitate în minimum 3 ani. Nu ai cum să finanțezi dezvoltarea din profit. Există încă în mentalitatea noastră că este ceva rău dacă lucrezi cu băncile, dacă ai credite. Realitatea este că poți să aștepți 5 ani pentru a-ți permite o anume tehnologie cu care să îți ajuți pacientul sau poți să îți finanțezi acea tehnologie, îți ajuți pacientul și, în plus, plătești și rata. E clar că, pe măsură ce ajungi cât mai repede cu aceasta către pacient și echipă, toată lumea este mai fericită.
Ne-am finanțat bancar mulți ani. Am ieșit și cu obligațiuni pe bursă, fiind prima entitate din healtcare care a ajuns pe Sistemul Alternativ al B.V.B, iar pasul următor a fost să alegem un partener. Faptul că în aproape toată evoluția noastră eu am fost singur – și fondator și medic și CEO – a fost mai greu. Partenerul minoritar este Morphosis Capital, cel care ne-a ajutat să facem un salt în 2020, anul în care nimeni nu mai făcea nimic pentru că era Covid. Am continuat să investim în toți acești ani, indiferent de context, iar în 2021, am alocat 19 milioane de lei pentru extinderea rețelei, ceea ce ne-a adus pe poziția de nr. 1 în piață.
Finanțarea este un mijloc, nu poate fi un scop pentru niciun business. Scopul este de a construi infrastructură pentru a deservi mai mulți pacienți, în care mai mulți medici pot să se elibereze de alte provocări și să se concentreze pe pasiunea lor.
Sper să se dezghețe lucrurile pe piața de capital. Noi suntem pregătiți să mai ridicăm fonduri.
Dragoș Petrescu: Noi, ca grup, nu suntem prieteni cu ideea de a împrumuta bani; acest lucru este consistent cu strategia de viață.
Am crescut organic, căramidă peste cărămidă; nu am vrut să creștem exponențial. Am crescut permanent, dar încet. Am urmat strategia aceea – „peștele mare în lacul mic”. De-abia acum ieșim din București, în Brașov, după 10 ani de când am mai încercat să ieșim în afara Capitalei. Nu am vrut să luăm cu asalt țara, să ne împrumutăm de sute de milioane de lei. De-abia când am decis să cumpărăm locațiile pentru securizarea business-ului de bază, am devenit mai confortabili cu ideea de credit.
Industria ospitalității este juicy. Încasăm banii de la client și plătim furnizorii la 30 de zile. Avem drept cel mai bun prieten creditul furnizor. Este adevărat că nu mai sunt vremurile din 1998, când plăteam pentru primul restaurant 29 000 de dolari, 11 000 din rezervele mele după 9 ani de antreprenoriat, restul de la alt partener și din vânzări. Acum, bariera este mai ridicată – 200 000-300 000 de euro.
Ionuț Corniciuc: Noi suntem în postura opusă, cu un cash-flow pe dos – avem de plătit 2.500 de oameni, plus furnizori lună de lună și încasăm de la clienți la 60 de zile. Clienții sunt, însă, încasări certe. Factoring, reverse factoring sunt cuvintele noastre.
În domeniul serviciilor, pentru un start-up, ai nevoi mici. De-abia apoi apar nevoile de finanțare. Sunt oportunități în regiune, iar România este o economie mare față de țările din jur. Acesta este momentul în care vom avea nevoie de alt model de finanțare.
Personal, am investit în business-uri conexe și adiacente, de exemplu, în domeniul tehnologiei – Tokinomo – varianta robotizată de activare in store. Acesta este deja un business global, a trecut prin runde de finanțare. Este un start-up tech dinamic, născut în România. Are potențial de soonicorn, cu rată de creștere mare. Mediul retailului fizic este, însă, challege-uit, nu știm dacă ar putea ajunge unicorn.
Actualitate și viitor
Dragoș Petrescu: Văd potențialul și sansa de a crește pe care o au multe sectoare.
2022 va fi pentru industria ospitalității cel mai spectaculos an din istorie. Va depăși 2019 cu doi digit, iar 2019 a fost un an record pentru România. Industria ospitalității a avut în 2019 o cifră de 5 miliarde de euro, iar în 2022 se va duce spre 6 miliarde de euro. Va fi dezvoltare și pe serviciile de restaurant și de cazare; românii au redescoperit România. Potențialul turistic al României este mare.
Liniștirea războiului cu Ucraina va duce la un nou coridor turistic care va impulsiona slabul potențial la ceea ce avem în țară. Ucraina va genera un salt înainte pentru că va fi pusă pe un rol cu totul diferit. Investițiiile, atenția și transferul de economie, educație, sprijin, integritate vor avea efect de spirală, afectând în bine și România, cel puțin industria ospitalității.
Mă uit, însă, și la structura de angajați – vom lucra cu angajați din afara comunității pentru că nu vom avea cu cine să lucrăm în România. Avem în prezent 160 de angajați extracomunitari din 12 țări din cei 1400 de angajați. Peste 10 ani, românii vor fi minoritari, însă.
Marius Hanganu: La început, oamenii erau obișnuiți să cumpere digitalizare cum cumperi canapele, acum cumpără ca abonamentul la Netflix. Nu poți să nu investești încontinuu în sisteme, în îmbunătățire, în dezvoltare. Clienții s-au educat. Bariera de adopție este mai simplă.
În contextul actual, vedem sume enorme investite, totul nu poate merge decât în sus în industria IT.
Lucia Costea: În continuare, în domeniul și în business-ul nostru, vom vorbi despre sănătatea oamenilor și despre prevenție. Fie că ne uităm la influența negativă a mediului, sedentarismului, alimentației nepotrivite, vor fi necesari piloni de prevenție pentru anumite afecțiuni. În domeniul nostru, există forme diferite de administrare și pacienții au nevoie de recomandarea unui specialist.
În privința Secom, sunt premise importante pentru internaționalizare, așa cum spuneam, pentru că avem un feedback bun cu Good Routine. Ne vom îndrepta cu prioritate spre țări europene.
Ionuț Corniciuc: Retailul va crește. Retailul ospitalității va crește.
Pe termen mediu si lung, online-ul rezolva diferite activități și probleme. Se schimbă comportamentul de consum și văd pentru noi oportunități de diversificare pe orizontală, verticală și regional. Tehnologiile vor face totul mai interesant.
Ionuț Leahu: Medicul stomatolog cu scaunul lui și, poate, cu o asistentă reprezintă trecutul și prezentul industriei noastre. În comparație, în celelalte țări, există consolidare și vedem grupuri de 600-700 de clinici. La noi, piața este complet fragmentată. Poate de aici a fost și oportunitatea noastră de creștere și așa am devenit numărul 1 în 10 ani, pentru că nu și-a dorit nimeni să construiască așa.
Suntem la o răscruce ca industrie – ori învățăm să lucrăm împreună și să ne asociem pentru a crea un grup puternic ori vom fi preluați de grupuri din afara țării. Important este unde se va duce capitalul românesc și unde se vor duce banii pe care îi dau românii la stomatolog. Avem o alegere de făcut.
————–
Opiniile celor 5 antreprenori cu business-uri care au depășit 100 de milioane de lei au fost exprimate în evenimentul „De la 0 la 100”, organizat cu sprijinul Morphosis Capital, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, FABIZ, Ulpia și Clinicile Dentare Dr.Leahu.
Dacă vrem să anticipăm viitorul capitalismului românesc, e sănătos să privim spre campionii de business locali și spre strategiile lor de creștere. În acest sens, am identificat mai multe tendințe noi în primul semestru din 2022. Trei dintre cele mai importante trenduri sunt mirajul american, finanțările cu valori mai mari și un nou profil de investitor: capitalistul român care își creează vehicule de investiții.
Mirajul american
Am analizat comportamentul celor mai active firme de tip scaleup tech românești în primul semestru din 2022, și am observat că cele mai numeroase companii mizează pe Statele Unite atunci când se uită la primele piețe globale. Fiecare fondator are un motiv diferit pentru a se extinde aici, și mulți spun că pur și simplu este mai ușor să fii un startup tech în SUA. Piața adresabilă este mai mare și antreprenorii spun că aici pot atrage mai ușor capital pentru a crește pe termen mediu și lung. FintechOS și-a anunțat încă de anul trecut lansarea pe piața din Statele Unite și are ca obiectiv să ajungă la un număr de peste 15 clienți americani, până la finalul lui 2021. Compania va recruta peste 100 de noi angajați în SUA până la finalul anului 2022. Și Bunnyshell, platformă de Environment-as-a-Service (EaaS), plănuiește să crească agresiv în SUA, și a recrutat un manager care să coordoneze acest proces de internaționalizare. Druid, platformă pentru crearea de aplicații de business bazate pe inteligența artificială, este deja activă pe piața americană, iar Medicai, scaleup medtech românesc, a început să se dezvolte deja în SUA.
Fondatorii români se vor confrunta, totuși, cu o problemă specifică multor antreprenori din Europa. Europenii nu știu să-și vândă produsele și serviciile precum o fac americanii, mai ales pe piața din SUA. Oamenii de business din SUA învață cum să vândă de la o vârstă fragedă. De la standuri de limonadă până la fursecuri comercializate la grădiniță. Pentru a avea succes în vânzări pe piața din SUA, trebuie să fii scurt, concis și asertiv. Europenii sunt mai relaxați, mai vorbăreți și mai răbdători. Evident, antreprenorii români pot recruta oricând oameni de vânzări europeni, să își asume acest decalaj, dar dacă ești un om bun de vânzări în Europa, atunci majoritatea rețelelor tale vor fi probabil europene.
Mai puține finanțari atrase. Cele mai mari investiții au valori mai mari
Cele mai mari finanțări atrase de două scaleup-uri tech românești în 2022 au o valoare totală de 18,1 milioane de euro, cu 53% mai mult decât valoarea totală a investițiilor atrase de celelalte 18 firme tech (11,8 milioane de euro). Sau altfel spus, cele mai mari două finanțări atrase de Druid (14,3 milioane de euro) și Bunnyshell (3,8 milioane de euro) reprezintă 60,7% din totalul investițiilor atrase de startup-urile tech românești din ianuarie 2022 până în prezent: 29,8 milioane de euro. Pe scurt: principiul lui Pareto, aplicat finanțărilor atrase de proiectele tech românești, asta în contextul în care numărul finanțărilor atrase în 2022 a scăzut comparativ cu anul trecut, dar a crescut, așadar, valoarea finanțărilor atrase în cele mai mari deal-uri.
Druid a încheiat o nouă rundă de finanțare. Finanțarea, în valoare totală de 14,3 mil. euro va fi utilizată pentru a accelera expansiunea internațională cu focus pe Europa (cu birouri noi în Franța și Germania), și America de Nord. Noua investiție a fost condusă de Karma Ventures și Hoxton Ventures, la care a participat GapMinder, plus alți patru investitori din Germania, Elveția, Polonia și România.
Bunnyshel a finalizat, de asemenea, o nouă rundă de investiții. Valoarea: 4 milioane de dolari (3,8 mil. euro). Finanțarea atrasă din partea Early Game Ventures (EGV) și RocaX Ventures va fi alocată în principal pentru extinderea companiei pe piața din Statele Unite ale Americii (SUA). Early Game Ventures a mai investit anul trecut 1,1 milioane de euro în startup-ul românesc.
În funcție de valoarea finanțărilor, următoarele investiții atrase în 2022 (ianuarie – 3 mai) de proiectele tech românești sunt Ogre AI (2 milioane de euro), Archbee (1,9 milioane euro), Tokinomo (1.6 mil. euro) și Stailer (1 mil. euro).
Capitalistul român care își creează vehicule de investiții
O tendință nouă este vizibilă în business: capitalismul românesc se dezvoltă într-o direcție sănătoasă: concret, vedem cum mari antreprenori români, cu afaceri de sute de milioane de euro, investesc în alte business-uri autohtone de tip scaleup. Sau, dacă privim din perspectiva finanțării: afaceri românești cu potențial de a deveni campioni locali și regionali sunt finanțate de antreprenori români, fie ca investitori individuali, fie prin intermediul vehicule de investiții.
În urmă cu 10 ani aceste companii antreprenoriale de tip scaleup erau finanțate sau cumpărate exclusiv de investitori din afara țării, fonduri de private equity și investitori strategici. Era bine, evident, la fel cum este sănătos și acum că avem fonduri internaționale prezente pe piața locală, dar e sanatos acum să vedem o concurență mai puternică pe partea investitorilor.
Două exemple: Daniel Dines (UiPath) a preluat un pachet de 9,57% din RodBun, o companie românească din domeniul agricol, un producător de semințe și îngrășăminte. Investiția a fost realizată prin intermediul Ice Vulcan Properties Ltd, un vehicul investițional fondat de fondatorul UiPath.
RodBun, cu afaceri de 129 de milioane de euro (creștere de 56%), este o companie specializată în produse și servicii pentru fermierii români. Cea mai importantă activitate a grupului este producerea de sămânță agricolă.
Compania deține patru fabrici de semințe, exploatații agricole pentru multiplicarea de sămânță, bază genetică pentru culturile de porumb, floarea soarelui, grâu, lucernă, mazăre, soia, triticale, dar și o rețea logistică extinsă în toată țara – atât pentru transport și depozitare de inputuri agricole, cât și pentru depozitarea de cereale.
Al doilea exemplu este al Pavăl Holding, vehicul de investiții controlat de antreprenorii Dragoș și Adrian Pavăl au preluat un pachet de acţiuni de 30% din capitalul social al Farmaciei Tei și Bebe Tei, companie creată de antreprenoarea Roxana Maftei, cu o cifră de afaceri de 176 milioane de euro (creștere de 16%)
Sperăm că acesta-i doar începutul: să vedem mai multe firme românești active în SUA, noi investiții de 4-10 milioane de euro atrase de startup-uri tech și capitaliști români care să investească în alte firme locale. Iar pasul următor: companiile să-și finanțeze creșterea fie prin listare la bursa, fie cu ajutorul altor investitori, cum sunt fondurile de private equity.
Tendință nouă în business: două tranzacții anunțate astăzi ne arată că încet-încet capitalismul românesc se dezvoltă într-o direcție sănătoasă: concret, vedem cum mari antreprenori români, cu afaceri de sute de milioane de euro, investesc în alte business-uri românești de tip scaleup. Sau, dacă privim din perspectiva finanțării: vedem tot mai des cum afaceri românești cu potențial de a deveni campioni locali și regionali sunt finanțate de antreprenori români, fie ca investitori individuali, fie prin intermediul vehiculelor de investiții create aceștia.
În urmă cu 10 ani aceste companii antreprenoriale de tip scaleup erau finanțate sau cumpărate exclusiv de investitori din afara țării, fonduri de private equity și investitori strategici. Era bine, evident, la fel cum este sănătos și acum că avem fonduri internaționale prezente pe piața locală, dar e sanatos acum să vedem o concurență mai puternică pe partea investitorilor.
Două exemple foarte faine anunțate public în ultimele ore:
◈ Daniel Dines (UiPath) a preluat un pachet de 9,57% din RodBun, o companie românească din domeniul agricol, un producător de semințe și îngrășăminte. Investiția a fost realizată prin intermediul Ice Vulcan Properties Ltd, un vehicul investițional fondat de fondatorul UiPath.
RodBun, cu afaceri de 129 de milioane de euro (creștere de 56%), este o companie specializată în produse și servicii pentru fermierii români. Cea mai importantă activitate a grupului este producerea de sămânță agricolă. Compania deține patru fabrici de semințe, exploatații agricole pentru multiplicarea de sămânță, bază genetică pentru culturile de porumb, floarea soarelui, grâu, lucernă, mazăre, soia, triticale, dar și o rețea logistică extinsă în toată țara – atât pentru transport și depozitare de inputuri agricole, cât și pentru depozitarea de cereale (Info utile aici și aici).
◈ Pavăl Holding, vehicul de investiții controlat de antreprenorii Dragoș și Adrian Pavăl au preluat un pachet de acţiuni de 30% din capitalul social al Farmaciei Tei și Bebe Tei, companie creată de antreprenoarea Roxana Maftei, cu o cifră de afaceri de 176 milioane de euro (creștere de 16%) {Info utile aici și aici}.
Sperăm că acesta-i doar începutul. Iar pasul următor e că aceste firme să își finanțeze creșterea fie prin listare la bursa, fie cu ajutorul altor investitori, cum sunt fondurile de private equity.
Până să vedem regulile sistemului internațional post-război și Noua Ordine Mondială, o urgenţă națională economică trebuie să fie prioritizarea unei strategii de atragere a investitorilor străini imediat ce avem primele soluții diplomatice post-invazie a rușilor în Ucraina. Personal, mă alătur celor care văd și oportunități în contextul actual. Nu cred că actuala criză ucraineană va avea ca efect anularea planurilor de investiţii străine din România și din țările vecine și nici mutarea investiţiilor existente în zone mai sigure. Din contră.
România poate avea mai multe mai multe oportunități din perspectiva atragerii investitorilor străini în noua lume post-război, de altfel aceasta fiind principala pârghie pentru o revenire economică rapidă. Primele semnale și dovezi le avem pornind de la două studii de caz din această perioadă. În primul rând, gigantul german Varta ia în calcul România pentru o investiţie într-o fabrică de baterii pentru maşini electrice. Investiţia s-ar ridica la un miliard de euro. Al doilea studiu de caz este al canadienilor de la RockTech Lithium care vor să construiască în România o fabrică pentru producția de componente pentru bateriile mașinilor electrice, investiție ce se va ridica la 400 de milioane de euro. Ambele exemple pozitive au trei lucruri în comun, în opinia mea: sunt rezultatul unor acțiuni constante ale diplomației economice românești, au legatură cu fondurile europene și, implicit cu noua viziune de la Bruxelles, și au sprijinul autorităților centrale.
Mai departe, pentru o revenire economică rapidă și sănătoasă, România poate privi strategic și oportunistic spre atragerea de noi investitori străini. Asta după ce în 2021 fluxul de investiții străine în România a crescut la peste 7,2 miliarde de euro în 2021, după ce stagnaseră anul anterior din cauza pandemiei. În 2020, au fost de doar 3 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani. Care sunt, așadar, oportunitățile României după această perioadă grea și incertă cauzată de invazia Rusiei în Ucraina, dublată de amenințările geopolitice din regiune? Cum ar putea să arate o listă cu priorități economice?
Regândirea stimulentelor pentru investitori
O primă opțiune ar trebui să fie regândirea schemelor de sprijin pentru investitori prin ajutoare de stat spre două direcții principale: noile proiecte investiționale să grăbească dependența energetică de Rusia și, în același timp, să favorizeze proiectele comune implementate cu firmele antreprenoriale românești.
Desant american in România
O a doua linie strategică ar putea fi întărirea prezenței americane în România și din punctul de vedere al afacerilor. Potențialul de cooperare cu SUA este mai mare nu doar militar, ci și economic: companiile controlate de entități americane au realizat investiții străine de 5,8 miliarde de euro pe plan local, SUA fiind în România a cincea cea mai importantă țară din perspectiva acestor tipuri de fluxuri.
Schimbarea poziționare de brand și obiective noi pentru Invest Romania
În Noua Ordine Mondială, dar mai ales în noua competiție economica regională, poziționarea de brand a României, ca destinație pentru străini, trebuie să fie schimbată cu scopul atragerii noilor investitori. Concret, pe zona investițiilor greenfield nu mai putem miza în principal pe avantajul competitiv al costului de muncă scăzut. În plus, e sănătos să ne concentrăm și pe argumentele de securitate, iar instituțiile guvernamentale care au ca scop promovarea României în exterior, cum este Invest Romania, ar trebui să caute în mod proactiv companiile interesate de investiții în regiunea noastră.
“Vânătoarea” companiilor care se mută din Rusia și Ucraina
În contextul retragerii multor companii din Rusia, forțate de sancțiunile economice, și din Ucraina, alungate de război, este evident că multe firme își vor căuta un mediu mai sigur în alte țări. Dacă România va atrage măcar 20% dintre aceste companii, tot vom avea în final un succes care va echilibra pierderile suferite de investițiile amânate sau anulate pe parcursul anului 2022.
IT&C-ul a ajuns să genereze aproape 7% din PIB. Numărul firmelor tech locale care scalează se dublează în fiecare lună. Asta-i formidabil.
ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, a prezentat astăzi rezultatele celui mai amplu studiu (finanțat de ANIS și realizat de Roland Berger) al industriei realizat până în prezent. Printre subiectele abordate se numără evoluția industriei de software și servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte țări, contribuția industriei la economia României, precum și impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei. Mi se pare foarte bun, eu estimez că un astfel de studiu reprezintă o investiție de 50.000-100.000 de euro. E bine că vedem analize similare în România în mod constant, mai ales că știu ce muncă este în spate, din ce am învățat și eu în studiile care le-am realizat până acum.
Pe lângă cifra cheie comunicată astăzi in media – 13,6 mld. euro (impactul industriei de software și servicii în economia României), personal mi-au atras atenția și următoarele lucruri.
CONTEXT. IT-ul este prin excelență o piață internațională, așa că ar trebui să reprezinte pentru numeroase țări o prioritate strategică datorită potențialului său de a genera venituri din export și de a atrage capital.
Un indicator cheie care trebuie urmărit este poziția netă comercială pe piețele internaționale. De ce-i important acest indicator? Pentru că se referă la dimensiunea relativă a exporturilor și importurile de servicii tech, rezultând într-un sold al balanței comerciale de servicii software mai mic sau mai mare în raport cu alte țări.
Din punct de vedere al exporturilor, industria IT aduce a două cea cea mai mare contribuție la exporturi, sunt 2,6 miliarde de euro pe an. Practic, exportăm mult mai mult decât importăm. România este un exportator net de servicii informatice, acestea având, după transportul rutier (de mărfuri și de persoane), cea mai mare pondere în total exporturi de servicii
Orientarea puternică a companiilor din sector către piețele internaționale se reflectă în creșterea accelerată a valorii exporturilor – de circa 1,7 ori mai mare față de creșterea înregistrată în cazul exporturilor de servicii de transport rutier.
Această dinamică accelerată a condus la o creștere continuă a soldului pozitiv al balanței comerciale de servicii informatice (în prezent, acestea reprezintă circa 30% din soldul balanței comerciale de servicii), cu efecte pozitive în ceea ce privește atenuarea deficitului de cont curent. Totuși, importurile de servicii informatice rămân importante, crescând într-un ritm mai alert față de exporturi. În acest context, consolidarea sectorului IT național devine și mai importantă. De asemenea, serviciile informatice au a doua cea mai mare contribuție la exporturile totale de servicii ale României – Soldul negativ al contului curent ar fi cu 25% mai mare în lipsa aportului serviciilor informatice.
