“Romania, o destinatie excelenta pentru investitii”. Austria = 14% din investitiile straine in RO

May 9,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Gerd Bommer, consilierul comercial al Ambasadei Austriei, este unul dintre specialistii in diplomatie economica cu care am lucrat bine anul trecut. Un profesionist si un prieten al mediului investitional de la noi. M-am bucurat sa citesc astazi urmatoarea sa declaratie, care este PRO-investitii straine in Romania:

“Investitorii austrieci vad Romania ca pe o destinatie excelenta pentru investitii si cea mai mare piata din Sud-Estul Europei. In prezent, prioritatile noastre sunt dezvoltarea unui climat de afaceri sanatos si a unui sistem educational cuprinzator. Pentru noi, Romania reprezinta o tara cu un potential enorm, dominata de o forta de munca bine pregatita si o natiune care stie sa se faca auzita”, a spus Gerd Bommer, consilierul comercial al Ambasadei Austriei.

Important: Austria este unul dintre cei mai importanti investitori in Romania, cu o o cota de peste 14% din investitiile straine in economia romaneasca, potrivit Advantage Austria, organizatia oficiala de promovare a comertului din Austria.

Austria este un investitor constant si unul dintre cei mai activi din Romania, cu o valoare a investitiilor directe de aproximativ noua miliarde de euro in 2016, ceea ce inseamna o cota de peste 14% din totalul investitiilor straine din Romania.

In prezent, in Romania sunt in jur de 1.500 de investitori austrieci activi si peste 7.200 de companii cu capital austriac. Companiile activeaza in sectoare precum sistemul bancar, de asigurari, transport sau imobiliare, asigurand peste 100.000 de locuri de munca in Romania.

Romania se afla in top 15 piete de exporturi si top 19 piete de importuri pentru Austria. Exporturile Austriei catre Romania reprezinta 2,08 miliarde si sunt in continua crestere. In 2015 exporturile austriece in Romania s-au majorat cu 0,6%, iar in 2016 cresterea a fost de 4,1%.

Un mare Bravo: Advantage Austria poarta discutii cu autoritatile si scolile din Romania pentru a dezvolta programe pentru cei care doresc sa devina specialisti in vanzari, mecanica, mecatronica, mecanica auto si alte domenii conexe

Cele peste 7.000 de firme cu capital austriac din Romania inregistreaza peste 100.000 de locuri de munca. Principalii investitori austrieci din Romania sunt OMV (controleaza Petrom), Erste (detine BCR), Raiffeisen, Holzindustrie Schweighoffer (industria lemnului) si sunt si principalii investitori si in domeniul asigurarilor prin Vienna Insurrance Group (Omniasig, Asirom, BCR Asigurari), Uniqa si Grawe.

Economie Featured

Forta de munca in Romania: informatii utile antreprenorilor romani si investitorilor straini

May 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Economia romaneasca se indreapta catre o criza acuta pe piata fortei de munca, numarul salariatilor si gradul de profesionalizare inregistrand o scadere in ultimii ani, iar acest fenomen s-ar putea accentua in viitor, in conditiile in care datele statistice arata ca numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in 2016, releva un studiu efectuat de KeysFin referitor la piata muncii din Romania.

“Nu exista, probabil, firma in Romania care sa nu se confrunte in prezent cu efectele crizei de personal. Indiferent ca vorbim de programatori IT, ingineri sau specialisti in finante, sunt tot mai multe companii care reclama faptul ca nu gasesc personal calificat. Dovada statisticile INS care arata ca, dupa boom-ul economic din 2007-2008, numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in 2016”, se arata in studiul KeysFin realizat pe baza datelor statistice INS, CNP si Eurostat, legate de piata muncii din ultimii 10 ani.

Cea mai puternica cerere de forta de munca este in jurul Capitalei, acolo unde statisticile arata ca sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de crestere economica reprezentati de orasele Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov, Ploiesti si Constanta. Industria prelucratoare, cu 15.793 de locuri de munca vacante, sectorul de sanatate (8461) si comertul (5216) se aflau, alaturi de sectorul public, pe lista principalilor angajatori.

“Cea mai mare cerere de forta de munca este in randul specialistilor (17.731 posturi), aproape dubla fata de 2009, dar ramane mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arata ca sunt la mare cautare si meseriasii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alaturi de operatorii de instalatii si masini/asamblori de masini si echipamente (7.035) si de muncitorii calificati (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul cresterii economice, cererea de angajati calificati in economie a evoluat sustinut in ultimii ani, insa ramane sub nivelul de acum 10 ani”, afirma analistii de la KeysFin.

Potrivit studiului, Romania avea, in 2016, o populatie ocupata de 8,45 milioane (privat&sistemul public), fata de 9,35 de milioane in 2007. In privinta evolutiei pe sexe, in 2007, in tara noastra erau angajati 5,19 milioane de barbati, iar in 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scadere similara, insa chiar mai accentuata, se inregistreaza si in randul femeilor.

“Datele statistice confirma, in parte, exodul romanilor catre Occident. De la intrarea in UE, in 2007, au fost foarte multi romani care au ales sa plece in tarile dezvoltate, in cautarea unor locuri de munca mai bine platite, a unui trai mai bun”, au explicat analistii.

Din pacate, criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic initiativa privata, dovada ca numarul antreprenorilor a scazut in 2016 la 1,6 milioane fata de putin peste 2 milioane in 2007.

“Reculul s-a simtit puternic in economie. Dincolo de scaderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scaderii abrupte a cererii si a inaspririi conditiilor de creditare. In acest interval au disparut, practic, 400.000 de antreprenori. Priviti aceasta cifra din punct de vedere al relatiilor de business pe orizontala, in economie, si veti avea dimensiunea reala a impactului socio-economic”, au explicat expertii KeysFin.

In privinta evolutiei salariilor, studiul arata ca aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, a generat mari sperante angajatilor romani, perspectivele unor castiguri similare cu cele din Occident determinand multi romani sa isi supraestimeze potentialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen.

Studiul arata ca in ciuda faptului ca salariile nu cresteau pe masura asteptarilor, romanii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au vazut, poate cel mai bine, in bula imobiliara din anii dinaintea crizei.

“Creditul cu buletinul, investitiile imobiliare riscante, consumul fara limite, din impuls, au avut consecinte dure in anii care au urmat. De ce s-a ajuns in aceasta situatie? Educatia financiara deficitara a romanilor si supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de paguboase”, au explicat analistii.

Potrivit studiului KeysFin, salariu mediu net in Romania a crescut de la 1.042 lei in 2007 la 2.047 lei in 2016. Pe hartie, evolutia pare semnificativa insa, avand in vedere inflatia, acest avans s-a regasit prea putin in nivelul de trai.

Dovada sta si comparatia la nivel regional. In comparatie cu Bulgaria, tara care a aderat la fel ca noi in 2007, salariul minim pe economie a crescut in Romania cu 140%, in timp ce la vecini a avansat cu 150%.

“Un indicator relevant il reprezinta evolutia produsului brut pe cap de locuitor. Daca in Polonia, acesta a crescut intre 2007 si 2016 cu peste o treime, pana la 11.200 euro/locuitor, in Romania, dupa o crestere similara de aproape 25%, a patra ca dinamica dupa Polonia, Malta si Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro in ultimii 10 ani”, mai arata studiul mentionat.

Concluzia celor de la KeysFin este ca in Romania se observa un decalaj avansat fata de alti membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adica de 4 ori mai mult.

Dincolo de comparatia regionala, au fost destul de multi romani, in acesti 10 ani, care si-au vazut veniturile intr-o crestere semnificativa.

Potrivit studiului KeysFin, cele mai mari salarii, in medie, le-au inregistrat cei care lucreaza in sectorul de intermedieri financiare si asigurari (4.000 lei), acolo unde castigurile au avansat cel mai mult in ultimii 10 ani. Un castig semnificativ l-au inregistrat si cei care lucreaza in IT&telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei in 2008 la 3.822 lei in 2015, angajatii din sectorul extractiv, de la 2.287 lei la 3.454 lei, si cei din sectorul furnizarii de servicii de utilitati (2.389 lei fata de 3.077 lei).

La polul opus s-au situat angajati din agricultura, constructii, HORECA, comert si sanatate, unde salariul mediu nu a depasit inca echivalentul a 350 de euro. Din punct de vedere regional, evolutia salariala a inregistrat, de asemenea, fluctuatii semnificative. In toti acesti ani, in Bucuresti-Ilfov s-au platit cele mai mari salarii, in medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cat a fost in Moldova.

“Evolutia salariala a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din pacate, in absenta unor investitii semnificative, zone precum Moldova si Oltenia au ramas in urma, iar acest lucru s-a simtit si in potentialul de angajare, in nivelul salarial, in puterea de cumparare”.

Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, se estimeaza ca piata muncii nu va avea cresteri considerabile in viitor.
Estimarile CNP arata ca numarul mediu de salariati va creste pana in 2020 la 5,6 milioane, fata de 4,95 milioane in 2017. Dintre acestia, 4,6 milioane vor fi in mediul privat, restul la stat.

Perspectiva autoritatilor privind evolutia salariala pana in 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu putin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei in 2017 la 2.864 de lei in 2020. Cel mai bine se va castiga, in urmatorii trei ani, in Bucuresti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma sa ajunga in 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai putin in Oltenia, aproximativ 542 euro (2442 lei).

“Perspectivele salariale denota, in fapt, accentuarea discrepantelor economice la nivel regional si tendinta de polarizare economica si demografica a Romaniei. Cel mai probabil se va accentua migratia fortei de munca catre centrele economice din jurul oraselor precum Bucuresti, Cluj, Sibiu, Timisoara, Brasov sau Constanta”, avertizeaza analistii de la KeysFin.

Economie Featured

De ce sunt importante investitiile straine: doua procente care arata dependenta de multinationale

Mar 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Un nou studiu despre investitiile staine merita scos in evidenta in contextul in care clivajul capital romanesc – capital strain devine tot mai accentuat, iar nevoia unor proiecte de promovare a Romaniei pentru investitorii straini este tot mai mare. Doua procente, ilustrate mai jos, arata cat de dependenti suntem de multinationale.

Studiul realizat de prof. dr. Cezar Mereuta releva ca Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana in functie de dependenta economiei de multinationale, cu 48% din cifra de afaceri totala si cu 44% din valoarea adaugata din economie generate de firme straine. Aceasta cercetare confirma ca economia romaneasca este precum un tren cu o locomotiva multinationala, care tracteaza prea multe vagoane supraincarcate. Imaginea mediului economic romanesc este evidentiata prin dependenta de un nucleu de companii, cu impact mare asupra economiei. Practic, 16.497 companii (adica doar 2,29% din totalul acestora de 720.000 de companii active) asigura 40,29% din totalul angajatilor din Romania, arata un alt studiu (anul 2014) care subliniaza importanta marilor investitori.

Concret, profesorul Cezar Mereuta valorifica prima baza de date complete privind filialele companiilor multinationale (FATS), elaborata de Eurostat si prezentata in ianuarie, baza de date valabila tot pentru anul 2014.

Ponderea numarului FATS din total intreprinderi in tarile UE 13

Denumirea tarii	Ponderea FATS, %
Letonia	7,05
Romania	6,47
Slovenia	5,09
Ungaria	3,55
Bulgaria	3,53
Croatia	2,77
Lituania	2,08
Republica Ceha	1,30
Estonia	1,21
Slovacia	0,87
Malta	0,64
Cipru	0,63
Polonia	0,46

Comentarii

Ponderea UE 13 este mai mult decat dubla fata de cea a UE 15
Romania ocupa pozitia a doua ca valoare a ponderii FATS din numarul total de intreprinderi, dupa Letonia
Polonia are cea mai redusa pondere a FATS din numarul total de intreprinderi, mult sub valoarea ponderii UE 28 si a UE 15
Dintre marile puteri economice ale UE 28, cea mai mare pondere a FATS din numarul total de intreprinderi o are Marea Britanie, cu o valoare semnificativ superioara ponderii UE 15 si usor superioara ponderii UE 28.

Ponderea cifrei de afaceri a FATS din cifra de afaceri totala in tarile UE 13

Denumirea tarii	Ponderea FATS, %
Ungaria	52,81
Slovacia	51,84
Romania	48,09
Republica Ceha	46,70
Letonia	39,34
Bulgaria	33,91
Lituania	32,48
Polonia	29,61
Slovenia	29,10
Croatia	28,96
Estonia	26,92
Malta	21,29
Cipru	12,81

Comentarii

Ponderea UE 13 este net superioara ponderii UE 15
Romania ocupa pozitia a treia in tarile UE 13 cu o valoare semnificativ superioara ponderii acestei grupari
Polonia are valoarea ponderii cifrei de afaceri a FATS din total foarte apropiata de ponderea UE 28
Dintre marile puteri economice, Marea Britanie are cea mai mare pondere a cifrei de afaceri a FATS din total, semnificativ superioara ponderii UE 28 si in apropiere de ponderea UE 13.

Economie Featured

Studiul saptamanii – De ce sa investesti in Romania: costurile de munca atractive versus forta de munca educata

Mar 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Merita analizat acest studiu al grupului financiar ING, publicat recent, care releva ca Romania este una dintre tarile din Europa Centrala si de Est care ofera costuri de munca atractive pentru investitori. Spre comparatie, o pozitionare diferita are Polonia, o economie care exceleaza la capitolul educatie.

In mod evident, avantajele Europei Centrale si de Est sunt reprezentate de costul muncii si disponibilitatea fortei de munca. Dezavantajele sunt reprezentate de increderea redusa pe care o ofera sistemul de justitie, sistemul educational si infrastructura de trafic, releva studiul ING, realizat pe baza unei analize a Deloitte.
La capitolul salarii, ING evidentiaza faptul ca salariile cresc repede in statele din Europa Centrala si de Est, poate prea repede pentru a fi sustenabile.

Aici merita insistat pe faptul ca, pe de o parte, Romania are cele mai mici costuri cu forta de munca din IT din UE: cei mai multi programatori “costa” sub 20 de dolari/ora. In acelasi timp, costurile orare cu forta de munca cresc cel mai accelerat in Romania, comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene. Romania a avut o crestere a costului orar cu mana de lucru de 14,7% in 2016 fata de anul anterior.

Totusi, reformele din sistemul de invatamant din Romania si Bulgaria intarzie, ceea ce sugereaza provocari pe termen mediu pentru piata muncii, se arata in documentul citat. In schimb, in Polonia, unde reforma edicatiei a inceput acum zece ani, rezultatele se vad pe piata muncii si in nivelul de educatie.

Potrivit studiului ING, majoritatea tarilor ECE au inregistrat imbunatatiri la capitolul competitivitate. Bulgaria este cel mai bun reformator din Europa Centrala si de Est la acest capitol, dar, comparate cu Germania, tarile nu inregistreaza aceleasi performante la capitolul infrastructura si calitate educationala, releva studiul citat.

Ce ii atrage pe investitori

Investitorii sunt atrasi de piata interna a tarii sau a regiunii (37%), in timp ce 30% vor infrastructura logistica si de transport, 29% vor o crestere a productivitatii pentru companie, 24% din respondentii studiului sunt interesati de costurile de munca, iar 22% isi doresc un nivel al abilitatilor de munca.

Semnal de alarma: investitiile straine, in declin

Companiile straine au facut investitii directe in Romania in valoare de 260 milioane euro in prima luna a acestui an, in scadere cu circa 6% fata de ianuarie 2016. Sa ramanem, totusi, optimisti in ceea ce priveste atragerea de investitii straine. Sunt multe de facut in mediul privat, la nivelul asociativ, in mediul public si, mai ales, la nivel de promovare.

Economie Featured

Investitii straine: cat de atragatoare sunt pietele emergente (Romania, inclusa in studiu)

Mar 12,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Dupa ce am aflat ca Romania a fost plasata in grupul tarilor VARP, un concept similar mult mai cunoscutului BRICS, merita citite concluziile unui studiu despre mai multe piete emergente, precum Romania, care sunt in cautare de modalitati de a atrage un volum mai mare de investitii straine.

Studiul UHY, retea de firme de contabilitate si consultanta, arata ca in 2015, fluxul de investitii straine a fost de 4,3 miliarde dolari in Romania, in timp ce media europeana se ridica la 19,1 miliarde dolari si cea mondiala la 29,3 miliarde dolari.

Media tarilor G7 era de 82,8 miliarde dolari, iar cea a BRIC de 93,9 miliarde dolari.

Fluxurile de investitii straine directe exprimate in procente din Produsul Intern Brut erau in Romania in 2015 de 2,4%, mai mari insa decat media europeana de 2% si de cea mondiala de 2,2%. Cu toate acestea, masurile fiscale introduse de noul Guvern ar putea avea un impact mai mare asupra consumatorilor decat asupra sporirii ISD, se aminteste in studiu.

Mi-a placut: “Tarile sunt interesate sa atraga ISD deoarece acestea contribuie la alimentarea cresterii economice. Pe langa faptul ca stimuleaza crearea de locuri de munca si incasarile din impozite, investitiile straine directe pot da un impuls competitivitatii si productivitatii prin transferul de cunostinte sau prin investitia in procese, tehnologii sau infrastructuri mai bune.”

Merita urmarit si citit mai multe despre Malta, tara din studiu cu cea mai mare cota a ISD din PIB – 25,8% (2,5 mld. USD in total). Insula continua sa profite de pozitia sa la intersectia Europei, Africii si a Orientului Mijlociu, devenind un centru bancar international si atragand fluxuri substantiale de capital.

Economie Featured

VARP – acronimul care poate crea o noua realitate: Romania, pe lista scurta a investitorilor straini

Feb 23,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romania poate ramane pe primele locuri in regiune in atragerea interesului investitorilor si in urmatorii ani (2017-2020). Raman optimist datorita oportunitatilor “macro”, dar si gratie clasicelor atuuri, printre care amintesc doar costul fortei de munca atractive (al doilea cel mai scazut din UE), flexibilitatea legislatiei muncii sau potentialul de crestere a productivitatii.

Un comentariu similar, la fel de optimist, ii apartine lui Tim Love, director in cadrul companiei de investitii GAM, care plaseaza Romania in grupul tarilor VARP, un concept similar mult mai cunoscutului BRICS. VARP – Vietnam, Argentina, Romania si Pakistan – reprezinta o “colectie de geografii, limbi, istorie si cultura de business, cu un singur lucru in comun: fiecare tara dintre cele patru ofera oportunitati uriase de crestere economica”. Tarile VARP sunt caracterizate, potrivit lui Tim Love, printr-o crestere economica puternica, cuprinsa intre 3 si 6%.

Personal, cred ca aceasta “vanatoare” a investitorilor in piete emergente de identificare a noului grup BRICS este, de asemenea, o oportunitate pentru noi, din punctul de vedere al marketingului. Si, iata, ca un specialist in investitii nominalizeaza Romania alaturi de alte piete cu potential pentru investitorii strategici si de portofoliu.

Putina istorie economica moderna: in urma cu 15 ani, Jim O’Neill, economist la Goldman Sachs, inventa si populariza conceptul de BRICS – Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud pentru a atrage atentia asupra oportunitatilor de castig pe care le ofereau cele patru mari economii emergente. In ideea diseminarii unor piete extrem de atractive pentru investitii si care ar putea deveni motorul economiei globale, acelasi Jim O’Neill a starnit agitatia la inceputul lui 2014, cand a vorbit despre perspectivele economiilor “MINT” – Mexic, Indonezia, Nigeria si Turcia.

In 2010, banca britanica HSBC promova alte sase tari cu un mare potential de crestere: trebuie urmarite mai ales tarile “CIVETS”, Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia si Africa de Sud. Aceste tari beneficiau in 2010, potrivit HSBC, de populatii tinere, de o structura economica diversificata si de un nivel ridicat al investitiilor straine directe.

Apare, asadar, acest acronim – VARP – care confirma datele economice fundamentele favorabile Romaniei datorita carora tara noastra este denumita „tigrul Europei de Est”. “Tarile VARP sunt de 13 ori mai mici ca economiile BRICs, asa ca nu ne asteptam sa stimuleze economia globala in aceeasi masura ori sa genereze investitorilor randamente similare. Oricum, aceste tari pot oferi, datorita diversitatii, o dimensiune investititionala mai mare unui portofoliu care cuprinde piete emergente”, spune Tim Love.

Ce face, totusi, ca o tara emergenta sa devina una cu potential de dezvoltare? Reiau aici o analiza economica a grupului Coface, care surprinde sase criterii pentru a identifica o economie emergenta sanatoasa:

1. O crestere economica puternica, stabila si constanta

2. Un grad ridicat de diversificare economica

3. Un stat sanatos

4. Riscurile suverane, sub control

5. O inflatie controlata

6. Stabilitate politica si o stare buna a mediului de business.

Acestor criterii pot fi adaugate “ingrediente” mai concrete, cum ar fi prioritatile si masurile din strategia economica Romania Competitiva, descrise intr-un articol anterior. Cu sau fara acronime de tipul VARP, cred ca merita sa reflectam constant la parghiile care ne sunt la indemana pentru a creste atractivitatea Romaniei in ochii investitorilor. Asadar, ce anume i-ar determina pe investitorii straini sa-si adapteze favorabil opiniile privind Romania?

Foto: walizahid.com + InvestRomania.gov.ro

Economie Featured

Investitiile straine in Romania – ce ar putea aduce o crestere (si) in 2017

Feb 15,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Datele anuntate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) despre 2016, un an record pentru investitiile straine atrase in tara, au starnit mai multe reactii in social media, de altfel un lucru imbucurator, caci este important sa vorbim serios si despre tendintele economice ale momentului. Ce sanatos ar fi ca specialistii cu experienta in administratia publica, investitorii straini, guvernantii de acum, autoritatile locale si consultantii de business sa organizeze dezbateri proactive pornind de la aceste statistici.

Va propun sa fim echilibrati. Cifrele primite de la BNR si de la ONRC transmit atat semnale optimiste, cat si mesaje negative. Avem vesti bune, dar si o cadenta de scadere in ceea ce priveste interesul investitorilor straini.

Vestea buna: companiile straine au implementat investitii directe in economia romaneasca in valoare de 4,081 miliarde euro in 2016, in crestere cu 18% fata de anul anterior. Acesta reprezinta un nivel-record al ultimilor opt ani, conform datelor publicate de BNR.

Nivelul investitiilor straine din 2015 a fost unul record dupa 2009, cand investitiile straine directe au insumat 3,49 miliarde euro. Nivelul maxim istoric a fost inregistrat in 2008, cand firmele straine au investit in Romania 9,5 miliarde euro.

Investitii straine directe (mld. euro)

2008   9,5
2009   3,4
2010   2,2
2011   1,8
2012   2,1
2013   2,7
2014   2,4
2015   3,5
2016   4,1

O statistica mai putin buna: Romania a inregistrat, in 2016, un an mai slab an in privinta firmelor cu capital strain nou infiintate, reiese din datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC).

Astfel, in 2016 au fost infiintate 5.348 de astfel de firme, in scadere de la 5.831 unitati, in 2015. Dupa 1991, cele mai multe societati au fost infiintate in anul 2007, cand au fost inregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai putine au fost in anul 1995, respectiv 3.400.

In mod evident, investitiile straine directe atrase de economia nationala reprezinta un catalizator important atat pe termen scurt cat si pe termen lung, astfel incat este importanta platforma Invest Romania, creata anul trecut de echipa Guvernului Ciolos, dar mai ales modul in care vor lucra specialistii din Guvern specializati in investitii straine. Aici ma refer la echipa de la Ministerul Mediului de Afaceri care ii include si pe toti consilierii economici cu birouri in marile orase din lume.

In opinia mea, ar trebui sa fim echilibrati atunci cand analizam astfel de statistici. Guvernantii, oamenii locali de business sau consultantii pot fi preocupati de valoarea investitiilor sau de numarul lor, dar mai profunda este eficienta investitiilor straine, care depinde mai ales de calitatea acestora si de ramurile in care sunt atrase.

Din experienta mea, principalele constrangeri identificate in urma intalnirilor si interviurilor cu firme cu capital strain existente in Romania si cele in stadiul de prospectare sunt:

1. Proceduri rigide si greoaie (obtinerea autorizatiilor de mediu; a vizelor pentru cetatenii din afara Uniunii Europene; a ajutorului de stat etc.)

2. Contactul limitat cu investitorii straini dupa ce acestia au finalizat procesul de investire

3. Legaturile slabe intre companiile locale si straine atat in interiorul parcurilor industriale cat si in necesitatea de a crea clustere industriale

Ce ar fi de facut in perioada urmatoare? Pe de o parte, in mediul privat si cel asociativ este nevoie de proiecte proaspete care sa promoveze Romania ca potentiala tinta pentru investitorii straini. Pe de alta parte, in mediul public oportunitatile sunt numeroase si ma rezum la a ma inspira din cateva prioritati si masuri din strategia economica “Romania Competitiva”.

Prioritate I: simplificarea procedurilor de autorizare in diferite domenii

M1. Simplificarea procedurilor de acordare a autorizatiilor de mediu

M2: Simplificarea modului de acordare a vizelor pentru cetatenii non-EU (dupa modelul polonez) – facilitarea mobilitatii fortei de munca atat pentru expati, cat si pentru specialisti internationali necesari

Prioritate II: accelerarea eficientizarii acordarii ajutorului de stat si imbunatatirea criteriilor de alocare a acestuia

M1: Scurtarea timpului de analiza de la inmanarea aplicatiei la decizia finala de acordare a ajutorului de stat, in special in cazul raspunsurilor la intrebarile lamuritoare

Prioritate III: imbunatatirea relatiei dintre autoritatile publice si investitori

M1: Crearea cadrului legal la nivelul autoritatilor publice locale in vederea imbunatatirii serviciilor de aftercare oferite investitorilor existenti (ministere + autoritati locale)

M2: Promovarea sustinuta a parcurilor industriale si sprijinirea formarii unor clustere industriale intre companii din acelasi sector de activitate

Investitorii straini sunt atrasi de Romania in continuare. Compania japoneza Roki, ce furnizeaza componente auto pentru producatori de renume, precum General Motors, Nissan sau Mazda, tocmai ce a deschis in Arad prima hala de productie din Europa. Investitori ca Arcelik, detinatorul producatorului de electrocasnice Arctic, chinezii de la Ningbo HuaXiang Electronic Co Ltd sau producatorii de cablaje auto pentru BMW, sunt pe punctul de a investi pe piata romaneasca. Toti acestia, impreuna cu alti potentiali investitori, au nevoie de 1. predictibilitate fiscala, 2. o organizatie guvernamentala profesionista de atragere a investitiilor straine, 3. entitati private care sa promoveze piata locala, sa identifice investitori, 4. un dialog consecvent intre mediul de afaceri activ care promoveaza Romania si autoritati si, nu in ultimul rand, 5. evenimente de promovare. Toate acestea sunt ingrediente care ar putea aduce o crestere o investitiilor private atat in valoare, cat si ca numar.

Credit foto: Ghidul Invest Romania, Business Review

Antreprenoriat Economie Featured

Las asta aici: proiectul Scale Up

Feb 15,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Proiectul Scale Up, cu detaliile de rigoare publicate in Monitorul Oficial chiar in ultima zi lucratoare din 2016, vineri, 30 decembrie. Este vorba despre Hotarea de Guvern 937/2016, privind instituirea unei noi sheme de ajutoare de stat de pana la 5 milioane de lei fiecare (circa 1,1 milioane euro), destinate microintreprinderilor si intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din Romania. Hotararea, la care am muncit peste 6 luni, detaliaza conditiile de acordare a ajutorului de la stat, precum si contributia minima a antreprenorilor si investitorilor straini care ar fi putut beneficia, contributie care difera de la o regiune la alta.

Chiar daca referitor la programul Scale-up, prin care statul ofera IMM-urilor finantari de pana la 5 milioane de lei, publicat de Guvernul Ciolos in Monitorul Oficial in ultimele zile de mandat, guvernantii au aratat ca acest program va fi suplimentat de la 200 de milioane de euro la 500 de milioane de euro in peroada 2017-2020, acest lucru nu se intampla. Pacat.

Mai multe detalii despre cum am gandit noi proiectul Scale Up.

Antreprenoriat Economie Featured Start-Up

Legea business angels: memorandumul care operationeaza schema de ajutor de minimis

Dec 19,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Pe langa proiectul Scale Up, in sedinta de guvern din 8 decembrie a mai trecut un proiect la care am lucrat alaturi de colegi in ultimele luni: un memorandum prin care este creata schema de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investitii de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.

Practic, aceasta schema operationalizeaza Legea 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels, lege redactata de Florin Jianu in 2014, in perioada in care a fost ministru delegat pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediu de Afaceri si Turism. Legea a fost adoptata de Camera Deputatilor si promulgata de presedintele Klaus Iohannis in 2015.

Legea business angels – un investitor va beneficia de scutiri de la:

– impozitul pe veniturile sub forma de dividende, pentru o perioada de trei ani, din momentul dobandirii actiunilor;
– impozitul pentru castigul stabilit din vanzarea actiunilor daca exit-ul are loc dupa cel putin trei ani de la investitie;

Investitorii si firmele vor putea “aplica” in februarie – martie 2017 (potrivit estimarilor mele). Pasi de urmat:

– afisarea proiectului actului normativ privind aprobarea Schemei pe site-ul Ministerului, pentru transparenta decizionala, cu min. 30 zile inainte de supunerea spre avizare de catre autoritatile publice (avizarea la Consiliul Concurentei) si cu o perioada de cel putin 10 zile calendaristice (dar in interiorul celor 30 de zile) pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii (art. 7 din Legea nr. 52/2003 – privind transparenta decizionala);

– finalizarea proiectului schemei – probabil tot in perioada celor 30 de zile pana la supunerea spre avizare;

– avizarea la Consiliul Concurentei intr-un termen cuprins intre 10 şi 30 de zile de la primirea cererii de avizare ( art.11 din OUG 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat);

– aprobarea Schemei prin ordin de ministru;

– crearea unei site sau sectiune pe site pentru Schema pentru comunicarea cu solicitantii conform prevederilor schemei (formulare, ghidul utilizatorului etc.);

– publicarea ordinului aprobat in Monitorul Oficial al României, pe site-ul Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si transmiterea acestuia spre informare la Consiliului Concurentei, in termen de 15 zile de la data adoptarii, conform prevederilor art. 17 din OUG nr. 77/2014.

Din acest moment, Schema este aplicabila.

– Finalizarea procedurilor interne de acordare a caracterului ajutorului de minimis solicitantilor (societatile); activitatea pentru intocmirea acestor proceduri ar putea incepe deja dupa ce procedura a fost publicata pe site;

Legea business angels: cum se acorda ajutorul de minimis

Astfel, ajutorul de minimis se acorda ca finantare de risc, sub forma investitiilor de capital in numerar la societatile in care investitorii aleg sa investeasca. Investitia efectuata este asimilata cu acordarea unui ajutor de minimis intrucat este realizata in vederea acordarii de facilitati fiscale persoanei fizice, in calitate de investitor, implicandu-se astfel resurse bugetare de stat prin renuntarea la incasarea unor venituri sub forma de impozite.

Investitia este efectuata de catre o persoana fizica, intr-o societate al carei asociat devine, prin dobandirea de parti sociale ca urmare a majorarii capitalului social. Majorarea se efectueaza prin aportul de capital in numerar al persoanei fizice care devine investitor individual – business angel. Suma investita este cuprinsa intre 3.000 si 200.000 de euro, echivalent in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei. Aceste limite de sume se aplica cumulat, indiferent de numarul investitorilor.

Pot beneficia de aceasta schema de ajutor societatile din categoria microintreprinderi si intreprinderi mici, care intrunesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt constituite ca societati cu raspundere limitata; sunt intreprinderi autonome in sensul Legii 346/2004; nu se afla in incapacitate de plata sau in stare de insolventa sau faliment si nu a fost deschisa procedura concordatului preventiv sau lichidarii societatii; prin acordarea unui ajutor de minimis, prin intermediul prezentei scheme, nu depasesc plafonul de minimis calculat pe durata a trei exercitii financiare; nu exista legaturi intre structurile actionariatului solicitantului si personalul din cadrul administratorului schemei si afini si rudele acestora pana la gradul II inclusiv.
Momentul acordarii ajutorului de minimis este data inregistrarii mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii la Oficiul National al Registrului Comertului.

Schema de ajutor de minimis se va derula pe perioada cuprinsa de la data intrarii in vigoare pana la 31 decembrie 2020, cu posibilitatea prelungirii, in acord cu regulamentele Comisiei Europene privind acordarea ajutoarelor de minimis.

Antreprenoriat Economie Featured

Agerpres – Claudiu Vrinceanu (Ministerul Economiei): 2017, un an foarte bun pentru antreprenori la Bursa; personalul calificat si scalarea afacerilor, marile provocari

Dec 19,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Anul 2017 va fi cel mai bun din ultimii 10 ani pentru antreprenori la Bursa, dar vine cu provocari majore in scalarea afacerilor si in gasirea de personal calificat, in special pentru IMM-uri, a declarat, pentru AGERPRES, Claudiu Vrinceanu, secretar de stat in Ministerul Economiei.

“Principala provocare pentru micii intreprinzatori este capacitatea de scalare a unui business, de a-l creste consistent pe o perioada de trei ani. Foarte putine business-uri cresc constant trei ani, cu cel putin 20% ca nivel al afacerii si ca numar de angajati. Provocarea se adreseaza in egala masura intregului mediu de afaceri. Cum ajutam aceste firme sa devina gazele si cum prioritizam firmele de tip gazela care cresc cu minim 20% de la an la an sa se extinda pe pietele internationale. Din pacate foarte putine firme romanesti cresc constant cu 20% de la an la an. Forta de munca va deveni o reala problema in urmatorul an mai ales pentru IMM-uri”, a precizat Claudiu Vrinceanu.

Acesta a spus si ca finantarile bancare sunt tot mai numeroase, estimand ca 2017 va fi cel mai bun an din ultimii 10 pentru antreprenori la Bursa.

“Provocarea este cum accesam aceste finantari. Sunt foarte multi bani in piata. Accesul la finantare se afla, conform unor studii, pe locul 5 – 9 in top 10 probleme ale IMM-urilor. Nu aceasta este problema lor. Ar trebui sa cream o retea de business angels 100% romaneasca. Trebuie stimulata zona investitorilor individuali. Exista multi bani pe piata, inclusiv din zona privata. M-am intalnit cu multi investitori de tip business angels care au intentia sa investeasca in afaceri si nu doar in domeniul tehnologiei. Cred ca anul viitor, posibil in martie, va fi operationala schema de minimis pentru stimularea investitorilor individuali, care a fost inceputa in 2014, si care recent a trecut printr-un Memorandum”, a spus Claudiu Vrinceanu.

Pe zona de investitori individuali, Vrinceanu apreciaza ca ar trebui redusa birocratia pentru ca firmele sa aplice pentru schemele dedicate.

“Unificarea surselor de finantare ar trebui sa fie un prim pas al viitoarei guvernari. Principala provocare a fost si va ramane in continuare maniera in care statul, un consultant, un antreprenor se raporteaza la diversitatea si multitudinea de finantari. In opinia mea, in 2016, au fost foarte multe finantari in piata pentru antreprenori. Ma astept ca si in anii urmatori sa fie foarte multe. In zona de stat, sunt numeroase programe – ajutoare de minimis, programe din fonduri europene, inclusiv unele noi. Sunt foarte multe institutii care au astfel de programe. Numarul si valoarea lor este in crestere, de la an la an”, spune Claudiu Vrinceanu.

Acesta apreciaza ca este nevoie de un program prin care aceste finantari sa fie coordonate din acelasi loc, program care poate fi elaborat doar de un guvern cu un mandat mai lung de un an pentru a schimba arhitectura institutionala care sta in spatele acestor finantari. Un alt aspect este ajutarea IMM-urilor pentru a deveni mai pregatite in accesarea fondurilor europene, iar dezvoltarea de competente pentru antreprenori trebuie facuta inclusiv din zona privata.

1 … 7 8 9 10 11 … 14

Category : Economie

Legea business angels – un investitor va beneficia de scutiri de la:

Investitorii si firmele vor putea “aplica” in februarie – martie 2017 (potrivit estimarilor mele). Pasi de urmat:

Legea business angels: cum se acorda ajutorul de minimis