Category : Economie

Economie Featured

Cum vad IMM-urile salariul minim

Peste trei sferturi dintre firmele care au participat la un sondaj realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) considera ca o crestere a salariului minim pe economie incepand cu 1 ianuarie 2016 va crea dificultati companiei.

 

De asemenea, intrebati ce masura considera ca sunt necesare a fi luate pentru mediul de afaceri pentru a se putea asigura cresterea salariului minim in anul 2016, acestia au solicitat: 80% stimularea investitiilor, 75% simplificarea birocratiei, 62% scaderea fiscalitatii 48% solicitand alte masuri.

Foto: CNIPMMR

 

Read More
Economie Featured

#Colectiv. Am semnat cu doua maini aceasta scrisoare: pilonii libertatii si ai prosperitatii

“Ceea ce vedem acum in strada este rezultatul lipsei libertatii fata de coruptie si a lipsei libertatii proprietatii. Romania are printre cele mai modeste scoruri din Uniunea Europeana atunci cand se masoara aceste doua libertati. In Romania nu exista o libertate a proprietatii”, o spune bine Lucian Croitoru.

La acest lucru m-am gandit atunci cand am semnat cu doua maini urmatoarea scrisoare, care include 5 elemente esentiale pentru o libertate economica sporita. O sa preiau mai jos doar doua elemente, fundamentale pentru o economie mai libera.

 

In Romania puterea a fost capturata de o clasa politica parazitara. In regimul actual, prin intermediul unui aparat birocratic mai amplu decat cel existent pe vremea comunistilor, politicianul este stapan pe o buna parte din resursele tarii, iar oamenii simpli ajung sa-i serveasca interesele. Dorim instaurarea normalitatii: politicianul trebuie sa se afle in slujba cetateanului, nu invers.

1. Un stat mic si descentralizat

Un stat mare genereaza coruptie mare. In Romania, coruptia este endemica. Dar coruptia nu tine in principal de mostenirea culturala sau de mentalitati – altminteri nu am putea explica de ce milioane de romani renunta la practicile asociate coruptiei imediat ce trec granita. Coruptia tine de mediul institutional romanesc, mai precis de sufocarea vietii sociale prin reglementarea a tot ce misca. Nu exista cale mai directa si mai eficienta de a elimina coruptia decat combaterea statolatriei si reducerea interventionismului guvernamental. Spaga data profesorului, sau doctorului, va disparea atunci cand acestia nu vor mai cauta sa-si imbunatateasca viata prin cai neoficiale ci vor activa in institutii care daca isi bat joc de consumatori vor fi schimbate, nu prin voia intamplatoare a unui ministru, ci prin mersul natural al concurentei. Spaga data „organului de control” va disparea sau macar va fi mai rara atunci cand vor fi reguli putine, simple si clare.

2. Privatizarea companiilor in care statul a ramas actionar si utilizarea acelor fonduri pentru accelerarea trecerii la un sistem privat de pensii

Mitul companiilor de stat „esentiale” pentru Romania este fabricat in laboratoarele propagandei politice. In realitate, aceste companii s-au dovedit esentiale doar pentru stat, mai exact pentru „baietii destepti” care s-au cocotat in consilii de administratie sau le-au folosit in diverse contracte paguboase pentru natiune. Astazi toata lumea vede, de exemplu, ca trenurile private sunt mai bune si mai ieftine decat cele de stat, chiar daca ele sunt gestionate de fosti angajati ai falimentarului CFR.

Nu doar ca s-ar realiza economii semnificative din eliminarea acestor gauri negre ale economiei, dominate de o clientela politica parazitara, dar din veniturile obtinute am putea rezolva problema care se profileaza deja legata de deficitul sistemului public de pensii. In fiecare an deficitul sistemului de pensii se adanceste, iar pe masura ce un angajat va sustine din ce in ce mai multi pensionari, problema se va agrava. Daca nu reducem dependenta fata de sistem problema va ajunge nerezolvabila iar tinerii de astazi vor ajunge sa cunoasca un nivel alarmant al saraciei atunci cand vor ajunge la varsta pensionarii.

De aceea, din privatizarile efectuate, cerem constituirea unui fond prin care sa fie negociata iesirea din sistemul public de pensii a celor care nu ar mai vrea sa faca parte din el. Aceasta iesire din sistem se poate face contra unei sume fixe, corespunzatoare stadiului de cotizare si/sau al fluxurilor viitoare de bani la care se asteapta fiecare. Astfel ar putea fi redusa, daca nu chiar eliminata cea mai impovaratoare obligatie fiscala pentru salariati, anume contributia de asigurari sociale, care asigura statului aproximativ 25% (15.8% prin contributii ale angajatorului, 10.5% prin contributii ale angajatului) din munca fiecaruia. Simultan, veniturile actualilor pensionari nu ar fi periclitate.

 

Read More
Economie Featured

#Colectiv. Ce ironie: reforma sanatatii, dupa 4 ani

Noiembrie 2015: pacienti de la #Colectiv sunt trimisi in Olanda

Ianuarie 2012: la presiunea strazii (va amintiti protestele din strada?/demisia si intoarcerea lui Arafat?), pica modelul olandez propus pentru reformarea sistemului de sanatate din RO. Proiectul propunea privatizarea sistemului sanitar. Practic, modelul olandez fusese luat in calcul de autoritatile romane care lucrasera la noua Lege a Sanatatii, insa ideea a picat in urma protestelor din ianuarie 2012.

Va las pe voi sa trageti o concluzie.

————————————————

Eu, unul, sunt pentru privat 100%, pentru o schimbare radicala, dar imposibila la cum arata negocierile (politice si de putere) intre guvernanti si “bunul national”. Ca multi altii, si eu platesc de trei ori pentru servicii de sanatate (contributii la sanatate, abonament la servicii medicale private si “atentii” date medicilor dintr-un spital de stat), asa ca este esential sa stiu care va fi ponderea sectorului privat in domeniul sanitar.

Pacat de medicii senzational de buni, pasionati si implicati in toate actiunile post #Colectiv. Pacat si de mediul privat, care se poate implica si mai mult daca este lasat (mai) liber. Fiindca a venit vorba, stiai ca Regina Maria a evacuat impreuna cu Intermedicas un al treilea pacient catre spitalul Sheba – Tel Ha Shomer din Israel?

Catalin Mircea Ilnitchi de la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca a fost evacuat aerian ieri, in jurul orei 13:00. Pacientul a fost internat in seara zilei de 30 octombrie 2015, in urma incidentului din clubul Colectiv. Acesta prezenta arsuri termice pe aproximativ 25% din suprafata corpului, insa au fost deosebit de afecati plamanii si caile respiratorii.

Read More
Economie Featured

Sa celebram Ziua Mondiala a Economisirii

Cred ca tarie ca adevaratul motor al economiei este economisirea. Este simplu: economisirile reprezeinta temelia relansarii productiei alaturi de relaxarea fiscala. Nu consumul trebuie sa fie obiectivul celor care doresc sa relanseze economia.

In cazul in care nu stiati, sambata, 31 octombrie este Ziua Mondiala a Economisirii. Aceasta zi a fost marcata pentru prima data la 31 octombrie 1924, fiind instituita de participantii la primul Congres International de Economii, organizat de Asociatia Bancilor de Economii la Milano, Italia.

Am aflat despre aceasta zi datorita BCR, institutie financiara care spune ca Romania are nevoie de economisire in lei pe termen lung pentru a acorda credite in moneda nationala pe perioade mari de timp iar construirea unei curbe a randamentelor titlurilor de stat in lei este un pas in acest sens. Din totalul emisiunilor de obligatiuni in lei ale Ministerului de Finante aflate in sold in prezent, numai 7% au scadenta dupa 2025, se arata intr-un raport BCR realizat cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii.

 

„Altfel spus, trebuie sa vedem o reducere a dependentei de finantarea externa si sa avem o finantare a cresterii economice prin resurse acumulate intern. Totodata, este necesara o reducere a presiunii pe termen lung asupra bugetului de stat, prin folosirea sistemelor private alternative care se bazeaza pe economisirea de-a lungul mai multor decenii. Imbatranirea populatiei nu face decat sa adauge presiune suplimentara in acest sens“, se mai arata in raport.

 

Din pacate, datele Institutului National de Statistica arata ca romanii pun tot mai putini bani deoparte, astfel ca daca datele din 2009 indicau o economie de 268,7 de lei pe luna, in 2012 suma scazut la 230,6 de lei.

World Savings Day Promotional Video from Wildek Entertainment on Vimeo.

O economie bazata pe consum nu genereaza crestere economica sanatoasa. Logica economica ne convinge ca pentru a consuma constant si mai mult in viitor, trebuie sa ne limitam cheltuielile in prezent. Avansul prosperitatii trebuie sa fie produsul economisirii unei parti din castigurile actuale.

„La inceputul fiecarui pas catre o existenta mai prospera se gaseste economisirea – constituirea de rezerve de produse care face posibila prelungirea perioadei medii de timp care se scurge intre inceputul procesului de productie si momentul in care acesta furnizeaza un produs imediat utilizabil si consumabil („Actiunea Umana”, Ludwig von Mises). – aceasta trebuie sa fie o lectie economica de capatai pentru toti tinerii din Romania.

Productia si investitiile private, doua dintre ingredientele de care economia are nevoie ca de aer, nu vor fi relansate fara economisiri sanatoase.

Read More
Economie Featured

Magazinele, obligate sa vanda produse romanesti => o idee care sfideaza logica economica

Ce face un politician cand vrea sa iasa in evidenta? Are mai multe solutii, dar cele mai la indemana sunt strategiile populiste care ignora logica economica. Cea mai recenta este propunerea legislativa initiata de senatorul PSD Ovidiu Dontu care ar urma sa ajunga si in atentia Camerei Deputatilor, for decizional:

–  Propunerea legislativa instituie obligatia comerciantilor persoane juridice sa achizitioneze produsele din categoriile carne, legume si fructe in proportie de cel putin 51% corespunzator fiecarei categorii, din lantul alimentar scurt, adica din productie romaneasca.

Propunerea este proasta 1. din punct de vedere legal si, mai ales, 2. dpdv economic:

 

1. Potrivit unor specialisti in drept consultati de HotNews.ro, proiectul de lege ridica mari semne de intrebare in ce priveste respectarea legislatiei comunitare. Astfel, proiectul de lege incalca articolul 28 al Tratatului de Functionare al Uniunii Europeane (TFUE).

2. Aceasta propunere ar favoriza producatorii locali, iar acest efect este apludat de multi romani care nu inteleg ca cel care va suferi in cele din urma este consumatorul: preturile produselor vor creste, iar calitatea lor va scadea.

Din pacate, protectionismul capata tot mai multi suporteri la nivel local (vezi pozitia luata de presedintele Traian Basescu care ne invita, in 2009, sa cumparam produse “made in Romania” si proiectul actual ca tarabele din piete sa fie accesibile doar producatorilor persoane fizice, care vor vinde numai legume si fructe romanesti). Protectionismul, promovat cu aplomb, promite ideea de bunastare, insa respingerea produselor din strainatate amana iesirea unei economii din criza si afecteaza consumatorul, care poate decide pretul si structura pe o piata libera.

Foarte multi dintre cei care salute propunerea Senatului considera ca importurile ca sunt rele. “De ce sa importam lapte, carne, legume si fruce, in loc sa le producem majoritar in tara. Firmele autohtone vor muri si, prin urmare, taxele colectate de pe urma lor vor scadea!” este o retorica constanta in vocabularul economic curent.

Ce nu intelegem aici este ca a. cu cat importurile vor fi mai reduse, cu atat mai putine exporturi putem face. Fara importuri nu putem avea exporturi, intrucat strainii nu vor avea resurse pentru cumpararea bunurilor si serviciilor noastre; b. importurile creeaza competitie produselor si serviciilor autohtone, deci creste competitivitatea antreprenorilor locali si c. (aviz celor care isi doresc sa creasca taxele colectate!) importurile sunt, de asemenea, taxate de catre guvern.

 

As incheia cu argumentarea economistului Murray N. Rothbard (Protectionism and the Destruction of Prosperity), care explica intr-un mod foarte relevant boala protectionismului:

 

“Acesta este doar o cerere de a leza consumatorii si prosperitatea pentru a acorda privilegii permanente unor grupuri de producatori mai putin eficienti, pe cheltuiala firmelor mai competente si a consumatorilor. In acelasi timp, protectionismul este un tip de asistenta deosebit de periculos pentru ca incarcereaza permanent comertul in mantia patriotismului.”

 

 

Read More
Economie Featured

Locomotiva multinationala care tracteaza vagoanele supraincarcate

Economia romaneasca este precum un tren cu o locomotiva multinationala, care tracteaza prea multe vagoane supraincarcate. In aceste conditii, este normal ca trenul sa mearga incet, arata un studiu de lecturat, realizat de CIT Restructuring.

Imaginea fragila a mediului economic romanesc este evidentiata prin dependenta de un nucleu de companii, cu impact mare asupra economiei. Practic, 16.497 companii (adica doar 2,29% din totalul acestora de 720.000 de companii active) asigura 40,29% din totalul angajatilor din Romania.

firmestudiuromania

Aceste companii au generat in anul 2013 o cifra de afaceri de 164,69 mld. euro, reprezentand 65,88% din cifra de afaceri generata de companiile din Romania in 2013.

firmeromania

Piata este formata dintr-un numar foarte mare de companii mici si mijlocii si un numar mic de companii mari. Potrivit studiului, intreprinderile mijlocii, cu active intre 1,5 si 5 milioane de euro genereaza 16,5% din cifra totala de afaceri, in timp ce intreprinderile mari (10% din totalul companiilor analizate) produc 70% din cifra totala de afaceri.

Read More
Economie Featured

Doua exemple care-mi arata ca nemtii resping capitalismul

Aud in jurul meu argumentatii care descriu Germania asemenea unui stat capitalist, in care totul este mai sanatos din punct de vedere economic. 2014 mi-a adus in atentie mai multe actiuni care imi arata ca modelul economic al nemtilor este hibrid, nicidecum capitalist. Iata doua exemple mai jos. Dar ce este, pana la urma, capitalismul?

“Capitalismul este un sistem economic bazat pe proprietatea privata si oportunitatea de a castiga din oferirea de produse si servicii catre consumatori, pe o piata libera.” (Dragos Manac)

1. Cetatenii germani plateau taxe de drum pe soselele din Austria si Elvetia, in apropiere de granita, insa vecinii lor nu plateau in Germania. Cam acesta-i rationamentul care justifica decizia Germaniei de a introduce din 2016 o taxa de pana la 130 de euro pe an pentru soferii straini care circula pe autostrazile din tara, celebra retea Autobahn

Capitalism? Mai degraba NU.

2. Uber, aplicatia pentru smartphone care face legatura intre pasageri si cel mai apropiat sofer dispus sa-si ofere serviciile contra cost, a fost interzisa in Germania, dupa ce instantele judecatoresti au constatat incalcarea normelor privind transportul de persoane.

Avem in Germania un sistem economic bazat pe proprietate privata? NU. Admiram mai degraba un sistem economic care ingroapa inovatia.

 

Read More
Economie Featured

BACK TO SCHOOL. Sa invatam copiii urmatoarea lectie: motorul unei economii este economisirea

Elevii incep scoala luni, 15 septembrie, si tot luni se implinesc sase ani de la Lunea Neagra din septembrie 2008, atunci cand a avut loc falimentul Lehman Brothers. Pentru mine se implinesc cinci ani de cand am inteles si am aplicat o lectie pe care o recomand tuturor elevilor care incep scoala astazi: economiseste, tinere! Altfel spus, adevaratul motor al unei economii este economisirea.

Iata un scurt argument macroeconomic: degeaba economia Romaniei crestea spectaculos (7-8%) in 2008 daca eram cu totii martorii unui dezacord economic: consumam mai mult de cat produceam. Putini au inteles atunci ca, pentru a relansa consumul din Romania intr-un mod sanatos, trebuie mai intai sa relansam productia. Cum poti restarta productia mai sanatos economic daca nu din capitalul economisit?

O economie bazata pe consum nu genereaza crestere economica sanatoasa. Logica economica ne convinge ca pentru a consuma constant si mai mult in viitor, trebuie sa ne limitam cheltuielile in prezent. Avansul prosperitatii trebuie sa fie produsul economisirii unei parti din castigurile actuale.

Productia si investitiile private, doua dintre ingredientele de care economia are nevoie ca de aer, nu vor fi relansate fara economisiri sanatoase.

„La inceputul fiecarui pas catre o existenta mai prospera se gaseste economisirea – constituirea de rezerve de produse care face posibila prelungirea perioadei medii de timp care se scurge intre inceputul procesului de productie si momentul in care acesta furnizeaza un produs imediat utilizabil si consumabil („Actiunea Umana”, Ludwig von Mises). – aceasta trebuie sa fie o lectie economica de capatai pentru toti tinerii din Romania.

Am gasit un studiu util care analizeaza daca invatamintele despre avantajele economisirii pe care parintii le ofera copiilor influnteaza apetenta acestora pentru a pune bani deoparte cand devin adulti. Concluziile studiului Teaching Children to Save: What Is the Best Strategy for Lifetime Savings? sunt clare:

We found that parental teaching to save increases the likelihood that an individual will save when adult by 16%, and the saving amount by about 30%. Receiving parental teaching to save stimulates saving attitude to a large extent: the effect is so large that an unemployed household head who received parental teaching to save has the same propensity to save as an employed household head but without parental teaching. In addition, a household head with parental teaching but without high school degree saves the same amount of money as a college graduate without parental teaching to save.

Este simplu: invatati-va copiii, acasa si la scoala, adevaratele lectii despre economie. Una dintre acestea se refera la economisire.

Read More
Economie Featured

Titlurile de stat pentru populatie = un furt de lichiditate din economie

Guvernele propun cetatenilor sa imprumute statul prin cumpararea de obligatiuni. Altfel spus, guvernantii fac apel la patriotismul cetatenilor pentru a-si asigura o parte din finantare.

Ideea, prea idealista pentru un ecosistem caracterizat printr-o interactiune redusa intre populatie si sistemul financiar – jumatate dintre romani nu au niciun fel de relatie cu institutiile financiare -, pare in aparenta utila pentru educarea financiara a cetatenilor. Sunt de acord sa facem educatie financiara, dar nu cu cheltuieli publice care ajung sa fie acoperite, bineinteles, din venituri obtinute prin impozite.

Las deoparte costurile, administrativ vorbind, ale acestui nou proiect si faptul ca investitiile in titluri de stat vor fi scutite de impozit in timp ce castigurile dobanzile la depozite sunt taxate puternic. Privesc din alt unghi problema finantarii statului de catre cetateni, o practica care de altfel nu este deloc noua. Asemenea unei autostrazi gandita de un grup de birocrati care nu asigura cresterea neta de valoare pe leu cheltuit ca si cea creata de un investitor privat, in egala masura a investi un leu in datoria publica inseamna ca acel leu nu va mai fi utilizat pentru investitii private. Asa cum arata economistul Stephen Davies in interventia de mai jos (va invit sa urmariti inregistrarea, care explica cel mai bine argumentatia), investitiile guvernamentale vor fi mereu (sau aproape intotdeauna) mai putin productive decat cele private.

In loc sa isi reduca mai mult cheltuielile, guvernul prefera sa vanda obligatiuni catre investitorii privati si sa foloseasca banii obtinuti pentru a finanta investitiile curente, astfel incat acele persoane fizice care imprumuta statul nu vor mai investi in alte activitati economice, strategie care ar fi mai productiva decat o „investitie” in datoria guvernamentala.

Cum se ajunge la acest rezultat, care in manualele de economie este descris ca efect de evictiune (crowding out)? Simplu. Atunci cand ai pe mana banii tai, investitiile vor fi alocate cu mare atentie. In cazul in care trebuie sa aloci banii altor persoane, atunci vei fi, de asemenea, responsabil. Dar atunci cand folosesti banii altor oameni in folosul altcuiva, asa cum fac birocratii guvernamentali, nu ai nicio motivatie sa folosesti acel capital intr-un mod eficient. Si gasim multe exemple in trecut care sa confirme acest lucru, dupa cum spune si istoricul Stephen Davies.

Efectul crowding out ia nastere mai ales ca urmare a unei interventii etatiste. Daca imprumuta statul, indivizii lasa mai putin capital institutiilor financiare. Economisirile in sistem raman aceleasi, astfel incat rata dobanzii nu se modifica.

Ar trebui ca guvernul sa se imprumute de la cetateni? Nu cred in aceasta politica publica, o alta cale prin care statul erodeaza lichiditatea in economie. Sa aplicam reteta italienilor, care si-au mobilizat jucatorii de fotbal sa indemne suporterii la achizitia de obligatiuni de stat? Imi e greu sa imi imaginez cum cozile din fata agentiilor de pariuri de langa San Siro se vor muta la ghiseele bancilor din Milano, cu atat mai dificil vad o promovare ieftina si eficienta in Romania…pe bani publici.

Read More
Economie Featured

Patru erori in dezbaterea “Lapte Napolact de import”: una este la un pas sa dea in foc!

Producatorul Napolact este in centrul atentiei pe tema controversatei stiri despre presupusa renuntare la producatorii de lapte din Ardeal, in favoarea celor din Ungaria. Va propun sa analizam acest subiect, pe scurt, sub lupa logicii economice.

Context: I. FrieslandCampina, compania olandeza care detine Napolact, a renuntat sa mai recolteze lapte din Mures, Satu Mare si Salaj pe motiv ca este mai ieftin sa aduca lapte din Ungaria, decat sa-l colecteze de la micii producatori din Romania. II. Reactia FrieslandCampina: “Producem si vindem circa 95% din produse in Romania + “Am incheiat colaborarea cu 50 de centre de colectare a laptelui de mici dimensiuni din nord-vestul Romaniei.”

Am identificat patru erori de logica economica in dezbaterea “Lapte Napolact de import”. A patra eroare este o concluzie extrem de arzatoare. Ba chiar este la un pas sa dea in foc.

1. O decizie de business este judecata gresit.

Publicul trebuie sa inteleaga ca decizia prin care un producator/procesator de lapte isi schimba furnizorii este bazata pe un calcul economic antreprenorial care urmareste sustenabilitatea afacerii. Fie ca ne referim la inchiderarea unui parteneriat cu un intermediar (in cazul Napolact, centrele de colectare) sau la relocarea unui punct productie, compania/antreprenorul ia in calcul exclusiv interesele investitorilor si cerintele consumatorilor.

2

 2. Fiecare schimbare de strategie este abordata de public in mod subiectiv.

Ma fascineaza cum publicul larg – politicienii si unii observatori ai mediului de business – au comentat pe un ton nationalisto-alarmist plecarea Nokia din Romania sau inchiderea fabricilor Europharm si Poiana de la Brasov. Am vazut comentarii bazate pe aceeasi logica inclusiv in discutia despre relatia dintre Friesland si fermierii din Ardeal. Pe un ton nationalist cu iz protectionist, multe voci au promis un boicot al brandului Napolact solicitand chiar o interventie a institutiilor de stat care sa salveze agricultorii autohtoni. Nu ma opun ideii de boicot din partea consumatorilor – o decizie exclusiv privata – , dar argumentele nationaliste omit, spre comparatie, ca alte multinationale si-au mutat productia din Ungaria in Romania. Sa luam doar un exemplu: Michelin a mutat anul acesta productia fabricii de anvelope pentru autocamioane din Ungaria (Budapesta), in Romania (Zalau).

3. Atentie la boala “importita”!

Sa numim “importita” afectiunea economica prin care lumea afirma ca importurile ar fi rele. “De ce sa importam lapte, in loc sa-l producem exclusiv in tara. Firmele autohtone vor muri si, prin urmare, taxele colectate de pe urma lor vor scadea!” este o retorica constanta in vocabularul economic curent. Ce nu intelegem aici este ca a. cu cat importurile vor fi mai reduse, cu atat mai putine exporturi putem face. Fara importuri nu putem avea exporturi, intrucat strainii nu vor avea resurse pentru cumpararea bunurilor si serviciilor noastre; b. importurile creeaza competitie produselor si serviciilor autohtone, deci creste competitivitatea antreprenorilor locali si c. (aviz celor care isi doresc sa creasca taxele colectate!) importurile sunt, de asemenea, taxate de catre guvern.

 4. NU vedem padurea de copaci!

Cred ca, in cazul discutiei despre productia laptelui din Ardeal, cea mai grava problema se refera la competitivitatea fermierilor romani. Ca de obicei, atunci cand analizam un caz tindem sa vedem doar efectele imediate ale unei fenomen, nu si consecintele pe termen lung asupra unui grup in particular, dar si asupra tuturor grupurilor.

Din discutia pe care am avut-o cu Jan Willem Kivits, CEO al FrieslandCampina, si din observatii ale pietei, aflu ca foarte multi fermieri care detin vaci nu sunt pregatiti pentru deschiderea pietei din 2015 care va avea loc prin eliminarea cotelor la lapte. Micii fermieri risca sa dispara dupa eliminarea cotelor de lapte din 2015 nu pentru ca aceasta decizie de eliberare a pietei este nesanatoasa economic (din contra, as zice eu), ci pentru ca putini intreprinzatori din mediul rural sunt cu adevarat competitivi. In plus, la fel de putini si-au rezolvat problemele de succesiune.  Aceasta-i adevarata problema care-i la un pas sa dea in foc si despre care nu vorbeste nimeni!

Read More
1 9 10 11 12 13 14