Category : Economie

Economie Featured

In apararea antreprenorilor : “Ne ocupam timpul cu asta, in loc sa ne concentram pe business”. Tu ce ai face cu 100.000 de euro in 2018?

I. Într-o discuție despre internaționalizarea firmelor românești, în plină zi de Black Friday, un antreprenor român din tehnologie îmi spune că mintea nu îi stă deloc la evenimentul anului în e-commerce, Black Friday, chiar dacă business-ul său este strâns legat de comerțul electronic. Motivul este simplu și dureros: antreprenorul nostru este forțat să aloce ore în șir pentru a desluși modificările generate de Revoluția Fiscală.

Un business românesc global suferă din cauza Revoluției Fiscale.

II. Un alt antreprenor, CEO-ul unei companii înființate în 2010, se întreabă pe Facebook ce-ar putea să facă firma sa cu 100.000 de euro anul viitor? Tot el dă un răspuns concret: “să organizeze unul sau două team-building-uri spectaculoase,- să asigure 100 de prânzuri pentru toți angajații”. În schimb, de acești bani, 100.000 de euro, trebuie să suplinească taxele trecute de la angajator la angajați pentru a nu scădea salariile nete. Antreprenorul concluzionează sec: “Beneficiul real pentru oameni și companie? #zero”

Ca idee, start-up-ul  (de fapt, “scale-up-ul”) de mai sus a dezvoltat o soluție pentru formulare și chestionare online care este utilizată pe mai multe piețe internaționale, în principal de piețele anglofone-SUA, Canada, Marea Britanie și Australia – dar și de către clienți din țări vorbitoare de limbă spaniolă din întreaga lume.

Un alt business românesc global suferă din cauza Revoluției Fiscale.

III.  În aceeași săptămână, un alt antreprenor, de data aceasta mai cunoscut, Felix Pătrăscanu, co-fondator al companiei FAN Courier, descrie că nu se poate concentra asupra provocărilor la nivel tehnic în domeniul său de activitate, cum ar fi o concurență ca Uber în taximetrie, întrucât este forțat să-și irosească resursele pentru a se conforma noului pachet fiscal.

„În lumea asta se întamplă atâtea lucruri față de care noi rămanem în urmă din cauză că, în loc să facem față provocărilor din business, ne ocupăm timpul cu prevederile fiscale. S-ar putea să apară un Uber pe curieratul de marfă, și atunci tot business-ul meu se va prăbuși dacă nu voi face față acestei concurențe. Dar suntem nevoiți, ca oameni de afaceri, să ne ocupăm timpul cu conformarea, în loc să ne concentrăm pe provocările din business”, a spus Felix Pătrășcanu.

Un business românesc mare, cu ambiții regionale, suferă din cauza Revoluției Fiscale. 

Din punct de vedere economic, cei trei antreprenori se confruntă cu un uriaș “cost de compliance” (să-l numim în română “cost de conformitate” sau “cost de conformare”). Spre deosebire de costul de oportunitate, care poate fi înțeles și acceptat atunci când alegi liber, spre exemplu, alegi merele, iar următoarea alternativă ar fi fost perele (renunți, astfel, la pere), “conformarea cu birocrația” nu mai este o alegere, ci avem, de fapt, o componentă importantă de coerciție. Altfel spus, antreprenorii se confruntă, în caz de neconformare, cu o amenințare implicită cu agresiunea.

Economic, acest “cost de compliance” reduce din resursele care ar fi fost alocate către obiective cu adevărat generatoare de profituri și satisfacții ale consumatorilor (vezi focusul Antreprenorului I în privința Black Friday), poate fractura politica de angajări a firmei, deci mai puține locuri de muncă (vezi preocupările Antreprenorului II) și poate strica stimulentele pe piață (îi penalizează pe cei eficienți, spre exemplu Antreprenorul III, fondatorul FANCourier ). Toate aceste procese generează apariția unei noi clase de experți în “compliance” cu birocrația, deci strică diviziunea muncii.

În loc să se ocupe de satisfacerea nevoilor clienților și de lupta cu concurența, cei trei antreprenori, alături de alte zeci de mii de întreprinzători aflați în faza de creștere, se preocupă mai degrabă de satisfacerea nevoilor birocraților. Avem o risipă antreprenorială, iar noi sărăcim pe termen lung. În plus, înființarea de firme de curierat și de tehnologie va deveni mai puțin atractivă, în detrimentul înființării de autorități, departamente și ministere extractive.

Read More
Economie Featured

Antreprenor in Romania: tot mai multe afaceri se axeaza pe comert

Buticurile alimentare, magazinele de cartier şi cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017 ca urmare a evoluţiei economice bazate în principal pe consum, relevă o analiză privind situaţia IMM-urilor.

Pentru oamenii de afaceri, “febra” cumpărăturilor care a cuprins România în ultimii ani a făcut ca o mare parte din investiţii să se axeze pe consum. Aşa s-a ajuns ca cele mai multe firme înfiinţate între 2013-2017 să aibă comerţul drept principal domeniu de activitate. O evoluţie semnificativă o înregistrează şi service-urile auto, mai ales că România a fost invadată de maşini second-hand, care necesită reparaţii.

Cele mai recente date de la Registrul Comerţului arată că în primele nouă luni din 2017 au fost deschise numai puţin de 22.551 firme în comerţ şi reparaţii auto. Pe ansamblu, 32,5% dintre IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%.

Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) şi transport şi depozitare (8%). Potrivit analizei KeysFin, în România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 621,1 miliarde lei în 2013 la 713,3 miliarde lei în 2016.

Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 miliarde lei, firmele mici de 267 miliarde lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde lei.

“Interesant este că cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii.

De remarcat evoluţia pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor (diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde lei din 2013 la plusul de 11 miliarde lei din 2016. Şi IMM-urile au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11.09 miliarde lei respectiv 8,89 miliarde lei.

Analiza arată că, din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel. Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, în 2016, au depăşit nivelul de 232 miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane lei. Firmele din Capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000. Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajaţi) au fost de peste 94 miliarde de lei, şi zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depăşit 83 miliarde lei.

Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 firme cu 209.000 angajaţi).

Creşterea afacerilor IMM-urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus şi riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei – comerţul. Potrivit analizei, IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcţii (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacţiile imobiliare (71,8 miliarde lei) şi Agricultură (43,1 miliarde lei).

Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microîntreprinderi (20,65%) şi companiile mijlocii (18,61%).

În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. Potrivit analiştilor, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie.

Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut. Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 miliarde lei).

 

Read More
Economie Featured

Antreprenorii si investitorii fac front comun (a cata oara in 2017?) impotriva masurilor economice ale Guvernului

Antreprenorii români și marii investitori străini fac front comun, încă o dată anul acesta, împotriva măsurilor care vor pune în pericol echilibrul economic și fiscal al României.

Romanian Business Leaders. Economia României este ca un pacient care arată bine pe dinafară, dar pe dinăuntru a făcut excese, a apreciat Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders.

“Ca să fac o paralelă între un organism uman și economia României, pe dinafară pacientul arată bine. Este înalt, are mușchi pe el, se mișcă bine, economia crește, avem scădere a șomajului. La prima vedere, lucrurile arată bine. Dacă îl ducem pe acest pacient să facă niște analize, să vadă cât e colesterolul și alte componente din organism, care sunt evidențiate pe seturile de analize pe care le facem cu toții din când în când, vom constata că avem foarte multe elemente în setul de analize al României care sunt în parametrii pe care România îi avea în 2008, înainte de criză”, a spus Roșca.

Potrivit acestuia, creșterea economică este alimentată de consum, se adâncește deficitul comercial, crește creditarea și se majorează deficitul fiscal.

AmCham. Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) susţine că impactul bugetar negativ generat de măsurile fiscale pe care vrea să le adopte Guvernul, atât de frecvent şi în regim de urgenţă, este îngrijorător şi îngreunează derularea afacerilor în România.

„AmCham Romania îşi exprimă îngrijorarea cu privire impactul măsurilor de politică fiscală anunţate recent, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât şi din punct de vedere al sustenabilităţii bugetare. În plus, aceste măsuri multiple intervin la scurt timp după introducerea mai multor modificări de politică fiscală, în acelaşi regim de adoptare rapidă, ceea ce creează instabilitate şi confuzie în mediul de afaceri cu privire la impactul al acestor măsuri precum şi cu privire la procedura lor de implementare”, susţin reprezentanţii AmCham.

În viziunea AmCham Romania, atât frecvenţa modificărilor fiscale adoptate în regim de urgenţă, cât şi impactul financiar şi administrativ, îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanţa economică şi în economia în ansamblu, afectând competitivitatea economică a ţării şi capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabilă a economiei româneşti.

FIC. Consiliul Investitorilor Străini din România (FIC) îi cere premierului Mihai Tudose să explice public raţiunea transferului obligaţiilor fiscale de la angajator la angajat deoarece “în mod eronat” s-ar fi înţeles nu doar că angajatorii ar spijini aceast măsură, ci chiar că ar fi promotorii ei, în vreme ce realitatea este alta: membrii Consiliului Investitorilor Străini, “nu sprijină această măsură.”

“Vă transmitem această scrisoare deoarece considerăm că în mod eronat s-a acreditat opinia că angajatorii sprijină sau chiar au sugerat măsura transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Ca urmare a informaţiilor disponibile în spaţiul public, FIC a derulat în ultima perioadă o amplă consultare pe aceasta temă, în rândul membrilor săi. Domnule prim-ministru,dorim să vă comunicăm concluzia consultării în rândul membrilor FIC: companiile nu consideră binevenită această măsură deoarece nu îi înţeleg motivaţia şi raţionamentul economic”, se arată într-o scrisoare transmisă premierului şi semnată de Franz Weiler, preşedintele FIC în numele Consiliului Investitorilor Străini.

Read More
Economie Featured

Avem crestere economica rapida, dar increderea investitorilor scade

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) publică de două ori pe an Indicele percepției  despre mediul de afaceri, realizat în rândul membrii săi. Companiile din cadrul FIC reprezintă un segment important din investițiile străine directe în România, cumulând împreună  mai mult de 180.000 de angajați și o cifră de afaceri totală ce reprezintă aproximativ 25% din PIB-ul României.

grafic 2

Rezultatele analizei din septembrie 2017 arată că peste 60% dintre respondenți se așteaptă ca veniturile și afacerile lor să crească în următorul an, ceea ce confirmă creșterea economică înregistrată de România în acest  an și prognoza  pentru 2018. În același timp  se remarcă o deteriorare semnificativă  a percepției privind mediul de afaceri din România, în special în privința  predictibilității cadrului legislativ  și a stabilității fiscale și de reglementare.

  • 90% dintre respondenți,  în creștere semnificativă de la doar  25% în 2015,  spun că schimbările legislative le afectează planurile de afaceri;
  • 65% dintre aceștia consideră că povara fiscală a crescut în ultima perioadă, spre deosebire de 35% în 2015;
  • 75% spun că mediul  de afaceri din România s-a deteriorat recent și că  evoluțiile  recente  au contribuit la diminuarea încrederii lor.

grafic 1

În ultimii doi ani, a crescut semnificativ numărul membrilor FIC care spun că infrastructura, birocrația sau accesul la forță de muncă le pun probleme din ce în ce mai mari:

  • 42% dintre companiile FIC spun că România pierde din competitivitate datorită  pieței  muncii, spre deosebire de numai 6% în 2015. Acesta este indicatorul care s-a deteriorat cel mai mult în perioada analizată.
  • 90% dintre respondenți spun că infrastructura și birocrația au un impact  negativ  asupra competitivității lor, aceasta fiind o cifră îngrijorătoare.

Două concluzii importante se pot desprinde din analiza indicelui percepției despre mediul de afaceri realizată de FIC în septembrie 2017.

  • Veștile bune: creșterea economică  se vede în activitatea companiilor care  în continuare  se așteaptă la o creștere a  veniturilor,  a activității lor economice  și  își  propun să creeze locuri de muncă.
  • Veștile rele: această creștere economică nu pare sustenabilă pe termen  mediu  și  lung. Lipsa investițiilor  în infrastructură,  creșterea deficitului de forță de muncă, incertitudinea  privind politicile fiscale  și  de reglementare  precum  și  sentimentul  deteriorării  mediului de afaceri vor conduce la reducerea investițiilor private,  locale sau străine  și implicit  ducând  la încetinirea creșterii și la o economie ce va opera sub potențial.

Conform datelor BNR,  investițiile străine directe (ISD) au atins în primele opt luni din 2017  valoarea de

2,52 miliarde euro, în scădere cu 600 de milioane de euro față de perioada similară a anului trecut.

ISD

Este încă prematur ca această scădere să fie interpretată ca o diminuare a încrederii investitorilor străini în economia românească, întrucât  decizia unei  investiții presupune o perioadă de analiză de aproximativ  doi ani. Dar unele măsuri recente au ridicat semne de întrebare investitorilor străini prezenți în România,  așa cum se vede din  analiza  FIC și implicit,  e posibil să-i fi intimidat pe cei care plănuiau să facă investiții în viitor.

Având  în vedere aceste rezultate, considerăm că autoritățile ar trebui să adopte politici  coerente de atragere a investițiilor străine directe, cu atât mai mult cu cât proiectele greenfield au reprezentat numai 78 mil. euro (2,4% din participațiile la  capital)  în  2016, ceea ce arată că pe piața românească au intrat puține companii noi.

România poate deveni a 10-a economie a Uniunii  Europene în următorii 20 de ani,  dacă va face investiții înțelepte, pe termen lung.  Schimbările constante ale politicilor fiscale  prin măsuri anunțate public, la  care ulterior se renunță,  au un efect  negativ  puternic asupra încrederii investitorilor. În același timp, îngrijorările, de percepție sau reale privind  statul de  drept în România au același efect negativ asupra  încrederii.

Nu în ultimul rând, discursurile publice care antagonizează  capitalul străin cu cel  local  sau companiile  mari cu cele mici  contribuie la diminuarea încrederii și la creșterea incertitudinii. La fel de îngrijorătoare sunt situațiile, tot mai frecvente, în care oficialii folosesc informații amăgitoare sau false pentru a ponegri anumite industrii sau sectoare economice.

Read More
Economie Featured

SuperTeach – Proiectul prin care profesorii vor schimba din interior sistemul din educatie

Romanian Business Leaders (RBL), cea mai importantă comunitate de antreprenori și executivi de top din România, în parteneriat cu EDUCATIVA și Institutul pentru Dezvoltare Personală, a lansat proiectul SuperTeach, cu scopul de a-i sprijini pe profesori să devină mentori.

Peste 60% dintre profesori consideră că sistemul de învățământ în sine este principalul factor demotivant, însă, în același timp 18% dintre profesori consideră că ar fi motivați dacă s-ar implica în ceva care să contribuie la schimbarea sistemului educațional, este concluzia unei cercetări realizate de Open-I Research pentru Romanian Business Leaders. Cercetarea a fost realizată pentru lansarea proiectului educațional SuperTeach.

„Profesorii trebuie să devină mentori și să colaboreze între ei. În sistemul actual de învățământ copiii învață să concureze între ei, iar noi ca angajatori, avem nevoie de oameni care să colaboreze”, a spus Dragoș Anastasiu, director general Eurolines și unul dintre inițiatorii SuperTeach.

Proiectul își propune să creeze în cinci ani o comunitate de 1.000 de profesori care, formați cu instrumente inovatoare de dezvoltare personală, să aibă impact asupra altor 30.000 de profesori și să schimbe sistemul din interior, astfel încât elevii acestora să aiba acces la educație în pas cu standardele la zi și în ritm cu nevoile pieței.

„Până să facă sistemul ceva, noi, comunitatea de business, putem genera schimbări profunde pentru educația viitoarelor generații. Având profesori deschiși la minte și suflet vom reuși să inspirăm și să educăm copiii pentru viața reală, care devine din ce în ce mai competitivă”, a spus Felix Tătaru, președintele GMP Group și unul dintre inițiatorii proiectului.

 

SuperTeach va organiza o serie de conferințe inspiraționale și motivaționale pentru profesori, la care vor participa speakeri români și internaționali din domeniile cultură, antreprenoriat, educație. Conferințele vor fi urmate de workshop-uri care vor constitui baza de selecție pentru profesorii care vor participa la traininguri oferite de Institutul Arbinger, lider mondial în traininguri pentru schimbarea mentalității.

echipa SuperTeach
Prima conferință SuperTeach va avea loc pe 25 noiembrie la Universitatea Româno-Americană din București, iar cea de-a doua pe 27 ianuarie la Iași.
Conform studiului realizat  Open-I, 55% din profesori consideră că prioritatea MEC trebuie să fie infrastructura și dotarea școlilor, iar 45% cadrul legislativ.

Cu toate acestea, profesorii consideră că sunt lucruri de îmbunătățit în sistemul de învățământ de către ei înșiși, astfel încât acesta să fie mai performant, în special cu privire la modul în care informația este transmisă copiilor.

Profesorii ar vrea să folosească mai multe metode interactive de predare (67%), să-i ajute pe elevi să-și dezvolte abilitățile de viață (66%) și să utilizeze tehnologia în predare (55%).

SuperTeach este organizat de RBL în partneriat cu Educativa și IDP. Inițiatorii SuperTeach sunt: Dragoș Anastasiu, Felix Tătaru, Cristina Gheorghe și Alexandru Ghiță.

În urma evenimentului de lansare din 17 octombrie la care au participat peste 70 de specialiști în educație, antreprenori, profesori, lideri de opinie, echipa SuperTeach s-a lărgit, aproape toți participanții declarându-și sprijinul pentru proiect.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Romanian Business Leaders: TVA Split va bulversa economia in 2018

Noul sistem de plată defalcată a TVA va bulversa major economia sănătoasă – pe a cărei bună funcționare se bazează atât creșterea economică din 2018, cât și viitorul buget de stat. Ce nu va rezolva noul sistem e problema de fond – evaziunea fiscală – pe care Guvernul o invocă pentru a motiva introducerea plății defalcate a TVA.

În fapt, Guvernul își rezolvă acum – cu riscul de a vulnerabiliza întreaga economie – urgențele de finanțare ale unui buget de stat a cărui principală problemă e că a fost dezechilibrat alcătuit. Evoluțiile din ultima săptămână – rectificarea bugetară, cu suplimentări mari transferate dinspre investiţii de infrastructură către plata salariilor și a pensiilor mărite, precum și recentele solicitări guvernamentale de virare în avans, către buget, a dividendelor puţinelor companii de stat profitabile – demonstrează că prioritatea Guvernului nu e să creeze contextul pentru dezvoltarea economiei în viitor, ci să facă rost urgent de bani cu orice preț: inclusiv acela de a destabiliza, în 2018, sute de mii de companii corecte, majoritatea IMM-uri, cea mai mare parte a lor având capital românesc, prin adoptarea de la 1 ianuarie 2018 a sistemului generalizat de plată defalcată a TVA.

De la 1 ianuarie 2018, companiile din toate domeniile de activitate, fie că au fost sau nu identificate ca activând în arii cu risc fiscal, vor fi obligate să implementeze proceduri noi şi birocratice pentru urmărirea plăţilor şi încasărilor lor cu toţi furnizorii şi clienţii, pentru urmărirea încasărilor în numerar şi prin card, folosind noile conturi de TVA. Companiile din România vor fi expuse la penalităţi excesiv de mari din cauza lipsei implementării din timp a unor măsuri de ajustare a software-urilor contabile şi de facturare, a deschiderii şi urmăririi noilor conturi de TVA prin Trezorerie sau prin intermediul băncilor care vor opera cu astfel de conturi sau a urmăririi zilnice a încasărilor şi plăţilor.

Noul sistem de plată a TVA şi capacitatea extrem de slabă a autorităţilor fiscale de a-l gestiona la nivel naţional vor conduce la blocaje financiare şi costuri de finanţare mai mari pentru multe companii, în special cele mici şi mijlocii. Noul sistem va obliga companiile să menţină lichidităţi în conturi blocate de TVA, fără să poată folosi aceşti bani (care nu reprezintă neapărat suma de TVA de plată datorată către buget) pentru plata furnizorilor sau a salariilor, fără acordul prealabil al funcţionarilor ANAF.

Beneficiile macro ale măsurii – care ar oferi autorităţilor garanţii privind încasarea TVA la nivelul sumelor declarate de contribuabili sau folosirea temporară a acestor disponibilităţi – ar trebui comparate cu costurile cuantificabile (software, angajaţi, costuri de finanţare şi comisioane bancare, costuri cu penalităţi în caz de erori etc.) şi necuantificabile (costurile birocraţiei, libertatea de a tranzacţiona liber în cadrul UE pentru nerezidenţi, scăderea atractivităţii investiţionale a ţării etc.) ale implementării sistemului pentru toţi contribuabilii oneşti din România. Din 2018, produsele și serviciile românești vor fi mai puțin competitive, România va fi mai puţin atractivă pentru atragerea de noi investiţii, multe companii ar putea intra în insolvenţă, iar altele se vor vedea obligate să recupereze costurile prin creşterea prețurilor.

La nivel declarativ, Guvernul recunoaște importanța capitalului autohton și afirmă că susține dezvoltarea antreprenoriatului.

La nivelul faptelor, sistemul de plată defalcată a TVA – impus de Guvern de la 1 ianuarie 2018, în ciuda contraargumentelor și avertismentelor venite din partea tuturor reprezentanţilor companiilor active în România – va sfârși prin a gâtui sute de mii de mici întreprinzători corecți care, în loc să-și dirijeze în anul care vine eforturile spre dezvoltare și creare de noi locuri de muncă, vor fi nevoiți să aloce resurse de timp, bani și energie pentru a compensa incapacitatea cronică a statului de a aduce la lumină evazioniștii precum și incapacitatea de a-și recupera datoriile de la companiile de stat, beneficiare ale unei perpetue indulgențe din partea autorităților fiscale.

Romanian Business Leaders (RBL), o organizație non-profit care de 6 ani contribuie, prin proiecte concrete, la cultivarea antreprenoriatului onest şi responsabil, cere Guvernului României să regândească măsurile care impun obligativitatea plății defalcate a TVA de la 1 ianuarie 2018 și să se asigure, înainte de a implementa măsuri de o asemenea complexitate, că autoritățile fiscale – ANAF, Trezoreria – au capacitatea logistică și instituțională de a gestiona o astfel de schimbare radicală în lucrul cu sute de mii de companii. Creșterea economică de 5,7% cu care România se laudă în 2017 e rezultatul activității acestor companii. Dacă ele nu vor funcționa la fel de bine în 2018, creșterea economică va fi frânată, iar bugetul de stat va fi, în consecință, mai sărac ca în 2017.

RBL cere Guvernului, de asemenea, să ia măsuri rapide și împotriva adevăratei evaziuni fiscale, nu doar a întârzierilor de plată din economia albă.

RBL cere Guvernului, în același timp, să trateze cu egală exigență companiile private și companiile de stat când vine vorba de datoriile către buget. Conform calculelor noastre, folosind datele Consiliului Fiscal, datoria medie către buget a unei companii de stat era în 2015 de 8,8 mil. lei (1,95 mil. euro), în vreme ce o companie privată avea către același buget o datorie medie de 23,9 lei (5,31 euro).

În final, RBL cere Guvernului să ia măsuri chibzuite, care să țintească rădăcina marilor minusuri de la bugetul de stat, în loc să sufoce și mai mult companiile corecte, pe contribuția cărora se bazează întregul buget al ţării.

Read More
Economie Featured

INDICATOR CHEIE. Investitiile straine sunt in scadere dupa primul semestru din 2017

Un indicator important la care trebuie să ne uităm lunar este volumul investiţiilor străine directe, care reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri românesc, cât şi percepţia investitorilor străini.

Cele mai recente date de la BNR relevă că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,8 miliarde de euro în primele şase luni din 2017, comparativ cu 2,1 miliarde de euro în perioada similară din 2016 (-13,4%).

Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) din primul semestru 2017 au însumat 2,17 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 338 de milioane de euro.

În perioada ianuarie-iunie 2017, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,74 miliarde de euro, comparativ cu 1,9 miliarde de euro în perioada similară din 2016.

„În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,05 miliarde de euro, balanţa veniturilor secundare şi balanţa serviciilor s-au încheiat cu excedente mai mici cu 247 de milioane de euro, respectiv cu 51 de milioane de euro, iar balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 562 de milioane de euro”, potrivit BNR.

Ce ar fi de făcut în perioada următoare mai ales că aportul investițiilor străine în creșterea și dezvoltarea economică a României pe parcursul ultimilor ani este de necontestat, prin contribuția adusă la dezvoltarea tehnologică, creșterea exporturilor, importurile de know-how?

Spre exemplu, pentru atragerea  și păstrarea ISD, cu menținerea și amplificarea efectelor pozitive, autorii unui raport publicat de Consiliul Investitorilor Străini în România (FIC) și Academia de Studii Economice consideră că sunt posibile și dezirabile două direcții de acțiune. Mai adaug eu o direcție proaspătă.

 I. Creșterea capacității de absorbție a economiei. În mod cert, după cum sugerează și literatura de specialitate, impactul pozitiv al ISD în economia țării gazdă depinde de capacitatea de absorbție  a acesteia: calitatea capitalului uman, gradul de dezvoltare economică și tehnologică, stabilitatea și atractivitatea legislației. Astăzi, principalele surse de atractivitate pentru investitori sunt resursele create, precum infrastructura sau instituțiile, mai mult decât înzestrarea cu resurse naturale. Astfel de eforturi nu sunt menite numai să atragă investitorii străini, dar contribuie și la dezvoltarea economică a țării. De asemenea, va spori volumul de investiții cu valoare ridicată adăugată și eficientă crescută.

II. Dezvoltarea și implementarea unei strategii de atragere a ISD. Rezultatele pozitive ale României sunt limitate de lipsa unui document strategic care să privească în mod concret stimularea ISD, pârghiile economice pentru încurajarea acestora și remedierea eficienței scăzute a agențiilor românești de atragere a investițiilor, care nu au sugerat până în prezent că ar avea o poziție de forță ca partener de negocieri pentru investitorii străini.

Diasporainvestitiistraine

 III. Diaspora, catalizator pentru aducerea de investitori străini în România. O idee în care cred foarte mult, expusă în articolul din ziarul Bursa: “Diaspora este un catalizator pentru aducerea de investitori străini în România. Vrem să aducem 100 de investiţii străine în România, iar Centenarul Marii Uniri, de anul viitor, dublat de faptul că în prima jumătate a lui 2019 ţara noastră va deţine preşedinţia UE, conturează un context excelent pentru ca acest lucru să se întâmple”.

+ recomand DIPLOMATIE ECONOMICA. Investitiile straine sunt in crestere, insa radiografia internationalizarii este dureroasa

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

SPLIT TVA – care este efectul asupra cresterii gradului de colectare la buget?

Forțat să facă “vrăji” pentru creşterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanţă prin care se doreşte implementarea unui nou sistem de plată defalcată a TVA. S-au spus deja multe pe marginea acestui subiect, cum funcţionează, cine îl aplică, ce penalităţi ne aşteaptă dacă nu ne conformăm. Întrebarea care rămâne, totuşi, este cum ne ajută plata defalcată? Mai precis, care este efectul, în cifre, asupra creşterii gradului de colectare a TVA la buget? Care ar fi “răsplata” pentru un astfel de efort de implementare? Adică, merită sau nu să ne apucăm să angajăm costuri semnificative pentru schimbarea sistemelor informatice, personal suplimentar pentru a putea urmări (zilnic) încasările şi plăţile în conturile distincte?

 

Evident că acest mecansim este “promovat” ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale şi fraudei prin creşterea conformării voluntare şi gradului de colectare a TVA. Se pare că “evazioniştii” declară, totuşi, TVA, dar nu îl mai plătesc! (De aici, diferenţa foarte mare între TVA colectată şi TVA efectiv încasată de bugetul statului.) Şi, iată cum, peste noapte (nimic nou!) am găsit metoda cea mai bună să îi facem să şi plătească. Sistemul de plată defalcată a TVA! Cum se vede, însă, “în piaţă” această soluţie? Ca o măsură luată în grabă, nefundamentată tehnic şi economic, care nu respectă tehnica legislativă şi, mai ales, care nu respectă contribuabilii de bună-credinţă, pe care intenţionează, teoretic, să îi protejeze (sic!).

 

Termenul pentru implementarea acestei măsuri, opţional de la 1 septembrie şi obligatoriu de la 1 octombrie, este nerealist de scurt şi arată că nu s-a ţinut cont de nevoile mediului de afaceri privind, de exemplu, adaptarea sistemelor informatice şi identificarea de soluţii operaţionale (şi nu în ultimul rând, materiale). Deşi în Nota de fundamentare se menţionează că impactul asupra mediului de afaceri este “favorabil”, această concluzie nu este documentată printr-un studiu de impact care să arate cifre concrete privind, pe de o parte, avantajele aduse bugetului de stat şi, pe de altă parte, impactul asupra mediului de afaceri.

 

Contrar celor susţinute în Nota de fundamentare, implementarea acestui mecanism încalcă prevederile comunitare, în primul rând prin neobținerea unei autorizări specifice de la Consiliul European pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata TVA. Or, pentru a obţine o astfel de derogare, România ar fi trebuit să prezinte un studiu de impact temeinic şi, mai mult, să demonstreze că mecanismul nu ar afecta valoarea globală a încasărilor din TVA, colectată în stadiul consumului final. Ne exprimăm pe această cale îndoielile privind îndeplinirea acestor criterii.

 

Dacă, într-adevăr, mecanismul românesc de defalcare a plăţii ar fi inspirat de cel italian (aşa cum susţin autorii), exemplul ar trebui urmat până la capăt. Totuşi, diferenţele faţă de modelul italian sunt semnificative, începând de la obţinerea derogării impuse de legislaţia comunitară, persoanele şi sectorul de activitate care sunt avute în vedere (respectiv, livrările de bunuri şi prestările de servicii către autorităţi publice, în urma dovezilor statistice privind practicile frauduloase din acest domeniu), mecanismul de funcţionare şi aplicarea temporară (ca, de altfel, orice măsură menită să combată fenomenul de evaziune fiscală şi fraudă, ce derogă de la regula generală). Ar fi fost de interes opinia Comisiei Europene cu privire la impactul la nivelul României a acestei măsuri, însă aceasta nu este disponibilă, având în vedere că nu s-a realizat nicio consultare în acest sens.

 

Continuând lista exemplelor pozitive (evident din alte ţări ale Uniunii Europene), sistemul de defalcare a plăţii implementat de Polonia este, de asemenea, diferit faţă de cel românesc, fiind unul opţional şi temporar. Mai mult, la această formă s-a ajuns în câţiva ani de analiză, studii şi adaptare la mediul economic polonez.

 

Scopul declarat al sistemului este eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea evazioniștilor. În practică, sistemul înseamnă “pedepsirea” contribuabililor de bună-credinţă prin blocarea resurselor financiare (având consecinţele financiare şi comerciale negative aferente) în conturile dedicate TVA şi restituirea lor (dacă este cazul) doar în baza autorizării ANAF. Nu ştim, însă, cum şi în cât timp.

 

Prin urmare, sistemul presupune indisponibilizarea resurselor contribuabililor şi punerea lor la dispoziţia Bugetului de stat înainte de termenul legal, fără dobândă sau vreun alt fel de motivaţie fiscală (cum ar fi, de exemplu, acordarea unui calificativ bun în vederea reducerii riscului fiscal şi accelerarea rambursărilor de TVA).

 

Pe partea administrativă, pe lângă costurile uriaşe (la nivelul sutelor de mii de euro, în funcţie de dimensiunea companiei) ce ar trebui mobilizate pentru adaptarea sistemelor informatice şi financiar-contabile, monitorizarea plăţilor defalcate va deveni mult mai complexă şi va antrena resurse suplimentare din partea companiilor. Să ne gândim la un operator din domeniul telecomunicaţiilor, care realizează încasări de la diverşi beneficiari (persoane impozabile sau nu, înregistrate în scopuri de TVA sau nu, pentru operaţiuni supuse unor cote diferite de TVA), atât prin numerar cât şi transfer bancar (că să nu mai vorbim de cartele “multipurpose” sau alte tipuri de vouchere), având disponibile conturi bancare deschise la cinci bănci comerciale (cel puţin). După intrarea în vigoare a mecanismului de plată defalcată a TVA, pe lângă investiţia în adaptarea sistemului ERP, o astfel de companie ar trebui să înfiinţeze un departament care să se ocupe exclusiv de monitorizarea plăţilor TVA realizate de benficiari, ceea ce ar însemna o reală piedică în desfăşurarea activităţii sale de bază. Ce să mai vorbim de companiile care folosesc un centru de servicii externalizate (SSC)? Din India!!

 

În plus, inclusiv persoanele nerezidente înregistrare în scopuri de TVA în România vor avea obligaţia de deschidere a conturilor de TVA. O astfel de obligaţie se adaugă la numeroasele obligaţii administrative (menţionăm aici doar declaraţia 394) care fac, oricum, România un mediu de afaceri neatractiv pentru investitorii străini.

 

Nu trebuie să uităm nici de sancţiunile disproporţionate, care ajung până la 50% din suma de TVA nevirată, nivel ce contravine în mod flagrant principiului proporţionalităţii. Reiterăm, pe această cale, că principiile generale de interpretare a legislaţiei comunitare, dezvoltate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, reprezintă legislaţia europeană secundară şi trebuie luate în considerare în mod obligatoriu (fiind mai presus de legislaţia naţională).

 

Pe de altă parte, ne întrebăm (din nou) dacă instituţiile statului (de exemplu, ANAF) sunt în mod real pregătite să facă faţă acestei modificări, atât din punct de vedere administrativ, cât şi de control. Următoarea întrebare care vine (în mod legitim) este: care va fi sancţiunea în sarcina ANAF dacă nu va fi capabilă să gestioneze acest mecanism şi aprobările pentru retragerea de numerar din conturile distincte de TVA nu vor fi date într-un timp rezonabil (cum ar fi 3 zile, dacă am aplica reciprocitatea).

Ioana Iorgulescu_EY Romania

Aspectele menţionate mai sus ne fac să concluzionăm că impactul “favorabil” asupra mediului de afaceri, menţionat în nota de fundamentare, ar fi o idee minunată, dacă nu ar fi teoretică şi nerealistă, în timp ce mecanismul de plată defalcată a TVA necesită îmbunătăţiri semnificative pentru a ajunge să aibă impactul dorit de legiuitor. Faptul că numeroasele măsuri implementate în această direcţie nu au funcţionat (România deţinând un record negativ în ceea ce priveşte necolectarea TVA, conform celor menţionate chiar de autorităţile fiscale în Nota de fundamentare), este un puternic semnal de alarmă care arată că direcţia ar trebui schimbată şi accentul ar trebui pus pe măsuri solide şi sănătoase de impulsionare a comportamentului loial şi conformării voluntare, în locul măsurilor poliţieneşti de confiscare a banilor contribuabililor. Cu riscul de a deveni plictisitori, amintim aici ca potenţiale astfel de măsuri: legarea caselor de marcat la sistemul ANAF, implementarea auditului standardizat şi, de ce nu?, un sistem de taxare inversă generalizat.

Autor: Ioana Iorgulescu (foto), director executiv, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Split TVA genereaza birocratie si creeaza probleme pentru cash-flow-ul companiilor, adica “sangele care iriga orice afacere”

Obligarea românilor corecți de la 1 octombrie 2017 să-și deschidă câte un cont separat pentru plata taxei pe valoare adaugată (TVA) va crea un mecanism birocratic care va îngreuna și mai mult activitatea antreprenorilor de familie, mici mijlocii și mari.

Prin mecanismul Split TVA/split payments, aplicat obligatoriu de la 1 octombrie printr-un proiect de Ordonanță al Guvernului, firmele vor fi obligate să-și deschidă cont separat de TVA, la Trezorerie sau la bănci, din care să nu poată retrage bani, ci doar să primească de la clienți.

În mod concret, contul defalcat de TVA (split payments) va forța sute de mii de români să facă două plăți pentru fiecare factură achitată prin bancă: prima plată în contul deja existent pentru valoarea fără TVA a bunurilor sau serviciilor cumpărate și cea de a doua plată în contul defalcat de TVA. Măsura introdusă de Guvern îi va încărca pe românii onești cu mai multă birocrație și va genera blocaje în economie. Am identificat 10 mijloace prin care mecanismul Split TVA lovește firmele corecte care reprezintă coloana vertebrală a economiei.

1. Afaceri de familie afectate

Sute de mii de oameni de afaceri corecți vor fi afectați, iar businessurile lor de familie, mici, mijlocii și mari vor deveni mai birocratice, ba chiar se vor închide pe termen mediu și lung.

 2. Lipsa de timp pentru implementare

Introducerea unei plăți fracționate a TVA, sub denumirea de split payment, este realizată fără  o consultare publică reală, totul fiind făcut în pripă, în mijlocul verii, fără niciun fel de predictibilitate astfel încât antreprenorii să aibă răgaz să își exprime poziția și să se adapteze unei obligativități care schimbă peste noapte viața afacerii.

Astfel, firmelor, care sunt, practic, obligate să aplice noi reguli, le va fi aproape imposibil să introducă sistemul split payment, ba chiar există riscul să fim sancționați de Bruxelles. Pentru a intră în vigoare, proiectul de lege trebuie să obțină avizul Comisiei Europene și o derogare de la Directiva 112 / TVA. În acest sens, Guvernul trebuie să prezinte Comisiei un studiu complex care să demonstreze că firmele care funcționează în România se fac vinovate de o fraudă semnificativă care afectează într-un procent uriaș încasările la buget. Acest studiu nu există și este imposibil de realizat profesionist în mai puțin de două luni.

3. Costuri mai mari pentru firme și pentru angajați

Mecanismul plăților defalcate de TVA va împovăra antreprenorii prin costuri suplimentare. Estimez o dublare a numărului de plăți, creșterea numărului de comisioane bancare, îngreunarea activității zilnice a angajaților din firme și blocarea activității firești din viața unei afaceri. Astfel, preconizez o creștere de cel puțin trei ori a anumitor cheltuieli pentru afacerile de familie mici și mijlocii, coloana vertebrală a unei economii, prin faptul că întreprinzătorii vor fi obligați să plătească comisioane suplimentare și prin faptul că se vor mări, de asemenea, nevoile de resurse umane în relația cu partenerii de afaceri, băncile și cu Trezoreria.

4. Scade încrederea între actorii economici

Într-o perioadă în care vorbim tot mai mult despre necesitatea creșterii încrederii oamenilor de afaceri în economie și, mai ales, despre încrederea între oameni, între operatori economici, guvernul intervine cu o măsură care, în opinia mea, generează efecte în lanț, scade încrederea între indivizi din cauza amenințării permanente a penalităților contractuale care vor apărea în condițiile în care furnizorii de bunuri și servicii pot să nu mai fie plătiți la timp.

1501827300big_foto3

5. Cresc costurile IT, cheltuieli care nu au fost bugetate de către întreprinzători

Contul de TVA, introdus în mod obligatoriu peste noapte, va genera costuri IT suplimentare pentru că antreprenorii să se adapteze și să-și reconfigureze sistemele informatice interne. În mod normal, astfel de schimbări se produc din timp și sunt bugetate la început de an întrucât antreprenorii vor predictibilitate fiscală pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii, și nu pe problemele birocratice.

6. Campionii naționali, companiile cu activitate complexă, vor fi sufocați de birocrație

România are nevoie de creșterea ecosistemului format din “campioni nationali”, adică firmele mari, active, cu creșteri constante ale cifrei de afaceri. Aceste firme au, în mod normal, multe contracte și au de achitat zilnic sute de facturi. Introducerea mecanismului Split Payments îi va obliga pe angajații acestor firme să achite TVA pentru sute de facturi într-o zi, ceea ce înseamnă o birocrație excesivă și timp pierdut.

7. Mai puțin timp pentru dezvoltare 

Contul defalcat de TVA îi va dezorienta pe antreprenori, care sunt obligați din octombrie să aloce mai mult timp cu birocrația, astfel încât dezvoltarea afacerii și inovarea în business să fie mai greu de produs. Cred că introducerea mecanismului de TVA split payment va retrograda România în clasamentul Doing Business 2018 al Băncii Mondiale, ierarhie care analizează 10 capitole privind începerea și desfăsurarea unei afaceri.

8. Probleme mari pentru cash-flow-ul companiilor, adică, “sangele care irigă orice afacere”

Măsura Split TVA va genera probleme de cash-flow pentru companiile corecte întrucât blocarea banilor din TVA într-un cont separat poate opri fluxurile de plată ale firmei, astfel încât clienții, furnizorii și mai ales salariații vor fi afectați în mod direct. Practic, doar controlul fiscal poate debloca o sumă “prinsa” în contul de TVA, ceea ce înseamnă întârzieri de luni de zile, perioadă în care antreprenorii nu vor dispune de banii care, teoretic, le aparțin.

9. Vor crește costurile statului, ceea ce înseamnă taxe mai mari pentru antreprenori

Contul separat pentru plata va crea un mecanism birocratic și de control care va crește costurile statului, ceea ce înseamnă taxe mai mari pentru antreprenori: mai mulți angajați la stat, mai ales la Fisc, care vor oferi servicii pentru situațiile de blocaj din cauza noului model de colectare a TVA.

10. Contravențiile vor “ingropa” activitatea întreprinzătorilor corecți și îi vor descuraja pe tineri să deschidă afaceri

Efectele amenzilor vor fi uriașe și vor face că unii antreprenori corecți să-și închidă afacerile. Ba chiar întreprinzătorii aflați la început de drum și viitorii antreprenori vor fi descurajați de contravențiile uriașe, care vor sancționa antreprenorii cu amendă egală cu 50% din sumă reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/ prestatorului, sau, după caz, cu amendă cuprinsă între 2000 lei și 4000 lei, ori se vor pedepsi cu o amendă egală cu 10% din sumă reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

Read More
Economie Featured

SPLIT TVA. CDR: Vor fi dificultati de cash-flow si blocaje operationale

Apar și primele semnale din partea mediului de business cu privire la mecanismul plăților defalcate de TVA, care, în opinia mea, va împovăra antreprenorii prin costuri suplimentare.
Astfel, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a sesizat Guvernului că propunerea legislativă de introducere a sistemului privind plata defalcată a TVA va genera dificultăți de cash-flow majore pentru contribuabilii onești și blocaje operaționale semnificative pentru toate părțile implicate – trezorerie, instituții de credit și ANAF – și a solicitat consultarea prealabilă a Comisiei Europene și efectuarea unui studiu de impact profund cu privire la costurile și beneficiile aferente tuturor părților implicate.

CDR a reluat săptămâna trecută dialogul lunar cu Guvernul pe temele prioritare pentru ca România să-și mențină competitivitatea în 2017. Potrivit grupului CDR, principala barieră în dezvoltarea afacerilor este deficitul de forță de muncă.

În domeniul fiscalității, CDR susține cota unică de 16%, un sistem fiscal stabil și predictibil, cumulat cu un rol activ al statului pentru funcția de prevenire și control și modernizarea infrastructurii pentru a crește gradul de conformare voluntară.
CDR a solicitat Guvernului explicații tehnice despre cum va proceda cu transferul plății contribuțiilor sociale de la angajator la angajat și a reiterat că susține reducerea costului muncii cu 4,25 procente, așa cu este prevăzut în programul de guvernare.

În opinia mea, ca urmare a mecanismului Split TVA vor fi probleme mari pentru cash-flow-ul companiilor, adică, “sangele care irigă orice afacere”. Măsura guvernului va genera probleme de cash-flow pentru companiile corecte întrucât blocarea banilor din TVA într-un cont separat poate opri fluxurile de plată ale firmei, astfel încât clienții, furnizorii și mai ales salariații vor fi afectați în mod direct. Practic, doar controlul fiscal poate debloca o sumă “prinsa” în contul de TVA, ceea ce înseamnă întârzieri de luni de zile, perioadă în care antreprenorii nu vor dispune de banii care, teoretic, le aparțin.

 

În mod concret, contul defalcat de TVA (split payment) va forța sute de mii de români să facă două plăți pentru fiecare factură achitată prin bancă: prima plată în contul deja existent pentru valoarea fără TVA a bunurilor sau serviciilor cumpărate și cea de a doua plată în contul defalcat de TVA.

CDR este formată din reprezentanți ai investitorilor români și străini în România și este condusă de un Consiliu Director format din președinții și vicepreședinții a șase asociații de business – Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România, (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL) –, care coordonează prin rotație activitatea coaliției. În perioada iulie-decembrie 2017, CDR este coordonată de către Dragoș Petrescu, vicepreședinte al Romanian Business Leaders.

Read More
1 2 3 4 5 10