Category : Comunicare

Comunicare Featured

Companiile din Romania si retelele sociale

Aproximativ trei sferturi dintre companiile din Romania utilizeaza retelele sociale pentru promovare, vanzare sau recrutare, 91% considerand ca utilizarea acestora le ofera un avantaj competitiv fata de companiile care nu le folosesc.

Read More
Comunicare Featured

Marketing stunt fain: #UberIceCream, livrata in 5 minute

Aplicatia Uber, prin care soferii ofera utilizatorilor servicii de transport al persoanelor, continua seria de campanii de blitz marketing inclusiv in Bucuresti.

Read More
Comunicare Featured

Tendinte in comunicare: conversatii digitale, intr-o piata media de …350 milioane de euro

Cum evolueaza cele mai importante medii de promovare in 2015? (TV, internet, print, radio, ooh, cinema). Cum arata bugetele de publicitate ale companiilor in 2015 fata de T1 2014?

Read More
Comunicare Featured

Future of Media: Don’t market to customers, market to situations!

Ieri a avut loc conferinta “Future of Media”, evenimentul care a adus in prim plan tendintele anului 2015 in media, advertising, digital marketing, online publishing, mobile si tehnologie.  Iata doar 10 idei faine din prima sesiune de la Future of Media, panel pe care am avut ocazia sa-l moderez.

1. Don’t market to customers, market to situations! (Mugur Patrascu, iLeo) Mi-a placut mult aceasta idee, care merita putina reflectie si apoi actiune in publishing si marketing.
2. Distributia veniturilor din publicitatea online: 65% Google, 15% Facebook, 20% publishing online local. (Dragos Stanca, ThinkDigital)

3. C.C.P., elementele cheie ale unei strategii de comunicare in 2015: Content (storytelling ), Communities (audience aggregation), Performance (CRM si commerce).

4. Agentiile trebuie sa livreze continut si pentru secondary screen. (Razvan Capanescu, Leo Burnett)

futureofmedia

5. Cum ajungi la publicul tinta? Prin crearea de micro-comunitati. Creeaza micro-comunitati care aduc brandul la un nivel orizontal de comunicare.

6. Brandurile trebuie sa folosesca video cat mai mult, engagementul este imens pe video. Trendul care va avea cel mai mare boom dupa video si mobile, este cel de Health and Wealth. (Laura Barbu, Vodafone)

7. Trebuie sa trecem de la SEO la OAO (optimizarea audientei on-line): calitatea celor care viziteaza site-urile trebuie sa devina mai importanta decat cantitatea. (Dragos Stanca)
8. Campania pentru alegerile prezidentiale ne-a aratat ca online-ul nu mai este doar un loc in care jurnalistii se retrag. (Petrisor Obae, Paginademedia.ro)

9. Screens mater more, while channels matter less!

 

10. Daca acum brandurile si organizatiile au o aplicatie pentru orice, in curand (poate chiar de anul viitor) va exista un video pentru orice.

 

Mai multe tendinte despre viitorul media sunt disponibile la Robert Zanescu, Ana Maria Popa si Claudiu Ciobanu.

Read More
Comunicare Featured

Cea mai tare miscare de marketing a verii: ce au in comun brandurile Simona Halep si Dedeman

Tenisul, un sport bazat pe individualitati, are nevoie de campioni mari, usor de pozitionat prin campanii inteligente de publicitate. Simona Halep, numarul 3 mondial in ierarhia WTA, detine calitatile unui brand autentic si dinamic. Un brand aflat in plin proces de slefuire, Simonei Halep ii va fi la indemana sa se asocieze cu firme care cauta cresterea prin investitii in marketing. Parteneriatul semnat cu Dedeman reprezinta un pas interesant in evolutia imaginii celui mai in voga sportiv roman al momentului.

Am participat la evenimentul in care cele trei parti implicate – Simona Halep, Dedeman si agentia McCann Erickson – au anuntat detalii despre parteneriat. Cred ca asocierea dintre cele doua branduri este potrivita datorita mai multor elemente pe care Dedeman (brandul si fondatorii companiei) si Simona Halep le au in comun.

1. Firma Dedeman a fost creata  in septembrie 1992, la Bacau. Simona Halep s-a nascut tot in septembrie, dar cu un an mai devreme, in 1991. Pentru Simona Halep, 2009 este anul in care face primii pasi in turneele de senioare. 2009 este un moment foarte important pentru fondatorii Dedeman: ei deschid atunci primul magazin din Bucuresti, abia la 17 ani de la crearea firmei.

2. Ramanem in zona cronologica, inseram un gram de inflacarare si vorbim despre schimbarile importante din vietile noastre 🙂 . 2010 este anul in care, pentru a-si continua ascensiunea in tenis, Simona Halep isi face operatia de micsorare a bustului. Tot in 2010 Dedeman face un pas indraznet pe zona de comunicare: campania “Fa o schimbare in viata ta” realizata de McCann Erickson si premiata cu Grand Effie. Campania a avut de la inceput un obiectiv ambitios: pozitia de lider pe piata magazinelor de bricolaj pana la finalul anului 2010 si cresterea vanzarilor cu minimum 15%, in ciuda declinului pietei. Daca familiile prezentate in publicitate sunt de obicei armonioase si fericite, cei de la McCann au cautat sa creeze cupluri “reale”, care au si emotii negative.

3. Sa revenim la tenis si business 🙂 . Citesc in cartea “Cei care schimba jocul” ca drumul spre succes este, potrivit lui Dragos Paval, mai degraba o serie de pasi mici, un “proces iterativ de-a lungul caruia antreprenorul experimenteaza si testeaza in lumea reala pe viu”. Acelasi lucru il intalnim in cariera Simonei Halep. Cel mai bun exemplu este faptul ca ea nu a castigat inca un turneu de Gland Slam. Cati pasi mici a facut pana aici si cat va mai avea de urmat pana la primul mare succes!

4. Simona Halep a inceput colaborarea cu belgianul Wim Fissette pentru a vedea “cum se lucreaza in strainatate”. ” Toti antrenorii romani sunt foarte buni, dar eu am vrut sa schimb pentru ca am zis sa fac o schimbare sa vad si eu cum este la un nivel mai inalt si cum se lucreaza in strainatate”, spune Simona Halep. Cine crede ca Dedeman este o companie inchisa, creata exclusiv ca un model de retailer romanesc, se inseala. “Dedeman a gasit inspiratia pentru un nou mod de magazine in pietele dezvoltate, in retelele mari de bricolaj din Spania, Italia si alte tari din Europa, pe care fratii le-au vizitat in incercarea de a gasi un raspuns la intrebarile despre viitor.” (“Cei care schimba jocul”)

5. Daca Dedeman este o afacere de familie in adevaratul sens al conceptului, putem afirma acelasi lucru si despre evolutia Simonei Halep. Ea este un proiect de familie. Ea este rezultatul unei increderi totale din partea parintilor ei. Este cunoscut faptul ca parintii Simonei Halep s-au imprumutat la banci pentru ca ea sa faca performanta.

6. Cand Aneta Bogdan (Brandient) l-a intrebat pe Dragos Paval, in cadrul auditarii din rebranding, despre valorile personale in care crede si ce anume a transferat in businessul sau, acesta i-a raspuns simplu: “harnicia” (“Branding pe frontul de Est”). Harnicia este cea mai importanta valoare a brandului Dedeman. Cat despre brandul Simonei Halep, eu cred ca acesta este construit pe urmatoarele doua valori: harnicie si disciplina.

7. Ultima asemanare dintre cele doua branduri a fost descrisa excelent de catre Dragos Paval, in conferinta de saptamana aceasta: ”Desi venim din domenii total diferite, sunt multe lucruri prin care ne asemanam, iar aici ma refer la ambitia, la pasiunea pe care o punem in tot ceea ce facem si la dorinta de a ne depasi de fiecare data limitele. Noi credem ca niciun vis nu este de neindeplinit daca te dedici trup si suflet, iar Simona ne dovedeste acest lucru prin fiecare meci disputat”.

Read More
Comunicare Featured

Inovatia in avocatura = actiuni de comunicare si solutii juridice creative

[dropcap]V[/dropcap]remurile grele stimuleaza creativitatea si inovatia in piata de avocatura. Asta aud de vreo 4-5 ani de la avocatii de business din Romania. Asa o fi? Am intrebat mai multi avocati de business cum vad inovatia in breasla lor. Intrebarea adresata a fost simpla: “Au inovat avocatii in 2013? Daca da, cum?” Iata raspunsurile lor.

Inovatia este un proces continuu pentru ca in meseria noastra functioneaza cel mai bine modelul de organizare cunoscut sub titlul de agile management, cunoscut si promovat insistent de Scoala de Management de la Harvard, pentru care inovatia si continua adaptare la realitate sunt insusi modelul de conducere a business-ului. (Florian Nitu, managing partner al casei de avocatura Popovici Nitu & Asociatii)

Gabriel Zbarcea, managing partner la Tuca Zbarcea & Asociatii: “Noi am incercat sa facem lucruri noi, sa initiem proiecte deosebite, sa ajutam oameni nevoiasi…Am luat dosare pro bono, am initiat parteneriate menite sa sprijine performanta si talentul, valorile locale. Din septembrie anul trecut derulam un program intitulat „team gilding”, care isi propune sa aduca personalitati recunoscute ale societatii actuale fata in fata cu reprezentanti ai lumii juridice, colegi ai nostri, precum si clienti. I-am avut invitati pe Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu, Emil Hurezeanu, Cristian Tudor Popescu, Cristian Mungiu…

Inovatia se observa in solutia juridica pe care avocatul o ofera clientului sau. Eu cred ca putem vorbi de inovatie la avocati si in acest an, sunt cateva case de avocatura care s-au remarcat din acest punct de vedere. Avocatura este o profesie ce necesita talent, vocatie dar si o gandire indreptata catre a inova. Pentru un avocat este important sa abordeze problemele juridice cat mai ingenios, sa aiba initiativa, sa creeze precedente locale sau sa propuna clientilor solutii juridice inedite pentru dezvoltarea business-ului lor. (Gheorghe Musat, Senior Partner Musat & Asociatii)

Gheorghe Bostina, managing partner al Bostina si Asociatii: “Unii avocati au inovat, altii nu si altii pur si simplu refuza sa vada ca lumea lor nu mai exista. Cele mai multe inovatii s-au petrecut in modul de organizare a activitatii avocatiale si transformarea ei treptata dintr-o profesiune liberala intr-o activitate corporativa, oricat de mult s-ar stradui unii sa tina timpul in loc.”

“Pe perioada unui an, inovatiile in avocatura au loc mai ales pe proiect, prin modul in care reusim sa facilitam absorbtia reglementarilor in cadrul planurilor si strategiilor clientilor nostri.”  (Cristina Filip, partener PeliFilip)

Ion Dragne, partener Dragne&Asociatii: “Nu stiu daca au „inovat” avocatii cat s-au „dezvoltat” si s-au „adaptat”. Fiecare dintre noi am fost instruiti sa practicam aceeasi meserie. Unii au aprofundat mai multe domenii de drept si s-au specializat in acestea de-a lungul timpului,  altii s-au axat pe o anumita nisa si le-a fost mai greu sa se redescopere ca specialisti in anumite domenii. Principala „inovatie” este sa stii sa iti faci meseria in orice conditii de piata. Nimic din domeniile juridice nu poate depasi un bun profesionist pentru ca asta ar insemna sa fie depasit de chiar „valtoarea” lumii in care traim cu totii.

Avocatura este zona in care inovatia sub forma creativitatii se manifesta in mod intrinsec in serviciile juridice oferite si nu in forma de prestare a serviciilor. Sub acest aspect, astfel cum releva si studiul Thomson Reuters cu privire la inovatie, serviciile in general respectiv serviciile juridice in special nu au un grad de inovatie extrinseca deosebita. Creativitatea la avocati se manifesta prin solutia juridica oferita clientului. (Madalin Niculeasa, Niculeasa Tax & Regulatory)

Cosmin Vasile, managing partner Zamfirescu Racoti & Partners: “Avocatul trebuie sa inoveze in fiecare zi si in fiecare mandat, acesta fiind unul din factorii care face diferenta. Dincolo de locul firesc pe care trebuie sa il ocupe inovatia in avocatura, nu pot sa nu remarc si latura sa maligna. Comunicatul de presa al avocatului care fie nu spune nimic, fie afirma raspicat doar ca un avocat continua sa fie minunat si sa profeseze, sau care  ofera scorul minut cu minut intr-un litigiu care dureaza mai multi ani, nu este decat rodul inovatiei maligne in materie de marketing. Sau, ca sa pun degetul pe rana, al unui fenomen care a scapat de sub control si distorsioneaza grav o piata care sufera foarte tare la capitolul transparenta.

Sursa foto: alleywatch.com

Read More
Comunicare Economie Featured

Cuvintele anului: bitcoin, selfie si fainosag au devenit buzzwords in 2013

[dropcap]O[/dropcap] scurta radiografie a cuvintelor care au definit anul 2013 ne arata o serie de lucruri relevante despre tendintele din comunicare (rolul new-media in formarea trendurilor), economie (digitalizarea mediului de business) si din politica (lupta fara folos a politicienilor care se rezuma doar la taxe).

Iata 10 dintre cele mai importante cuvinte-cheie („buzzwords” suna mai bine) care au caracterizat, in opinia mea, comunicarea si mediul de business in 2013.

1. bitcoin

Moneda bitcoin a dat multe titluri de presa in 2013. Cautarile online pentru temenul “bitcoin”, adaugat in acest an si in dictionarul online Oxford, au crescut puternic incepand din luna septembrie, potrivit datelor Google.

 

Spre deosebire de monedele aflate in circulatie la scara larga, precum dolarul, Bitcoin nu este emis si sustinut de o banca centrala, precum Rezerva Federala in cazul monedei americane. In schimb, Bitcoin se obtine printr-un proces de rezolvare a unor calcule matematice foarte complicate, numit “mining”. Odata obtinuti, bitconii pot fi folositi pentru cumparaturi sau tranzactionati pe piete online nereglementate. Cotatia Bitcoin a crescut puternic in acest an, de la 20 de dolari in februarie la peste 1.200 de dolari in decembrie.

2. selfie

Oamenii se afla intr-o continua cursa de a primi recunoastere din partea celor din jur, iar selfie-urile, adica „arta” de a da click pe fotografiile prietenilor facute cu ajutorul telefoanelor inteligente, au devenit anul acesta una dintre cele mai apreciate actiuni de comunicare interpersonala sau de personal branding. Sa ne amintim doar doua studii de caz: I. Presedintele american Barack Obama s-a remarcat la ceremonia dedicata lui Nelson Mandela printr-un “selfie” (autoportret) alaturi de premierul danez (Helle Thorning Schmidt) si cel britanic (David Cameron); II. “The Selfie Shootout”, spotul video al Turkish Airlines ” in care apar Kobe Bryant si Lionel Messi, aflati intr-un continuu concurs de selfies din locatii exotice din intreaga lume.

 

3. coabitare

 

Cel mai utilizat cuvant in politica romaneasca in 2013 a fost….coabitare. Cu ce folos? Analistii mizeaza ca pactul de coabitare dintre presedinte si premier, semnat cu un an in urma, pare sa functioneze inca, dincolo de tensiunile evidente si atacurile publice, de ambele parti, avand in vedere compromisului facut pentru adoptarea in acest an a legii bugetului de stat pe 2014.

4. tom bugetel

 

Multi sunt politicienii romani cu porecle amuzante mai mult sau mai putin asumate. Una dintre cele mai proaspete este cea a ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea. El a spus ca nu il deranjeaza porecla “Tom Bugetel”, intrucat Tom Degetel era un personaj pozitiv, si spera ca cele doua fete ale sale vor aprecia acest supranume. Amin!

5. fainosag

Stiti reclama la pateurile Ardealul? Ca urmare a acestor spoturi agresive, cuvantul „fainosag” a ajuns sa fie printre cele mai cautate pe Google in 2013.

 

6. nfc

 

Romanii au fost tot mai interesati in 2013 de tehnologia NFC. NFC (near field communication) este o tehnologie incorporata in tot mai multe smartphone-uri, care permite telefonului sa poate fi folosit drept card de cumparaturi, bilet pentru transportul in comun ori evenimente sau ca modalitate de a accesa anumite informatii.

7. hashtag

Hashtag-ul a devenit un concept mainstream in 2013, cand Facebook a preluat de la Twitter modelul hashtag-urilor implementandu-le si pe reteaua proprie. Hashtag-urile sau “cuvinte-diez” sunt termeni-cheie pe care se poate face click si care permit organizarea mesajelor in functie de anumite subiecte, erau utilizate pana de curand de Twitter, Tumblr si Instagram.

8. monitorizare (surveillance)

 

In 2013 am discutat foarte mult despre echilibrul intre securitatea cetatenilor si protejarea datelor private. Tehnicile de supraveghere descrise de George Orwell sunt nimic comparativ cu ce exista in prezent, monitorizari deconspirate de Edward Snowden, fostul consultant al Agentiei americane pentru Securitatea Nationala (NSA)

9. acciza

In 2013, mai ales pe finalul de an, am luat parte la jocul politic „Alba-Neagra cu acciza”. Cea mai dezbatuta acciza din 2013 a fost taxa pe carburanti, care o sa-i faca mai scumpi in 2014. Aceasta taxa vine peste cresterea de accize anuntata inca din octombrie 2013 (e o ajustare anuala conform calendarului agreat cu EU).

 

10. a o freca

 

Daca anul trecut guvernatorul BNR s-a remarcat prin declaratia „Politica bate la fund mersul economiei”, in 2013 s-a remarcat printr-o interventie care ramane memorabila prin actualitatea si veracitatea vremurilor pe care le traim. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma in septembrie ca romanii s-au plictisit de politicile structurale, desi acestea sunt cele care aduc crestere economica, spunand: “Am innebunit populatia, nu ne mai crede, iar o frecam”.

Ce alte cuvinte au conturat, in opinia voastra, spatiul media in 2013?

 

Read More
Comunicare Economie Featured

100 lucruri de urmarit in 2014

[dropcap]P[/dropcap]e langa cele 10 tendinte care vor caracteriza consumatorii in 2014, JWT a publicat cele 100 de lucruri de urmarit in 2014.

Mi-au atras atentia urmatoarele lucruri:

Aerial Yoga, un tip de yoga care a inceput sa fie promovat si in Romania;

– conceptul Armchair Travel, prin care calatoresti in diferite locuri ale lumii fara a pleca de acasa (vezi exemplul celor de la GoPro care ofera posibilitatea celor pasionati de sporturile extreme sa filmeze propriile experiente;

– instrumentele de tip beacon;

– modelul de economie circulara;

– reglementarea dronelor si a tigarilor electronice;

– serviciul Courier on call;

– petrecerile de la divorturi 🙂

mEmployment, locuri de munca via mobile;

– bautura Soju;

– oportunitatile oferite de noile piete (marijuana, Google Glass si privacy);

– si…evident, tot ce se va intampla anul viitor in Brazilia, la CM de Fotbal.

 

Read More
Comunicare Featured

10 tendinte care vor caracteriza consumatorii in 2014

[dropcap]J[/dropcap]WT a publicat un studiu despre 10 tendinte “proaspete” care vor caracteriza comportamentul si modul de gandire al consumatorilor in 2014. Filmul de doua minute de mai jos sintetizeaza cele 10 trend-uri. Personal, mi se par relevante si de urmarit tendintele (2), (4), (6), (9) si (10).

1. Immersive experiences

Noile tehnologii ofera brandurilor, retailerilor si producatorilor de continut oportunitatea sa creeze experiente care permit consumatorilor sa renunte la lumea „reala”. Exemple: jocul Oculus Rift are un dispozitiv care ofera utilizatorului sansa de a intra mai usor in lumea virtuala; teatrul Sleep No More din New York City, unde spectatorii interactioneaza cu actorii de pe scena.

2. Do you speak visual?

Un lucru este tot mai evident: lumea se exprima printr-un vocabular tot mai bogat bazat pe fotografii, emoticoane si continut video care „musca” tot mai mult din felia textului ca mod de comunicare. Doar o cifra simpla si elocventa: omul proceseaza elementele vizuale cu o viteza de 60.000 de ori mai mare decat percepe ori citeste un text.

3.  The age of impatience

Aceasta tendinta se refera la presiunea pusa pe branduri de a castiga timp in relatia cu consumatorii in conditiile in care economia on-demand (mobile, download-urile instant, viteza internetului, etc.) devine mainstream.

4. Mobile as a gateway to opportunity

Cred ca este evident acest trend care s-a conturat si in 2013, inclusiv in Romania.

5. Telepathic Technology

Multi specialisti viseaza la o copie robotica a unui corp uman controlat de la distanta de creier (BCI – Brain Computer Interface). Astfel, dezvoltarea interfetelor de tip creier-calculator si a tehnologiilor de recunoastere a emotiilor vor permite brandurilor sa obtina o intelegere a ce se afla in mintea consumatorilor.

6. The end of anonymity

Noile tehnologii si proiectele care isi propun sa stranga date personale fac tot mai dificil efortul oamenilor de a ramane neinregistrati si neobservati de corporatii sau de guverne.

7. Raging against the machine.

Cum avansam catre o era digitala, multi (potentiali) consumatori vor incepe sa se teama de tehnologie, ba chiar o vor respinge. Exista si o parte pozitiva a acestui trend pentru companii si branduri: multi dintre consumatori vor simti ca au de pierdut daca nu imbratiseaza schimbarile tehnologice, asa ca se iveste urmatoarea oportunitate: brandurile pot crea tehnologii mai prietenoase si centrate pe nevoile oamenilor care refuza dispozitivele si retelele sociale clasice.

8. Remixing traditions

Creatorii de branduri si managerii corporatiilor trebuie sa inteleaga un lucru simplu: ”One size doesn’t fit all.”

9. Proudly imperfect

Imperfectiunea are o perceptie tot mai diferita in zilele noastre, iar brandurile pot arata ca este OK sa fii imperfect. Un exemplu este utilizarea unor fotografii mai putin „lucrate” in Photoshop si folosirea unor exemple cat mai realiste.

10. Mindful Living

Imi place acest trend si cred foarte mult in potentialul sau. Consumatorii dezvolta o dorinta de a trai tot felul de experiente intr-un mod responsabil si raportat la dimensiunea spirituala a vietii: Yoga, alimentatie sanatoasa, meditatie, miscare, etc. Ramane de vazut cum vor reactiona brandurile la o nevoie tot mai evidenta a consumatorului modern.

Read More
Comunicare Featured

Feedback = taci, asculta si noteaza! O poveste cu Dan Sucu

[dropcap]D[/dropcap]in povestea antreprenorului Dan Sucu de mai jos trag doua concluzii simple despre importanta feedback-ului:

1. Cel mai prost feedback este atunci cand nu-l primesti, atunci cand nu ai reusit sa creezi (inca) un produs ori serviciu relevant.

2. Ascultand povestea lui Dan Sucu de mai jos, ma gandesc la potentialul de comunicare si de apropiere fata de clienti care exista in Romania. Sa luam trei exemple din servicii:

–   Cand te-a sunat ultima oara contabilul a doua zi dupa depunerea bilantului sa te intrebe “Esti multumit de raportarea contabila?”.

–   De asemenea, ti se intampla sa primesti vreun apel de la restaurantul in care ai luat cina cu o seara inainte? Teoretic, managerul restaurantului are numarul tau daca ai facut rezervare pentru a servi masa in localul sau.

–   Personal, eu as aprecia foarte mult daca medicul meu preferat de la clinica privata m-ar suna personal la o saptamana dupa consultatie sa ma intrebe daca ma simt bine si sa afle cum am primit tratamentul recomandat.

O poveste despre feedback reactiv (primit fara a-l cere), via Dan Sucu, proprietarul Mobexpert

“Am primit un feedback simplu si special in urma cu 7 ani din partea unui client in magazinul Mobexpert din Brasov. M-a felicitat pentru magazin, dar mi-a transmis intr-un mod socant urmatorul lucru:

Crezi ca esti un mare om de afaceri, dar ai putea sa faci lucrurile mult mai bine!

I-am multumit. Era un om mai in varsta, asa cum sunt multi cei care au tendinta de a-ti spune, in general, doar ce ai de facut. Apoi, dialogul continua:

 Hai sa-ti spun o poveste reala din magazinul tau. Uite, eu am 60 de ani si imi place sa citesc in fotoliu, iar noi, batranii, trebuie sa motaim 10 minute pentru ca apoi sa fim din nou proaspeti. Noi, oamenii in varsta, obosim repede. Spre exemplu, eu am nevoie de un fotoliu cu doua urechi pe care sa-mi pun capul cand citesc, dupa care ma trezesc. Iar eu nu gasesc acest fotoliu in magazinul tau.

Dan Sucu isi asculta clientul surprins, caci el a vazut fotoliul respectiv in zeci de variante, dar nu se gandise pana atunci ca ar trebui sa produca un model cu doua …“urechi”.

Clientul continua: «Am vorbit asta cu un consilier de vanzari de la Mobexpert: m-a ascultat, a dat din cap, m-a inteles, a fost cat se poate de politicos cu mine, dar nu si-a notat nimic. Daca nu-si noteaza, inseamna ca nu transmite informatia mai departe si ca nimeni nu o sa-mi ofere posibilitatea de a cumpara produsul respectiv. Ceea ce inseamna ca, pe de o parte, eu mi-am deschis gura de pomana si, pe de alta parte, tu, ca antreprenor, ti-ai organizat intreprinderea prost. »

“Aveam ceva sa-i raspund? De atunci lucrurile s-au schimbat”, spune Dan Sucu. “Fiecare observatie de la clienti este transmisa mai departe. Toate colectiile noi au la baza si observatiile clientilor, nu doar sugestiile noastre sau impresiile de dupa vizitele la targurile internationale. Mobexpert primeste acum peste 1.000 de feedback-uri relevante de la clientii sai.”

 

Read More
1 2 3 4