Author Archives: Claudiu Vrinceanu

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
Featured

Veste buna: numarul de turisti in Romania este in crestere

Numarul de turisti in Romania a continuat sa creasca cu un ritm de doua cifre in septembrie, iar ritmul a accelerat la 11,5% fata de aceeasi luna a anului trecut,in conditile in care piata a fost sustinuta de turistii romani, arata datele publicate miercuri de Institutul National de Statistica (INS).

In total, in septembrie au fost inregistrati 1,09 milioane de turisti in Romania, din care 820.000 de romani, cu o cota de 75% din total, iar restul de 271.200 turisti straini.

Numarul de turisti romani a avansat cu 11,9% fata de septembrie 2015, in timp ce numarul de turisti strani a crescut cu 10,3%.

”Din numarul total de sosiri, sosirile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat in luna septembrie 2016  75,1%, in timp ce turistii straini au reprezentat 24,9%, ponderi similare cu cele din  luna  septembrie 2015”, precizeaza comunicatul INS.

In septembrie, ritmul de crestere este usor peste cel din luna august, cand numarul de turisti din Romania a avansat cu 10,6% fata de aceeasi perioada din 2015. Insa ritmul a scazut fata de primele patru luni din acest an, cand s-a inregistrat o crestere cu 15% a numarului de turisti in Romania.

Cei mai multi turisti au venit, in primele noua luni ale acestui an, din Germania (222.463), Israel (193.947), Italia (176.798) si Ungaria (114.196).

Read More
Economie Featured

Bilant schema ajutor de stat certificate verzi

Un numar de 46 de companii au fost exceptate de la plata unei parti din numarul de certificate verzi aferent cotei obligatorii, incepand din 2015 pana in prezent.

Astfel, am publicat pe site-ul Ministerului un comunicat potrivit caruia “companiile, din domeniile IMM si mari societati, au primit Acorduri pentru exceptare de la plata unei parti din numarul de certificate verzi aferent cotei obligatorii”.

Conform Hotararii nr. 495/2014 pentru instituirea acestei scheme de ajutor de stat, obiectivul acestei masuri este exceptarea de la plata a unui procent din cantitatea de energie electrica livrata consumatorilor industriali electro-intensivi, cu respectarea reglementarilor europene incidente, respectiv “Orientarile privind ajutoarele pentru mediu si energie pentru perioada 2014-2020”, elaborate de Comisia Europeana.

Autoritatea responsabila de administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Economiei.

Prevederile Hotararii se aplica intreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a-si pierde competitivitatea, din cauza finantarii sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat electrointensivitatii beneficiarului si expunerii la comertul international.

Ajutorul de stat se acorda cu conditia ca beneficiarii ajutorului sa plateasca cel putin 15% din numarul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fara reducerea acordata prin prezenta schema de exceptare.

In functie de electro-intensitatea intreprinderilor, beneficiarii vor plati: 15% din cota aferenta in cazul unei electro-intensitati mai mari de 20%; 40% in cazul unei electro-intensitati cuprinse intre 10-20%; 60% in cazul unei electro-intensitati cuprinse intre 5-10%.

Read More
Economie Featured

INFOGRAFIC: totul despre insolventele din Romania

Anul trecut 577 de companii cu o cifra de afaceri mai mare de un milion de euro au intrat in insolventa, iar doua dintre acestea, Ambient Sibiu si Domo Retail, aveau o cifra de afaceri de peste 100 de milioane de euro.

infografic-insolvente-2015_image630

Potrivit reprezentantilor Coface, una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrarii in insolventa a fost dezechilibrarea graduala a structurii bilantului.

Gradul de indatorare a crescut de la 76% in 2008 la 123% in 2014, in timp ce veniturile medii au scazut cu aproape 5,3% in 2014, fara o ajustare corespunzatoare a cheltuielilor, astfel ca nivelul consolidat al pierderilor a crescut cu 7,9%.

Read More
Economie Featured

Covasna, pur si simplu fabulous: patru tipuri de turism cu potential de crestere

Tinutul Conacelor – asa se mai numeste judetul Covasna, zona in care se afla peste 160 de conace. Poate ca am putea considera zona un fel de “Valea Loarei” a Romaniei. Daca nu stiati, cele mai cunoscute castele si conace sunt: Castelul contelui Kalnoky de la Miclosoara, Castelul contelui Mikes de la Zabala, Castelul Daniel de la Talisoara, conacele vechi din Bicfalau si Cernat.

De altfel, o figura foarte importanta a judetului este contele Tibor Kalnoki, bunul prieten al Printului Charles.

Iar daca ideea de relaxare intr-un castel sau conac ori nu va atrage, puteti merge la SPA, in judet fiind peste 1.000 de izvoare minerale. Sau puteti sa faceti cursuri de echitatie, drumetii, trecking, merge cu bicicleta, pescuit,vanatorie, ski. Ori vizite la mestesugari specializati in tesatorie, fierarit, morarit, pastorit, prelucrearea lemnului. Puteti sa incercati si preparatele traditionale (paine cu cartofi, kürtőskalács, taitei de casa, palinca de prune, turta dulce).

covasna2

Mai exact, zona se bucura de patru tipuri de turism. Toate cele patru tipuri de turism active in Covasna sunt in atentia proiectelor pe care Guvernul le are in lucru.

  1. Balnear: Statiunea Covasna, Baile Sugas, Hatuica, Baile Balvanyos
  2. Rural: pensiuni agroturistice Ghelinta, Bicfalau, Cernat, Arcus
  3. Activ: in imprejurimile statiunilor turistice, precum si in Reci, Comandau
  4. Business – in hotelurile de 4 stele din statiunea Covasna si Balvanyos

Anul trecut judetul a atras 97.422 de turisti, cu 10% mai mult fata de 2014, iar anul acesta numarul ar putea creste chiar si pana la 20%. Doua treimi din acesi turisti au fost cazati au ales sa se cazeze in statiunea Covasna.

covasna3

Despre toate acestea am vorbit la “Covasna, pur si simplu fabulous”, un eveniment organizat de Asociatia pentru Dezvoltarea Turismului in Judetul Covasna si Asociatia Travel Focus, condusa de Razvan Pascu.

In cadrul evenimentului Asociatia pentru Dezvoltarea Turismului in Judetul Covasna a lansat www.ViziteazaCovasna.ro, pagina web de promovare turistica a zone, dar si 10 pachete turistice impartite in trei teme: SPA si relaxare, Pe urmele nobililor si weekend la castel.

Mai multe detalii despre proiectul “Viziteaza Covasna” si despre interventia mea, puteti afla in articolele Agerpres, EVZ si Wall-Street.ro.

 

Read More
Featured

Romania Competitiva : concluziile despre Cercetare, Dezvoltare si Inovare

Cea de-a saisprezecea sesiune de consultare cu tema Cercetarea, Dezvoltarea si Inovarea, din seria consultarilor ce au loc pe marginea proiectului ‘Romania Competitiva’, s-a desfasurat luni, 19 septembrie, la Casa Academiei Romane.

Dezbaterea s-a concentrat in jurul urmatoarelor obiective:

Crearea unui mediu stimulativ pentru initiativa mediului privat — IMM-uri care introduc produse sau servicii inovative — tinta 2020 — 20% din total (fata de 12,8% in 2015), cresterea cheltuielilor private ale intreprinderilor pentru CDI pana la 1% din PIB prin masuri precum imbunatatirea cadrului fiscal (facilitati fiscale, reglementari privind contabilitatea cercetarii) sau crearea unor fonduri de capital de risc si de garantare.

Concentrarea pe solutie tip cluster (pol de competitivitate — ex. Laser Valley Magurele) unde trebuie atrasi operatori economici si prioritizate domeniile si proiectele CD&I pentru finantare prin masuri precum concentrarea finantarii publice si concentrarea investitiilor in infrastructuri prioritare la nivelul UE si integrarea acestora in proiecte de dezvoltare regionala.

Participantii la masa discutiilor au pus accent si pe:

  • Importanta educatiei in dezvoltarea abilitatilor care sa creeze premisele pentru dezvoltarea domeniului Cercetarii, dezvoltarii si inovarii precum — introducerea in curricula a orelor privind dezvoltarea gandirii creative, dezvoltare si marketing de produs, creatie tehnica etc.

 

  • Stimularea parteneriatelor intre institutele de cercetare, universitati si mediul privat

 

  • Corelarea programelor de cercetare sustinute prin facilitati fiscale cu impactul in cresterea economica (monitorizarea performantelor)

 

  • Introducerea in sistemul de achizitii publice a unor criterii care sa stimuleze inovarea

 

  • Ideea crearii unui hub cognitiv in cadrul unui parteneriat public-privat pentru utilizarea datelor (machine learning)

 

  • Importanta inventarierii datelor existente in cadrul insitutelor de cercetare si a inventatorilor si inventiilor pentru a putea face o promovare corespunzatoare pe piata interna si externa
  • Debirocratizarea si simplificarea proceselor de finantare si subventii pentru domeniul CDI

In urma consultarii de luni, 19 septembrie, participantii au la dispozitie patru zile sa trimita Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri (pe adresa consultare.romaniacompetitiva@economie.gov.ro) observatiile lor punctuale sau idei de masuri suplimentare, tinand cont de trei aspecte:

  1. Impactul asupra cresterii PIB-ului potential, prin intermediul capitalului, fortei de munca sau al productivitatii
  2. Bugetarea corespunzatoare
  3. Neutralitatea din punct de vedere politico-ideologic

La masa dezbaterilor s-au reunit reprezentanti ai Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice prin Autoritatea Nationala de Cercetare Stiintifica si Inovare, ai Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, ANRE, ai institutelor de cercetare, asociatiilor patronale si profesionale, Bancii Nationale a Romaniei, Academiei Romane, ai mediului de afaceri, sectorului academic si non-guvernamental.

Principiile dupa care se desfasoara consultarile in cadrul proiectului Romania competitiva sunt transparenta (printr-o comunicare constanta asupra progresului si rezultatelor) si reprezentativitatea (printr-o participare specifica pentru sectoarele vizate de domeniul strategic aflat in dezbatere).

‘Romania competitiva’ are schitate liniile de actiune pentru urmatorii patru ani, linii care pot primi acum, in urma consultarilor cu specialistii din fiecare domeniu, parteneri sociali, partide politice, organizatii civice, elementele de valoare adaugata si consensul de care au nevoie din partea tuturor actorilor implicati in procesul de dezbatere, pentru a putea fi implementate cat mai curand posibil.

Proiectul ‘Romania competitiva’ este un proiect in lucru, care alaturi de propunerile reprezentatilor Guvernului, ai Bancii Nationale a Romaniei si ai Academiei Romane, asteapta contributiile de specialitate ale celor care pot participa la dezvoltarea si completarea liniilor de actiune deja identificate.

Read More
Economie

INOVATIE: analiza Romaniei si a primelor 10 tari pe plan mondial

Global Innovation Index (GII) s-a stabilit ca o referinta principala in inovatie si un instrument valoros de comparatie pentru factorii de decizie. Publicat de WIPO, Cornell University si INSEAD, raportul ofera un clasament anual al capacitatilor de inovare si performanta in randul economiilor.

Inovatia joaca un rol cheie ca motor al cresterii economice si a prosperitatii. GII urmareste sa imbunatateasca modul in care inovatia este masurata si inteleasa. Conform site-ului CNBC, inovatia globala a fost in ascensiune datorita cresterii fluxurilor transfrontaliere de cunostinte si talent.

Romania ocupa locul 48 din 128 in clasarea tarilor in functie de indexul de inovatie globala, cu un scor de 37.9, in comparatie cu ocupanta primului loc, Elvetia, care inregistreaza un scor de 66.3. In cadul acestui raport, tara noastra beneficiaza de o serie de puncte forte, care ii sporesc competitivitatea pe plan international, dar si de o serie de puncte slabe, care necesita o atentie sporita.

Din categoria punctelor tari, cea mai remarcabila este ocuparea locului fruntas, cu un scor de 100.0, la categoria Institutions, Regulatory environment Cost of redundancy dismissal. In contrast, la aceasta categorie, Elvetia ocupa locul 34, insa exceleaza in Political environment. Romania inregistreaza o alta pozitie fruntasa la categoria Infrastructuea, Ecological sustainability ISO 14001 environmental certificates, rezultat ce dovedeste atentia acordata acestui aspect. Un alt punct forte il constituie usurinta de a obtine un credit, Romania ocupand locul 7 cu un scor de 85.0, aspect evidentiat in categoria Market Sophistication, Credit. Si la acest aspect suntem cu mult deasupra Elvetiei, care se claseaza pe locul 53, acest aspect reprezentand un punct slab al acestei tari.

In ceea ce priveste categoria Business Sophistication, daca tara fruntasa exceleaza la Knowledge workers, Romania se diferentiaza la GERD financed by abroad, Intellectual Property Payments si ICT Services imports. Ocupam un nou loc fruntas la categoria Knowledge and Technology Outputs , Knowledge Impact ISO 9001 quality certificates. Ultima categorie, Creative Outputs, ne claseaza per total pe locul 53, la o diferenta considerabila de Elvetia, care ocupa locul 5, insa detinem locul 4 in sub-categoria Creative Goods and Services Cultural and creative sevices exports.

Exista, de asemenea, si o serie de puncte slabe care, din pacate, influenteaza negativ evolutia tarii. Dintre acestea, se remarca Expenditure on education, care, cu un scor de 22.1, ne claseaza pe locul 100. Din clasarea pe locul 73 a categoriei Human capital and Research, se poate concluziona ca trebuie acordata o atentie sporita educatiei si resurselor alocate in acest scop. Romania inregistreaza punctaje scazute si la categoria Market Sophistication, mai ales la sub-categoria Investment si Intensity of local competition. In raport se poate observa ca un alt punct slab il constituie Foreign Direct Investment, net outflows, sub-categorie clasata pe locul 87, cu un scor de doar 35.8.

Daca la nivel global Romania ocupa locul 48, in clasamentul tarilor Uniunii Europene aceasta se claseaza pe ultimul loc in domeniul inovatiei. Liderul tarilor membre este Suedia, iar Letonia devine tara in care inovarea cunoaste cea mai rapida crestere.

Primele 10 tari in clasamentul GII sunt: Elvetia, Suedia, Marea Britanie, SUA, Finlanda, Singapore, Irlanda, Danemarca, Olanda si Germania. Punctajul Elvetiei este de 66.3, iar al Germaniei 57.9. Este al saselea an consecutiv in care Elvetia se claseaza in topul clasamentului, fapt ce se datoreaza unei serii de factori, conform site-ului swissinfo.ch. In primul rand, Elvetia demonstreaza ca este o natiune de inventatori, dovada fiind cele 873 de aplicatii pe milion de locuitori inregistrate in anul 2015. Un alt punct forte il constituie institutele de cercetare de calitate superioara, Swiss federal technology institute ETH Zurich fiind clasat in 2016 pe locul 4 in Europa conform Times Higher Education World Reputation Rankings. Acestor factori li se alatura investitiile multinationalelor, proiectele inovatoarea cu un profil verde ridicat si angajatii cu un nivel ridicat de calificare.

Suedia, ocupanta locului 2, inregistreaza cele mai bune rezultate la categoriile Human and Capital Research, Infrastructure, Business Sophistication si Knowledge and Technology Outputs. In analiza raportului sau de tara se remarca, ca puncte tari, atentia acordata educatiei, cercetarii si dezvoltarii si calificarea angajatilor. Ca puncte slabe, se pot incadra usurinta de a obtine un credit, categorie la care Romania se afirma in mod pozitiv, dar si investitiile straine directe sau costul concedierilor.

Mare Britanie, a treia tara a clasamentului, se remarca in ceea ce priveste Infrastructura, Market Sophistication si Creative Outputs. Conform raportului, mediul online este cel mai bine dezvoltat, alaturi de calitatea educatiei universitare. Un alt indicator favorabil Marii Britanii este Intensity of local competition, cu un scor de 83.7, fiind cu mult deasupra Romaniei care ocupa una din pozitiile finale la aceasta categorie. Ocupanta locului 3 cunoaste si o serie de puncte slabe, cum ar fi Stabilitatea Politica si Absenta Violentei/Terorismului sau Investitiile straine directe.

SUA ocupa locul fruntas la categoria Market Sophistication, cu excelente rezultate atat la sub-categoria Credit, cat si la Investment si Trade, competition and market scale. Un punct forte il constituie calitatea invatamantutui universitar, caruia i se alatura creativitatea online si proprietatea intelectuala. La fel ca si Romania, SUA ocupa locul fruntas la categoria Cost of redundancy dismissal si este in contrast cu tara noastra in ceea ce priveste Certificatele de mediu ISO 14001.

Pe locul 5 se claseaza Finlanda, care se remarca la categoriile Institutions, cu punctaje aproape maxime in ceea ce priveste mediul politic, legislativ si de afaceri si Human Capital and Research, unde ocupa locul fruntas. De asemenea, se claseaza in top la categoria Intellectual Property Receipts si la cea privitoare la mediul universitar, dar si la ecologizare si performanta mediului. Doua din punctele slabe ale Finlandei sunt usurinta de a obtine un credit si investitiile straine directe.

Singapore, ocupanta locului 6, aflata in topul tarilor asiatice prezente in acest clasament, inregistreaza cea mai buna performanta in categoria Institutions, fiind ocupanta locului intai. Aceasta se claseaza tot pe primul loc si in categoriile Infrastructure si Business Sophistication, beneficiind, in comparatie cu primele 5 tari analizate, de un volum de invesitii straine directe ce o situeaza tot pe locul intai si la acest capitol. Cunoaste o dezvoltare ridicata si in ceea ce priveste categoia Human Capital and Research.

Ocupanta locului 7, Irlanda, se remarca prin Knowledge and Technology Outputs, unde se claseaza a treia din cele 128 de tari analizate. Se afla in topul categoriilor Intellectual Property Payments si Foreign direct investments, net inflows. La fel ca si Romania, Irlanda nu exceleaza la capitolul Intensity of local competition, ocupand locul 65. Un alt aspect in care cele doua tari sunt in contrast este Cost of redundancy dismissal.

Danemarca este tara de pe locul 8 in clasament si se remarca la categoriile Human Capital and Research si Market Sophistication. Aceasta ocupa un loc foarte bun in ceea ce priveste cadrul legislativ, cu un scor de 96.6. Educatia reprezinta un alt punct forte al Danemarcei, careia i se alatura performanta mediului si investitiile. In ceea ce priveste creativitatea online, Danemarca se claseaza pe locul 6, cu un loc de top in sub-categoria Country-code top-level domains (ccTLDs) si pe locul 11 pe intreaga categorie Creative Outputs.

Pe locul 9, cu o performanta in categoria Creative Outputs, Olanda este una din tarile cu o intensa si dezvoltata activitate in creativitatea online, situandu-se in top 6 tari la fiecare din cele 4 sub-categorii. Olanda se remarca si prin infrastructura tehnologica, dar si prin mediul politic si legislativ. Prezinta cateva puncte slabe in domeniul educatiei tertiare si, in comparatie cu Romania, nu este asa usor sa obtii credite. Are o pozitie buna in ceea ce priveste competitia si absorbtia cunostintelor.

Locul 10 ii revine Germaniei, care cunoaste rezultate favorabile in mediul de afaceri, prin usurinta rezolvarii insolventei, in ceea ce priveste cercetarea si dezvoltarea, in infrastructura tehnologica si performanta logistica si in comert. Unul din punctere sale slabe il constituie usurinta de a incepe o afacere, aceasta categorie clasand Germania pe locul 81, spre deosebire de Romania care se situeaza pe 39. In categoria cunostintelor, Germania ocupa locul 8 si se bucura de un loc 10 al categoriei Human Capital and Research.

Read More
Featured Start-Up

Microindustrializare 2016: unul dintre cele mai asteptate programe pentru antreprenori

Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri a lansat Programul national multianual de microindustrializare, iar bugetul alocat pentru acest an este de 60,9 milioane lei (13,5 milioane euro). Prin implementarea acestuia, 244 de beneficiari vor primi in 2016 ajutor de minimis.

Obiectivul Programului national multianual de microindustrializare este sustinerea investitiilor in sectoarele de productie eligibile, cresterea volumului de activitate si a competitivitatii IMM-urilor din aceste sectoare.

“Programul de microindustrializare este unul dintre cele mai asteptate proiecte guvernamentale de catre antreprenori. Noutatea din acest an pentru firmele romanesti consta in valoarea mai mare a ajutorului financiar acordat”, a declarat secretarul de stat in Ministerul Economiei, Claudiu Vrinceanu.

De asemenea, acest program national sprijina fabricile de dimensiuni mici si medii si ”va genera valoare adaugata in economie”, adauga Claudiu Vrinceanu. Acesta este cel de-al patrulea program national, din cele zece pe care Ministerul Economiei le implementeaza anul acesta.

Calcularea punctajelor planurilor de investitii/afaceri se face in mod automat, transparent si in timp real, spun reprezentantii Ministerului Economiei.

Sursa: Profit.ro

Read More
Antreprenoriat Featured

Comisia Europeana: 265 de milioane de euro pentru IMM-uri si cercetare

Comisia Europeana a aprobat modificarea Programului Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice” (POS CCE) 2007-2013 prin transferul a aproximativ 265 de milioane de euro in interiorul programului, pentru proiecte performante din domeniul IMM-urilor si cercetarii.

Banii au fost realocati axelor prioritare “Un sistem de productie inovativ si eco-eficient” si “Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate” din cadrul POS CCE.

Decizia Comisiei Europene suplimenteaza alocarea atat pentru Axa prioritara 1, “Un sistem de productie inovativ si eco-eficient”, cu peste 155 de milioane de euro, cat si pentru Axa Prioritara 2, “Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate”, cu aproape 110 milioane de euro.

Cei aproximativ 265 de milioane de euro realocati in interiorul POS CCE provin din domenii in care Romania a intampinat dificultati de implementare, se mai arata in comunicat.

Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice” 2007-2013 a fost adoptat la 12 iulie 2007. Obiectivul general al POS CCE este de a creste productivitatea intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii.

Contributia Uniunii Europene, prin Fondul european de dezvoltare regionala, in cadrul acestui program operational sectorial este de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Read More
Featured

Innobarometru: cat de inovatoare este tara ta?

Cercetarea, Dezvoltarea si Inovarea (CDI) este o tema care ma preocupa si este de importanta mare, in opinia mea, pentru soarta economiei romanesti. Inainte de a dezbate rezultatele tabloului de bord european privind inovarea, punctez, pe scurt, trei subiecte de actualitate:

1.QUICK WIN: In 28 iunie, Guvernul a aprobat un act normativ care stabileste ca persoanele care realizeaza venituri din activitati de cercetare si dezvoltare aplicativa sau dezvoltare tehnologica vor fi scutite de la plata impozitelor pentru aceste venituri, de la 1 august. In prezent, doar angajatii din sectorul IT sunt scutiti de impozit pe venit. In 13 iulie au fost publicate in Monitorul Oficial si normele de aplicare privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal.

2. LIVRABIL: De asemenea, potrivit unei ordonante de urgenta, persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor din activitati de cercetare dezvoltare si/sau de dezvoltare tehnologica vor fi scutite de la plata impozitului pentru aceste venituri. Masura are scopul să stimuleze activitatea de cercetare-dezvoltare si se va aplica începând cu veniturile aferente lunii august 2016. Urmeaza un ordin comun al ministrilor privind incadrarea in activitatea de cercetare-dezvoltare pentru scutire impozit pe salariu

Am facut parte din grupul lucru privind dezvoltarea de noi initiative privind facilitati fiscale pentru sprijinirea cercetarii-dezvoltarii si inovarii si am prezentat deja un studiu despre efectele acestei masuri.

3. STRATEGIE. Sectorul Cercetarii Dezvoltarii si Inovarii este unul dintre cele 16 domenii strategice cuprinse in documentul strategic „Romania competitiva”. Pana in anul 2020, Romania ar putea ajunge la o crestere economica de 5%, catalizata, printre altele, de debirocratizare, cercetare si dezvoltare, eficienta energetica si infrastructura. Sesiunea de consultare in cadrul proiectului “Romania competitiva”, cu tema “Cercetare si Dezvoltare”, va avea loc pe 28 iulie, la Casa Academiei Romane, in intervalul 09:30 – 12:30.

Compararea performantelor in domeniul inovarii: cat de inovatoare este Romania?

Comisia Europeana a publicat rezultatele pentru 2016 ale tabloului de bord european privind inovarea, ale tabloului de bord regional privind inovarea si ale Innobarometrului.

Principalele constatari sunt urmatoarele: ca UE recupereaza din distanta fata de Japonia si SUA, ca Suedia este din nou lider in domeniul inovarii si ca Letonia a devenit tara in care inovarea cunoaste cea mai rapida crestere.

 „Imi doresc ca Europa sa fie un loc in care IMM-urile inovatoare si intreprinderile noi sa infloreasca si sa-si extinda activitatea in intreaga piata interna. Dar pentru asta este nevoie de un efort concertat. La nivelul UE, trebuie sa simplificam legislatia in domeniul TVA, sa adaptam regulile privind insolventa, sa facem mai usor accesibile informatiile despre cerintele de reglementare si sa lucram la un cadru privind proprietatea intelectuala clar si abordabil pentru IMM-uri”. (Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piata interna, industrie, antreprenoriat si IMM-uri)

 

Principalele constatari ale Innobarometrului

  • Romania se afla in categoria “Tari modest inovatoare”, alaturi de Bulgaria, adica cu o performanta a inovarii net sub media UE, cu o scadere accentuata in 2008-2015;

eu

  • Suedia este, din nou, lider in domeniul inovarii in UE, urmata de Danemarca, Finlanda, Germania si Tarile de Jos.

suedia

  • In domenii specifice de inovare, liderii UE sunt: Suedia – resurse umane si calitatea cercetarii academice; Finlanda – conditiile cadrului financiar; Germania – investitii private in inovare; Belgia – retele de inovare si colaborarea si Irlanda – inovarea in intreprinderile mici si mijlocii.
  • Inovatorii cu cea mai rapida crestere sunt Letonia, Malta, Lituania, Tarile de Jos si UK.
  • Si in tarile moderat inovatoare exista nuclee inovatoare regionale: Piemonte si Friuli-Venezia Giulia in Italia, Tara Bascilor in Spania si Bratislavský kraj in Slovacia.
  • Global, factorul principal care ajuta la a deveni lider in inovare este adoptarea unui sistem echilibrat de inovare, care combina un nivel adecvat de investitii publice si private, parteneriate eficace in domeniul inovarii intre intreprinderi si mediul academic, precum si o baza educationala solida si performante excelente in cercetare. Impactul economic al inovarii trebuie sa se manifeste prin vanzari si exporturi de produse inovatoare, precum si prin ocuparea fortei de munca.
  • Specializarea in tehnologii generice esentiale (TGE) sporeste performanta regionala in materie de inovare, in special in domeniile materialelor avansate, biotehnologiilor industriale, fotonicii si tehnologiilor avansate de productie.
  • In urmatorii doi ani, este de asteptat ca performanta UE in domeniul inovarii sa se imbunatateasca. Majoritatea intreprinderilor planifica mentinerea sau cresterea nivelului investitiilor in inovare in urmatorul an. Intreprinderile din Romania, Malta si Irlanda este cel mai probabil sa-si sporeasca investitiile in inovare in anul urmator.

 

Concluzii si teme de reflectie:

 

1. Sectorul CDI este inca intr-o criza tacuta, cu implicatii negative serioase pentru competitivitatea si perspectiva de crestere pe termen lung a tarii.

Inovatia in Romania, in raport cu media UE

ro

2. Talentul antreprenorilor si al cercetatorilor romani nu este mobilizat corespunzator ci, dimpotriva, este adesea alungat.

3. Crearea unui mediu stimulativ pentru initiativa mediului privat, inclusiv pentru comercializarea inovarii – IMM care introduc produse sau servicii inovative, ar trebui sa fie un obiectiv central al strategiei economice “Romania Competitiva”.

Read More
Antreprenoriat Featured

Barometrul IMM-urilor: problemele anului 2016

O treime dintre IMM-uri gasesc evolutia mediului economic din Romania stanjenitoare dezvoltarii, iar mai putin de 14% dintre companii estimeaza ca evolutia mediului de afaceri romanesc pe intreg anul 2016 va fi favorabila intreprinderilor, potrivit Cartii Albe a IMM-urilor.

Dificultatile cu care se confrunta frecvent IMM-urile sunt birocratia (61,41%), fiscalitatea excesiva (54,74%), urmata de coruptie (45,16%) si controalele excesive (44,98%).

Increderea intreprinderilor in economie este foarte slaba, doar 6,72% dintre persoanele investigate considerand ca evolutia economica va fi pozitiva. Conform aceluiasi raport, principalul efect pozitiv pentru IMM-uri al aderarii Romaniei la UE este accesul mai bun la piete, potrivit raspunsurilor a 46% dintre intreprinzatori.

Fondurile structurale nu prezinta interes pentru IMM-uri, peste 81% dintre firme sustinand ca nu intentioneaza sa acceseze fonduri europene in perioada urmatoare, iar numai 0,18% dintre companii au primit aprobarea pentru proiectul depus. Sursele proprii raman in continuare principalele modalitati de finantare a activitatilor economice ale IMM-urilor, potrivit 72% dintre respondenti.

Read More
1 24 25 26 27 28 58