Anul 2018 este cel de-al patrulea an consecutiv în care cifra de afaceri obținută de firmele care activează în sectorul agricol al culturilor de câmp (cereale, plante leguminoase și plante producătoare de semințe oleaginoase) a crescut, este una dintre concluziile ultimului studiu realizat de Termene.ro.
După scăderea drastică din anul 2015, când valoarea cifrei de afaceri s-a diminuat până la 15,2 miliarde de lei, după ce în anul 2014 a fost de 18 miliarde de lei, companiile care activează în sectorul analizat au înregistrat venituri care au crescut constant până la valoarea de 20 de miliarde de lei în anul 2018.
Cu toate acestea, un aspect îngrijorător semnalat de studiul Termene.ro este că datoriile pe care firmele din domeniu le totalizează sunt într-o creștere continuă, depășind rata de creștere a cifrei de afaceri. Dacă în anul 2014 valoarea cifrei de afaceri cumulată era comparabilă cu cea a datoriilor (ambele fiind de aproximativ 18 miliarde de lei), în intervalul 2015 – 2018 datoriile au crescut la peste 24,5 miliarde de lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mari decât cifra de afaceri a aceluiași an.
“Datoriile se plătesc din încasări. Dacă nu am încasări suficiente, fie amân plata datoriei, fie fac o altă datorie prin care o plătesc pe prima. Dacă prelungim situația aceasta pentru un interval lung de timp, se creează un cerc vicios a cărui finalitate este de cele mai multe incapacitatea de plată. Evitarea clienților care își plătesc cu întârziere sau deloc datoriile este vizibilă prin accesarea unor platforme precum redBill”, a declarat Adrian Dragomir, CEO Termene.ro.
Solvabilitatea se apropie cu viteză de pragul de alertă
Concomitent cu creșterea datoriilor, s-a înregistrat o scădere puternică a solvabilității generale a companiilor care activează în sectorul agricol al culturilor de câmp. Solvabilitatea urmărește capacitatea unei firme de a-şi achita obligațiile totale din resursele existente, pe baza acestui indicator putându-se evalua riscul incapacității de plată pe termen lung (insolvabilitate sau risc de faliment).
Dacă în anul 2014 rata solvabilității era de 2,01, în 2018 aceasta s-a diminuat la 1,52 o scădere continuă de peste 25% în intervalul analizat. De altfel, raportată la anul anterior, scăderea înregistrată în anul 2018 este cea mai accentuată, indicatorul diminuându-se cu 0,2 puncte de la 1,72 cât era în anul 2017. Deși, conform celor mai multe manuale de economie, valoarea de 1,52 înregistrată în prezent este una relativ acceptabilă, aceasta s-a apropiat accelerat de pragul de 1,5, un prag sub care o firmă poate fi considerată cu risc de a intra în incapacitate de plată pe termen lung.
“Când fac o datorie, o fac fie pentru a-mi crește capacitatea de producție (o fac în scop investițional) fie pentru a-mi plăti colaboratorii. În cazul domeniului agricol, creșterea datoriilor în contextul scăderii solvabilității este un indiciu ca preponderent, acestea sunt făcute pentru plata colaboratorilor”, a declarat Adrian Dragomir.
Care sunt județele etalon ale agriculturii românești?
Spre deosebire de restul sectoarelor economice, agricultura este direct influențată de zona geografică în care se desfășoară. La nivel județean, companiile din județul Călărași au înregistrat veniturile cele mai mari, peste 1,9 miliarde de lei, urmate de cele din județul Constanța cu 1,6 miliarde de lei și cele din județul Timiș cu 1,4 miliarde de lei. Alte județe relevante pentru agricultura românească sunt Teleorman, Brăila, Ialomița și Dolj, toate cu firme a căror venituri cumulate sunt situate între 1 și 1,1 miliarde de lei.
Aproape jumătate din firme au risc ridicat de a intra în insolvență
În 6 dintre cele 7 județe de top, ponderea firmelor cu risc de intrare în insolvență se apropie de 50% (cinci firme din zece), cu cele mai mici valori înregistrate în județele Ialomița și Călărași, unde aceasta este de 42,3% (aproape 5 firme din 10), iar în județul Timiș aceasta depășește procentul de 61% (6 firme din 10 având risc de a intra în insolvență).
Intrarea în insolvență atrage riscul de intrare în faliment și implicit riscul ca un colaborator al respectivei firme să nu mai fie plătit niciodată pentru o lucrare, un serviciu sau un bun deja livrat.
Odată intrată în insolvență, o firmă are printre altele dreptul legal de a-și reeșalona datoriile către furnizori, în cazul în care mai este posibilă, plata acestora putând a se eșalona pentru o perioadă de mai mulți ani, atenționează Adrian Dragomir.
Viteza cu care o firmă își recuperează datoriile de la proprii clienți este cunoscută ca viteza de recuperare a creanțelor și se măsoară în numărul de zile. În cazul firmelor din județele de top din agricultura românească, cea mai redusă viteză de recuperare a creanțelor este înregistrată la nivelul companiilor din județele Timiș si Teleorman care în medie au nevoie de peste 6 luni – 187 zile și respectiv 185 zile ca să fie plătite de proprii clienți pe când cele mai performante sunt cele din județele Ialomița și Constanța cu 95 zile și respectiv 79 zile.
Pentru ca o firmă să își poată plăti furnizorii, un lucru necesar este ca aceasta să fie la rândul ei plătită de proprii clienți. Dacă o firmă are probleme cu recuperarea datoriilor de la proprii săi clienți, este o chestiune de timp până va începe să-și întârzie la plată colaboratorii. Exista așadar numeroase semnale, vizibile pe platforma redBill, prin care poți sa previi sa ajungi în situația de a fi amânat sau chiar neplătit de propriul client.
