După 2019, cel mai negru an pentru exporturile românești din perioada de după criza din 2008-2009, primul an al pandemiei (2020) a fost unul și mai dur din perspectiva evoluției balanţei comerciale: exporturile României, de 62 miliarde de euro, s-au erodat din cauza Covid-19 cu 9,9% faţă de anul anterior. Cum importurile, de 80,5 miliarde de euro, au scăzut cu 6,6%, deficitul comercial a crescut în primul an pandemic la 18,4 miliarde de euro, cu aproape 1,1 miliarde de euro peste nivelul din 2019.
În mod evident, tendința a fost globală și explicațiile au avut legătură cu criza generată de Covid-19. Exporturile sunt încă în criză la nivel regional. Deficitul comercial al României a crescut și anul trecut, iar avansul exporturilor din 2021 este cuprins în intervalul 15-20% și datorită efectului de baza, în contextul anului dezastruos 2020. Ce va fi în 2022? Care sunt tendințele care caracterizează acum comerțul internațional, cu impact asupra firmelor românești și în viața liderilor de business de la noi?
Creșterea exporturilor se va eroda în 2022: avans cu doar o cifră în comparație cu 2021
Bancherii anticipează deja reducerea ritmurilor anuale ale exporturilor în 2022 spre niveluri cu mult sub nivelul de 10%, și ca urmare a dispariției efectului bază creat în 2020 de introducerea de restricții, dar și din cauza persistenței crizei sanitare, dublată de posibilitatea deteriorării severe a climatului din piețele regionale. Poziția economică a României va rămâne slabă în context regional, mai ales că România a rămas în anul 2021 singura țară din regiune cu deficit comercial major și aflat în cea mai mare creștere, potrivit datelor Eurostat.
Cel mai mare “șantier” în privința politicii de promovare a exportului
În prezent, avem în România cel mai mare „șantier” din ultimii 30 de ani în ceea ce privește politica de promovare a exportului, șantier început și lăsat baltă. Asta în timp ce alte țări europene cresc rolul diplomației economice, iar autoritățile din țările din Vest inventează pe bandă rulantă programe și măsuri de sprijin pentru exportatori. Spre exemplu, în locul programului de promovare a exporturilor, cu probleme descoperite în urma unui control intern, în ultimul an nu au fost propuse soluții pentru reformarea sistemului de ajutor pentru exporturi.
Oricât de bine de intenționat va fi Guvernul României, mă aștept ca din cauza i) reorganizării și creării greoaie a noilor ministere pe filiere economică, proces care durează între 3 și 6 luni, și ii) din cauza bugetului limitat, sprijinul firmelor românești în vederea internaționalizării sa sufere și în 2022.
Firmele românești vor atrage finanțări private și vor continua să se extindă global
Valoarea finanțărilor de tip venture capital și business angel acordate firmelor tech românești s-a dublat in 2021 comparativ cu anul 2020, ceea ce a sporit semnificativ și numărul inițiativelor globale ale startup-urilor autohtone. Toți investitorii caută acum următorul unicorn românesc și spun că trăim un moment istoric pe care nu l-am mai avut până acum, iar prognozele sunt optimiste cu privire la banii privați care vor fi finanța expansiunea firmelor românești inovatoare din anul 2022.
IT-ul va domina proiectele noi de tip FDI
La nivel global și mai ales regional, industria de software și serviciile IT vor continua să fie cel mai mare sector în funcție de numărul proiectelor noi de tip FDI (investitii straine directe). Creșterea continuă a digitalizării globale, tranziția către smart cities și noile tehnologii vor facilita această creștere. Aici România se va confrunta cu o amenințare, în opinia mea, din cauza faptului că, așa cum bine știm, se discută despre renunțarea la scutirea unor taxe și impozite pentru angajații din IT și cercetare, schimbare care va încurca strategiile de creștere pentru afaceri cu sute de mii de angajați. Cel mai mai probabil că aceste măsuri vor fi implementate din anul 2023, dar vor afecta competitivitatea sectorului IT românesc pe piețele externe încă din anul 2022, mai ales din cauza presiunii pe costurile cu forța de muncă, și vor influența creșterea economică, în condițiile în care sectorul de IT și-a dublat ponderea în PIB și poate ajunge la 10% în următorii ani.
Prognoză publicată într-un material mai complex care cuprinde tendințele și perspectivele identificate de experții și colaboratorii ICDE pe care vă invit să le citiți aici.
