In cadrul primului interviu din .ro al lui Ahmed Hassan, in calitate de country leader Deloitte pentru Romania si Moldova, am discutat si despre antreprenoriat.
I-am propus chiar si o gluma despre contabili si antreprenorii mici. “Stiti care sunt clientii preferati mereu de contabili? Firmele mici”. Nu-mi dau seama daca anecdota e plina de haz pentru Ahmed Hassan, insa el imi replica rapid ca raspunsul intrebarii de mai sus are legaturi clare cu activitatea Deloitte. Spre exemplu, Deloitte recompenseaza prin proiectul CE Technology Fast 50 2012 companiile de tehnologie care se afirma rapid . “Incurajam firmele mici si mijlocii, iar cel mai bun moment pentru sprijin este atunci cand acestea sunt asemenea gazelelor, cu potential de crestere. Uitati-va ce vedem la tarile care o duc bine din punct de vedere economic: firmele mici si mijlocii formeaza coloana vertebrala a unei economii.”
Alte idei mici despre antreprenoriat:
“Este obligatoriu pentru guvernanti sa accepte o reorganizare profunda – operationala si financiara – , in randul companiilor de stat si sa urmeze exemplul antreprenorilor si al companiilor private care s-au descurcat mai bine in criza.”
“M-am gandit de multe ori sa devin antreprenor si cred ca voi face acest pas la un anumit moment in cariera. Mi-as dori sa ajut o idee sa creasca, iar acesta este un obiectiv personal. Cel mai probabil se va intampla dupa ce ma voi retrage de la Deloitte. Dar nu la pensie, caci atunci doar voi citi ziarele”.
“A evolua pana la pozitia de partener Deloitte e ca si cum ai deveni antreprenor”. Ahmed Hassan a avut mereu optiunea sa devina CFO de multinationala, insa aceasta varianta nu a fost o tentatie suficient de atragatoare: in opinia sa, functia de director financiar presupune un job mai limitat, cu mai putine perspective decat cea de consultant. “Aici am mai multi clienti, totul seamana cu antreprenoriatul”.
„Economia intr-o lectie”, o carte care a facut celebra teoria “ce se vede si ce nu se vede” enuntata anterior de 
.jpg)
O carte densa in explicatii si detalii, “Economia binelui si a raului”contine o doza mai mare de teologie si filosofie decat argumentatie bazata pe teorie economica. Exponent al umaneconomiei, Tomas Sedlacek incepe cartea printr-o contemplare economica a celui mai vechi text cunoscut din civilizatia noastra, “Epopeea lui Ghilgames”, o lucrare ciclica care se termina acolo unde a inceput. Considerat util pentru ca descrie o civilizatie inca “semi-nuda”, studiul epopeii arata inca de la inceputul cartii aplecarea lui Sedlacek pentru studiul ciclurilor economice prin intermediul miturilor si a teologiei: precum releva scena repetitiva a construirii zidului din “Epopeea lui Ghilgames”, istoria nu se indreapta nicaieri, iar totul se repeta ciclic, cu varatii marunte si neesentiale, asa cum observam in natura.
In “Economia binelui si a raului”, o carte care poate fi vazuta ca o critica postmoderna la adresa economiei mainstream, Tomas Sedlacek face apel la stiinta economiei din operele parintilor ei fondatori. El cauta abordarea mai ampla din sfera stiintelor sociale (mai ales istorie, psihologie, filosofie), refuzand economia plina de ecuatii, de grafice, de formule, adica tot ce inseamna matematica. Verdictul este simplu, in opinia lui Sedlacek: “Umanul din noi este ceea ce ne deosebeste de computere.” Mai concret, in momente de criza, cand schimbarile sunt bruste si foarte dese, modelele matematice sunt inutilizabile. Cartea reuseste sa demonstreze cititorului ca exista o poveste mai fascinanta de spus despre economie decat cea pe care o comunica perceptia ei matematica.
.jpg)
.jpg)
Pentru a face economia mai relevanta, Tomas Sedlacek (foto) face apel la studiul metaeconomiei, adoptand o perspectiva existentialista asupra stiintei economice. In ciuda continutului dens cu explicatii documentate din mai multe stiinte sociale, cartea, o poveste a economiei de la poezie la stiinta, poate fi citita si de catre un public aflat la inceput de drum in studiul macroeconomiei, al filosofiei ori in analiza teologiei.