[dropcap]O[/dropcap]mul de afaceri Marius Ghenea va fi mentor in cadrul “Antreprenor 2.0”, un proiect implementat de Fundatia Post-Privatizare si partenerii sai, care isi propune sa dezvolte ecosistemul antreprenorial prin crearea unei retele de antreprenori.
In aceasta etapa a proiectului, se cauta 24 de startup-uri cu potential care vor beneficia de sprijin financiar. De asemenea, prin intermediul unor serii de evenimente in intreaga tara, antreprenori sau viitori antreprenori vor avea ocazia sa invete de la Marius Ghenea, de la alti antreprenori de succes, specialisti sau antreprenori locali cum isi pot imbunatati ideea de afacere si cum o pot transforma intr-un business sustenabil. Participarea la program este gratuita.
In cadrul proiectuluise vor organiza 8 conferinte regionale in Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, Brasov, Craiova, Ploiesti si Constanta, unde participantii isi vor putea valida ideea de afacere alaturi de Marius Ghenea, vor invata de la experti cum sa foloseasca instrumente online in dezvoltarea afacerii si vor afla povesti de succes ale antreprenorilor locali. Calendarul conferintelor il gasiti anexat.
“Conceptul acestui proiect mi-a placut inca de la prima discutie cu organizatorii. Imi place sa-mi impartasesc experientele si cunostintele legate de antreprenoriat, imi place sa ajut business-urile sa creasca firesc, dar mai ales imi place atunci cand startup-urile pe care le indrum reusesc sa gaseasca nisa pentru succes. Antreprenoriatul inseamna sa daruiesti valoare si sa stii sa-ti pui amprenta acolo unde altii nu au reusit, de aceea sunt increzator ca cele 24 de startup-uri pe care astept sa le descopar vor ajunge in scurt timp afaceri de succes”, spune Marius Ghenea mentor in cadrul proiectului.
Participarea in cadrul proiectului e gratuita.
La finalul fiecarei conferinte, in baza formularului de inscriere completat, juriul format din antreprenori de renume va alege 50 de participanti care vor merge in etapa urmatoare. Acestia vor participa la workshop-uri timp de doua weekend-uri consecutive, unde vor invata cum sa isi redacteze propriul business plan. La finalul training-urilor vor fi alesi 20 de participanti care au elaborat planuri de afaceri cu potential economic. Acestia, timp de trei saptamani, vor beneficia de doua sesiuni de mentorat one-to-one alaturi de consultanti care ii vor ajuta sa isi demareze afacerile si sa intocmeasca o strategie de dezvoltare. La final, afacerile vor fi analizate si trei dintre acestea vor fi premiate.
Scenariul este acelasi pentru toate cele 8 orase, astfel ca, la finalul programului, 24 de startup-uri vor fi castigatoare si premiate cu suma de 12.500 de lei fiecare.
[dropcap]F[/dropcap]iti spontani si creativi! Puteti face greseli! Imagineaza-ti aceste replici spuse dintr-o data de profesorul de matematica copiilor tai. Sau gandeste-te ca imboldurile apartin sefului tau direct intr-o organizatie care nu tolereaza greseala in mod normal. Cum ti se pare abordarea?
Daca o astfel de comunicare ce incurajeaza greseala ca optiune este prezenta in scoala, firma ori familia ta, inseamna ca esti in locul potrivit. Daca nu, atunci e loc de a imbunatati treburile. La asta m-am gandit atunci cand am interpretat concluziile unui studiu relevant lansat de compania de consultanta Ernst&Young in parteneriat cu Wall-Street.ro: in jur de 50% dintre antreprenori sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, insa doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare. Mai mult, 32% dintre participantii la studiu considera ca esecul este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competentelor.
Concluziile interviurilor ne arata o stare de fapt celor care urmaresc societatea romaneasca: suntem inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, in plus avem o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri. Imbunatatirea comunicarii privind succesul si inseosebi insuccesul antreprenorilor, promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat ar trebui sa devina actiuni cu prioritate zero cu impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii ani.
Cifrele din studiul de mai sus nu sunt intamplatoare si deloc surprinzatoare: potrivit unei alte cercetari, romanii sunt unii dintre cei mai tematori intreprinzatori mondiali. Concret, un procent de aproape jumatate (45,99%) din populatia adulta a Romaniei evita sa-si infiinteze o firma noua de teama unui esec financiar. Aceasta atitudine antreprenoriala pozitioneaza Romania pe un loc fruntas in topul tarilor pesimiste in participarea la mediul de afaceri. In timp ce tot mai multi tineri asteapta in zadar reglementari etatiste care sa stimuleze crearea de firme noi, ar trebui sa ne concentram, in opinia mea, pe dezvoltarea atitudinii antreprenoriale prin largirea bazei de educatie in domeniul afacerilor pe cont propriu si cu povesti despre insucces, greseli, falimente si esecuri antreprenoriale. Trebuie sa invatam sa acceptam esecul, trebuie sa-l luam ca atare, ca ceva natural si firesc. Inovatia ia nastere mai ales in organizatiile care isi asuma riscuri, iar acest lucru este aproape imposibil de realizat de catre aparatul de stat, asa ca este necesar ca mediul privat sa-si rafineze calitatea de a merge mai departe.
In fapt, calitatea unui antreprenor este sa stie “sa nu rateze un esec”. O stim de la intreprinzatorii din jurul nostru: esecurile te aduc pe pamant, te aduc pe drumul cel bun si, cu cat le faci mai la inceput, e mai bine si te pot indrepta. Daca le faci mai tarziu, risti sa te prabusesti de la o inaltime mai mare. Auzim, de asemenea, sfaturi de la mentori, oameni de business: mergeti din esec in esec fara sa va pierdeti entuziasmul! Ei bine, feedback-ul acesta nu il vei primi de la un birocrat angajat al unei institutii guvernamentale. E simplu: in timp ce o instutitie de reglementare iti toarna cenusa in cap pentru greselile facute, un actor privat dezinteresat iti poate arata (chiar prin greselile proprii) cum sa te concentrezi asupra aspectului pozitiv al “datului in bara”, astfel incat sa folosesti fiecare esec ca o trambulina pentru urmatorul pas catre realizarea obiectivului initial.
Sa luam un exemplu proaspat: una dintre cele mai importante stiri ale anului in mediul de business a fost, fara indoiala, falimentul Mic.ro. Ca multe evenimente din viata lui Dinu Patriciu, acest moment a fost analizat si intors pe toate fetele. Pe noi ne-a interesat exclusiv esecul antreprenorial al miliardarului, astfel incat am cautat alaturi de colegii mei adevaratele explicatii de piata ale insuccesului unui proiect de retail: capital pentru investitii si operatiuni insuficient, management al categoriilor de produse defectuos, o imagine inconsistenta la nivel de grup, etc. Consider ca intr-o societate in care povestile de afaceri sunt abordate din perspectiva politica ori de tabloid, ar trebui sa avem mai multe articole si evenimente in care sa ne fie prezentata si psihologia esecului in business. De asemenea, inainte de a aborda in emisiunile despre antreprenorii romani (seria de intalniri in direct Start-Up Wall-Street) aspectele tehnice ale demararii unei afaceri, discutam mai ales despre unele lectii dureroase pe care oamenii de business le-au invatat: greselile lor care i-au costat sute de mii euro. Auzim si citim tot timpul despre succesele oamenilor de afaceri, dar nu prea mult despre esecurile lor. Ca atare, ar fi sanatos sa acceptam greselile si sa invatam din ele: sa incepem in familie, sa continuam pe bancile scolii, apoi in organizatiile in care lucram sau pe care le cream si, bineinteles, tot procesul sa fie completat de o expunere obiectiva a esecurilor in media (online, bloguri, presa scrisa, TV, etc.)
Singura cale in care esecul devine folositor este atunci cand invatam de pe urma acestuia. Daca vom continua sa esuam si sa tot esuam in procesul invatarii, atunci chiar vorbim despre o nereusita totala. In fond, un esec consta intr-un proiect care nu functioneaza, iar o greseala are ingredientele unui esec repetat. Fara indoiala, lectiile ar fi mai usor de invatat intr-o piata libera, fara constrangeri guvernamentale, intr-un spatiu in care profiturile si pierderile sunt in intregime determinate de succesul sau esecul inregistrat de antreprenor in adaptarea productiei la cererea consumatorilor. Caci succesul sau esecul unui antreprenor, ca specualator, depinde de corectitudinea anticiparilor sale referitoare la evenimente incerte, nu-i asa? Daca da gres in intelegerea lucrurilor care se vor petrece, soarta sa este pecetluita: falimentul. Insa, nu mai trebuie aratat cu degetul de societate, ci, din contra, ar trebui studiat intens astfel incat esecul sa devina o cale de invatare. Modul in care privim esecul celor din jurul nostru este superficial, asa ca recomand sa incepem cu lucruri simple, inspirate din abordarea americanilor, precum in filmul de mai jos, iar apoi sa construim incet-incet un Institut National al Esecului, exclusiv privat. Doar asa ne vom explica mai usor esecul privatizarilor, al dreptei politice, negocierile esuate de la Bruxelles, insuccesul in afaceri sau neizbanda romanilor pe pietele externe.
[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii romani nu dispun de informatii relevante in legatura cu sursele de finantare, organizatiile care sprijina antreprenoriatul, si programele de educatie destinate lor. Mai mult decat atat, imaginea negativa a esecului in afaceri in Romania, dar si mediului economic dificil, sunt obstacole importante pentru antreprenori. Acestea sunt concluziile primei editii a barometrului “Antreprenorii vorbesc” (PDF), lansat de Ernst & Young in premiera la Romanian Business Leaders Summit si pe Wall-Street.ro.
„Antreprenoriatul reprezinta esenta initiativei si a economiei de piata. Este sursa leadership-ului, a marilor afaceri de familie si a corporatiilor care au influentat viata oamenilor in istoria recenta. Am dezvoltat acest proiect pentru a sustine si promova afacerile antreprenoriale de succes si principiile care au facut posibila performanta lor in Romania. Antreprenorii Vorbesc este un proiect care devine realitate prin antreprenori si pentru antreprenori,” a declarat Bogdan Ion (foto), Managing Partner Ernst & Young Romania.
Barometrul Antreprenorii Vorbesc analizeaza perceptiile a 95 de antreprenori locali, care au raspuns chestionarului Ernst & Young in perioada 1 iunie – 15 august 2012, dar si cele exprimate in cadrul interviurilor directe realizate cu 12 cunoscuti antreprenori romani.
Cultura antreprenoriala: o perceptie negativa asupra esecului in afaceri
Chiar daca 50% din respondenti sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, raspunsurile lor privind modul in care este perceput esecul in afaceri de catre mediul de afaceri si societate in ansamblu nu sunt deloc incurajatoare: doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare, in timp ce 32% considera ca este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competentelor.
Amploarea acestor raspunsuri arata ca Romania este inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, indicand o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri.
Imbunatatirea comunicarii privind succesul antreprenorilor si promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat sunt actiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii trei ani.
[dropcap]S[/dropcap]untem la inceputul lunii februarie, ceea ce inseamna ca prima luna din an e data deja uitarii. Gata cu luna “rezolutiilor” (25% dintre cei care isi propun anumite obiective la inceputul anului renunta la ele inca din ianuarie), gata cu cu librariile si salile de fitness pline. Tocmai in acest context scriu urmatoarele doua articole de pe blogul claudiuvrinceanu.ro: ce ar fi sa incepem punerea in practica a “rezolutiilor” in februarie?
Sa incepem cu antreprenoriatul. Ideile de afaceri exista pretutindeni. Unele idei provin din analize atente ale tendintelor pietii sau nevoilor clientilor, altele apar din discutiile cu diversi sau pur si simplu din intamplare. Daca esti interesat de a incepe o afacere in 2013, dar nu stii ce anume sa produci sau sa vinzi, iata unele sugestii si motivatii pentru a genera idei posibile de afaceri.
2013 va fi anul antreprenoriatului
Atunci, de ce sa nu fii tu unul dintre intreprinzatorii care vor pune umarul la cresterea spiritului intreprinzator din Romania si, mai mult, sa castigi mai multi bani de pe urma acestui “pariu” profesional? In prezent, antreprenoriatul are o conotatie dubla: o incercare de a opri somajul si, in acelasi timp, o forma de imbogatire. Și cum in lumea intreaga problemele vor continua, 2013 pare a fi un an bun pentru cei care vor sa rezolve astfel de situatii. Aproape la fel de mult precum au schimbat protestatarii lumea in 2011, iar corporatiile au influentat mersul economiei in 2012, actiunile de antreprenoriat pot face acelasi lucru in 2013.
Un calcul simplu [VIDEO]
Iti propun un exercitiu pe care l-am auzit de la un antreprenor din online-ul romanesc. Știi care este rezultatul inmultirii 40 X 12 X salariul tau lunar? Ceea ce rezulta inseamna banii pe care ii castigi in 40 de ani de munca ca angajat intr-o firma sau la stat. Sa ne imaginam ca viata ta valoreaza 500.000 de euro. Este o perspectiva sumbra daca te uiti la bugetul tau pe viata care include banii pentru casa (300.000 de euro), masina (10-20.000 de euro), mancare (5 euro pe zi) si multe altele. Asa iti dai seama daca aceasta e viata pe care vrei sa o traiesti. Cat fac, de exemplu, 40 x 12 x 1.500 de lei? Raspunsul este 720.000 de lei. Ce reprezinta aceasta cifra? Suma totala pe care o poti castiga ca salariat dupa 40 de ani de munca. Adica, bugetul total pentru intreaga viata. Este o solutie viabila sa fii salariat , mai ales pentru cei care s-au angajat doar pentru beneficiile financiare?
Iesi din multime!
E loc pentru antreprenori. Ca jurnalist de business, ma simt bine in preajma antreprenorilor cu care interactionez si despre care scriu zilnic si imi face placere sa vorbesc despre ei. De ce? In primul rand, pentru ca antreprenorii creeaza businessuri, genereaza locuri de munca. Un antreprenor este un mijlocitor intre capital si forta de munca. In al doilea rand, pentru ca intreprinzatorii au o imagine proasta in Romania. Sunt atat de multi antreprenori de valoare care nu ies in fata. Daca te duci in Statele Unite ale Americii si spui ca esti antreprenor, vei fi privit bine. Aici lucrurile nu stau (inca) asa, deci este loc pentru viitori intreprinzatori. In al treilea rand, acestia sunt ignorati de guvernanti. In al patrulea rand, o economie care se bazeaza preponderent pe afacerile mici face fata mai usor socurilor externe. Al cincilea argument este ca avem nevoie de alte modele.
Incearca o franciza!
Fara indoiala, criza financiara se va prelungi si in 2013, ceea ce ii va face pe romanii cu spirit intreprinzator sa isi dea seama ca este foarte greu sa se descurce pe cont propriu intr-o afacere noua . Astfel, daca doresti sa lansezi un start-up, o oportunitate poate fi sa te indrepti catre o franciza. Iata doar cateva motive pentru care ar fi sanatos sa investesti intr-o franciza: vorbim despre un format de business testat pe mai multe piete, beneficiile datorata parteneriatelor cu anumiti furnizori agreati de compania francizoare si ca franciza ajuta antreprenorul sa isi instruiasca personalul. Nu este de ajuns? Iti propun si cateva modele de succes, ale unor oameni de afaceri romani care si-au extins afacerile prin francize: Octavian Radu (Debenhams, Diverta), Dragos Petrescu (City Grill, City Cafe, BackWerk) Catalin Mahu (La Mama) si Puiu Popoviciu (IKEA- franciza vanduta suedezilor care au intrat astfel direct pe piata romaneasca, KFC, Pizza Hut si recent Cinnabon).
Un magazin de mici dimensiuni
Daca locuiesti intr-un oras mare, cu peste 300.000 de locuitori, o solutie pe care merita sa o incerci este sa-ti deschizi un magazin mic, dar nisat. Pentru a avea succes in piata, trebuie doar sa incerci sa te pliezi perfect pe nevoile specifice unei nise de clienti. Pasul urmatorul este sa creezi o poveste pentru fiecare produs, sa faci in asa fel incat produsul sa aiba o istorie legata de cine l-a inventat sau chiar o fotografie cu persoana care l-a creat.
Incearca o afacere intr-un domeniu “creativ”
Studiile arata ca tinerii dintre 15 si 25 de ani interesati de meserii creative ar vrea sa isi deschida afaceri in domeniul hotelier sau in domeniul vanzarilor online, in timp ce doar 6% dintre acestia ar dori sa infiinteze un business intr-o zona creativa. Pentru a mari numarul celor care vor sa lanseze afaceri in zone creative, au fost lansate proiecte bazate pe fonduri europene prin care sunt oferite cursuri de pregatire pentru tinerii din toata tara si sa finanteze afaceri cu pana la 10.000 de euro.
Investeste in agricultura
O auzim tot mai des: agricultura va fi unul dintre domeniile-vedeta in urmatorii ani. In ceea ce priveste sectoarele cu cel mai mare potential sa dezvolte un avantaj competitiv in urmatorii ani, agricultura este perceputa atat de catre tineri cat si de managerii experiementati ca avand cel mai mare potential de crestere. Acesta este urmat de IT, sectorul energiei si al productiei de bunuri de consum.
Pariul online
Merita sa-l incerci in 2013. Comertul online este o piata in crestere, iar in retail conteaza mult sa te pui in papucii consumatorilor. Iata si un sfat daca te pregatesti sa pasesti pe acest drum: trebuie sa te uitati la clienti si echipa. Cui te adresezi, care sunt asteptarile clientilor si cu cine urmeaza sa satisfaci aceste asteptari. Indreapta-te catre retaileri care nu au vanzari online, sa-i convingi ca vor iesi din piata daca nu vor face si acest lucru, ca e mai ieftin sa vinzi online. Potentialii clienti sunt toti cei care vand si care nu au inca un canal online.
Fii cel mai bun in domeniul tau
Fiecare om trebuie sa deschida o afacere in domeniul pe care il cunoaste. Producerea de pantofi, daca asta este ce stii si iti place, este un domeniu nemaipomenit. Furnizarea de continut, daca asta este ce stii si iti place, este nemaipoment. Daca poti face o gogoasa mai buna decat ceilalti, fa-o. Nu exista domenii in particular mai bune decat celelalte. Daca poti crea un parfum care sa fie altfel, care sa aiba premisele unor vanzari foarte bune, fa-o.
Cauta un produs sau serviciu nou
Gandeste-te cum era viata in urma cu trei decenii. Erau pe atunci calculatoare, telefoane mobile sau magazine non-stop? Nu! Cheia ideilor de afaceri pentru produse sau servici noi este identificarea unor nevoi nesatisfacute a inca. Piata dispozitivelor de securitate sau a aplicatiilor software sau a ambalajelor au explodat in ultimii ani. Azi este varful aplicatiilor pentru telefoanele “smart”. In 2013, cine stie. Uita-te in jur si intreaba-te: ce s-ar mai putea imbunatati in 2013”. Intreaba si pe altii ce si-ar dori sa existe pentru ei. Concentreaza-te pe un segment de clienti sau de industrie in care te-ai simti confortabil si descopera ce altceva nou ai putea oferi?
Acum ai adunat destule idei si motivatii de afaceri? Pune-le pe hartie. Lasa-ti un timp de gandire ca sa se contureze mai bine. Si fii atent la ce te inconjoara din perspectiva unui viitor antreprenor. Nu ai vrea sa te avanti cu o idee oarecare inainte de a vedea daca aceasta este bazata pe capacitatile si interesele tale si potrivita cu lumea care te inconjoara.
[dropcap]P[/dropcap]etrom lanseaza Fabricat in Tara lui Andrei – cea mai mare competitie de afaceri sociale cu finantari in valoare totala de pana la 350.000 euro.
Fabricat in Tara lui Andrei se adreseaza celor care au o idee de afacere ce isi propune sa creeze locuri de munca si sa rezolve o problema sociala in comunitatile din Romania.
10 afaceri sociale vor fi finantate de Petrom cu granturi in valoare totala de 350.000 de euro.
Practic, competitia isi propune sa dezvolte afaceri sociale in comunitatile locale din Romania. Competitia este deschisa atat antreprenorilor, cat si ONG-urilor, PFA-urilor, SRL-urilor si intreprinderilor individuale. Cei interesati se pot inscrie in perioada 29 ianuarie – 4 martie 2013, pe site-ul www.taraluiandrei.ro.
Pentru a se inscrie, participantii trebuie sa aiba o idee care raspunde unei probleme sociale si poate deveni o afacere functionala. In luna martie, un juriu va selecta 20 dintre cele mai bune idei, iar initiatorii lor vor beneficia de pregatire si consultanta pentru a -si transforma ideea in plan de afaceri.
Totodata, cei 20 de finalisti vor primi sprijin financiar in limita a 1.500 euro pentru a realiza o cercetare locala in comunitatile vizate de proiectele lor. Pana la sfarsitul acestui an, dintre cei 20 de finalisti, 10 vor primi finantari pentru demararea afacerilor sociale.
Cele 28 de comunitati pentru care se pot propune idei de afaceri sociale sunt: Merisani, Babana (judetul Arges); Zemes, Moinesti, Comanesti (judetul Bacau); Suplacu de Barcau, Abramut (judetul Bihor); Corbu (judetul Constanta); Moreni, Gura Ocnitei, Manesti, Selaru (judetul Dambovita); Independenta, Schela (judetul Galati); Clejani, Ghimpati, Bucsani (judetul Giurgiu); Bustuchin, Hurezani (judetul Gorj); Icoana (judetul Olt); Baicoi, Boldesti- Scaeni, Telega (judetul Prahova); Marca (judetul Salaj); Silistea, Poeni (judetul Teleorman); Gusoeni (judetul Valcea); Burcioaia (judetul Vrancea).
In luna noiembrie a acestui an, cele 20 de planuri de afaceri vor fi evaluate si se vor alege 10 castigatori. Fiecare dintre acestia va primi finantare nerambursabila pentru initierea afacerii. De asemenea, castigatorii vor beneficia de consultanta din partea expertilor Fabricat in Tara lui Andrei, timp de aproximativ un an, in domenii cheie pentru antreprenori: management financiar, legislativ, marketing si distributie. Astfel, afacerile fabricate in Tara lui Andrei vor avea un impact social vizibil prin locurile de munca pe care le creeaza si vor oferi un model de dezvoltare durabila pentru comunitatile din intreaga tara.
„Fabricat in Tara lui Andrei are doua obiective majore: sa creeze locuri de munca si sa rezolve o parte din problemele sociale ale comunitatilor romanesti. Am gandit acest proiect sub forma unei competitii complexe care, in primul rand, educa participantii in spiritul antreprenoriatului social, apoi le ofera acestora finantare pentru a pune pe picioare o afacere sustenabila. Cred ca afacerile sociale pot deveni in timp o solutie pentru problemele societatii romanesti.” – a declarat Mona Nicolici, Manager Relatii Comunitare Petrom.
[dropcap]C[/dropcap]ompetitia este organizata in parteneriat cu Fundatia NESsT, o organizatie internationala specializata in dezvoltarea de intreprinderi sociale in tarile in curs de dezvoltare. Rolul sau va fi de a asigura selectia si consultanta pentru dezvoltarea afacerilor sociale in primii ani de la infiintare.
„In ultimii doi ani, intreprinderile sociale pe care NESsT le-a ajutat sa se dezvolte in 10 tari din Europa Centrala si de Est si America Latina au inregistrat, in ciuda crizei economice, o crestere de 68% a numarului de locuri de munca oferite persoanelor aflate in dificultate. Iar aceasta este o dovada vie a faptului ca intreprinderile sociale au capacitatea de a rezolva, in mod sustenabil, probleme sociale dintre cele mai grave – spre exemplu prin crearea de locuri de munca in comunitatile in care este mai mare nevoie de ele,” explica Roxana Damaschin-Tecu, Enterprise Development Director pentru NESsT Europa Centrala si de Est.
Evenimentul de lansare al competitiei Fabricat in Tara lui Andrei a avut loc la CONCORDIA Bakery, o cafenea-concept, componenta unui business social de succes, care sprijina reintegrarea socio-profesionala a tinerilor dezavantajati. Fondurile rezultate din activitatile intreprinderii sociale sustin cursurile atelierului de brutarie prin care, anual, 24 de tineri pot obtine diplome recunoscute de catre CNFPA (Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor), precum si in Uniunea Europeana, pentru meseriile de brutar si patiser-cofetar. Incepand cu prima promotie de absolventi ai scolii de meserii, tinerii si-au gasit locuri de munca atat in cadrul Brutariei CONCORDIA, cat si in alte fabrici de panificatie. In prezent, CONCORDIA ocroteste peste 400 de copii si tineri in casele si locuintele sociale sale din Bucuresti, Ploiesti si Aricestii-Rahtivani, Judetul Prahova.
[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii sunt optimisti in ceea ce priveste locurile de munca pe care le vor crea anul acesta, circa 54% dintre cei peste 600 de intreprinzatori care au raspuns studiului Ernst & Young Entrepreneur Of The Year (Global job creation 2013), realizat de catre compania de consultanta Ernst & Young. Ei spun ca vor face noi recrutari in 2013.
“Inovatia duce la crearea de locuri de munca. Aproximativ 74% dintre antreprenorii care cred ca inovatia este un avantaj competitiv spun si ca inovatia este o metoda de a crea locuri de munca. Aceasta perceptie este vitala pentru viitorul economiei mondiale. De exemplu, un sondaj realizat de Global Capital Confidence Barometer, arata ca numarul de companii americane din Fortune 500 care au de gand sa creeze noi locuri de munca a scazut de la 48% in aprilie anul trecut la 32% in octombrie, in timp ce majoritatea antreprenorilor din Ernst & Young Entrepreneur Of The Year se asteapta sa isi mareasca numarul de angajati anul acesta.”
Acelasi studiu mai arata ca in prezent competentele conteaza mai mult decat oricand.
Abilitatile care conteaza cel mai mult pentru antreprenori atunci cand angajeaza sunt cunostintele pe care un candidat le are despre industria in care va lucra (57%), cunostintele de vanzari si marketing (25%) si cele de management (22%).
[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii din domeniul tehnologic care sunt interesati sa afle cum isi pot extinde afacerea la nivel international se pot intalni pe 6 februarie cu Radu Georgescu, fondator si presedinte al grupului de companii Gecad, in cadrul programului Venture Mentoring, organizat de Fundatia Venture Connect.
Intalnirea are loc are loc pe 6 februarie, incepand cu ora 15.00, la sediul Fundatiei Post-Privatizare si are ca tema ”Expansiunea unei afaceri pe piete internationale”.
Venture Mentoring este un program prin care un mentor al VentureConnect, fundatia care organizeaza acest program, se intalneste bilunar cu antreprenorii care au nevoie de raspunsuri si solutii la problemele de business pe care le intampina. Temele abordate sunt diverse, printre acestea numarandu-se subiecte legate dezvoltarea businessului, dezvoltare de produs, marketing si comunicare, proprietate intelectuala, procesul de finantare si exit.
Prima intalnire din acest an isi propune sa dezbata subiecte printre care: expansiunea unei afaceri pe piete internationale, identificarea parteneriatelor strategice, depasirea barierelor culturale, structurarea afacerii, strategie, procesul de finantare, precum si modelul de finantare.
[dropcap]C[/dropcap]ine e seful: o analizadespre cum, cand si daca antreprenorii angajeaza un CEO. ReidHoffman.org.
Tranzactie oarba: tot mai multi investitori privati de tip business angel investescin afaceri via internet. The Wall Street Journal.
Cunoaste-ti angajatorul: 5 lucruri de stiutdaca vrei sa lucrezi pentru un start-up. VentureBeat.com.
Testul antreprenorial: cate firme au inregistratromanii in 2012. Wall-Street.ro
Urmatorul Richard Branson:raspunsuri la 5 intrebari pe care si le pun antreprenorii. Forbes.com
Infografic: daca esti antreprenor sau vrei sa devii unul, trebuie sa treci cat mai usor peste momentele grele. Acest infografic prietenos iti va fi util. Entrepreneur.com
Statul si antreprenorii: un exemplu bun despre cum planificatorul central descurajeaza antreprenoriatul.Smallbiztrends.com
Antreprenor de urmarit:discretul Dragos Bilteanu, antreprenor de top la 35 de ani, este unul dintre cei mai puternici investitori imobiliari din Romania. Forbes.ro.
Intreprinzator in turism:cum a ajuns un ghid turistic sa conduca un business de 37 de milioane de euro pe an. BusinessMagazin.ro.
[dropcap]S[/dropcap]chimba paradigma zilelelor libere. “Ce ar fi sa muncesti de marti pana sambata, de exemplu in loc de luni-vineri?”. Sambata nu prea e lume la birou, nu suna telefoanele, nu sunt sedinte, nu e galagie si s-ar putea sa constati ca ai realizat mai multe intr-o sambata decat in trei zile lucratoare obisnuite.
–>> Antreprenorul-angajat. Unii antreprenori raman cu paradigma de angajat, din care au si venit si in care s-au format 5 sau 15 ani. Antreprenorul este mult mai liber decat managerul dintr-o companie a altcuiva. Antreprenorul are o plaja mult mai mare de risc, de decizie, de optiuni ce pot fi urmate. Antreprenorul are o libertate mult mai mare asupra timpului sau decat are un manager.
–>> Companiile – cariera. Perioada 2004-2008 a cunoscut o explozie de companii antreprenoriale de tip cariera. Sa crestem, sa ne extindem, sa facem, sa ne miscam. 2009 si 2010 au fost un filtru natural pentru toate aceste companii. Unele au ramas la fel si au rezultate remarcabile, obtinute cu mari eforturi, altele – fara un minim de fundatie – au disparut, iar altele au devenit niste frumoase companii de tip serviciu, care merg acum ca unse dar la o turatie mai joasa si cifre mai mici, oferindu-le antreprenorilor un ragaz in care sa se mai bucure un pic de viata in afara serviciului.
–>> Ce sunt companiile “cariera”? Compania de tip cariera e intalnita cel mai frecvent. E asa cum si-o imagineaza cei mai multi: lansari de produse, campanii de marketing, inovatie, orientare pe crestere cu (aproape) orice pret, proceduri si reguli, organigrama inginereasca, uneori cu raportari matriciale, cifre de vanzari si cote de piata analizate in amanunt. E tipic compania multinationala, chiar daca gasim companii de tip cariera la toate dimensiunile.
–>> Compania de tip serviciu e ca o companie de tip cariera dar fara presiunea continua a cresterii, fara pedala de acceleratie apasata tot timpul pana la podea. E de obicei o companie antreprenoriala care si-a gasit un loc in piata, cu relatii oarecum stabile cu clienti, furnizori si alti parteneri. Cuvantul la ordinea zilei nu e “crestere” ci “profit”. Resursele sunt bine cantarite, la fel ca la o companie de tip cariera, dar investitiile in extindere, in campanii, in lansari, in angajari sunt privite cu circumspectie. Antreprenorul e mai comod, cauta liniste si, de obicei, isi are principalele preocupari in afara firmei – familie, hobbyuri, comunitate etc.
–>> Compania antreprenoriala de tip vocatie este construita in jurul unei pasiuni a antreprenorului si prin aceasta companie antreprenorul a gasit un mod de a-si finanta si trai preocuparile placute. Poate ii place sa gateasca si deschide un restaurant, poate ii place sa petreaca timp in mijlocul oamenilor si deschide un restaurant, poate ii place sa calatoreasca si deschide o agentie de turism de nisa, poate ii place in Delta Dunarii si isi deschide un hotel sau ceva acolo. Cuvantul cheie nu e cresterea, nu e profitul ci e bucuria. Desigur ca nu se impotriveste nimeni cresterii sau profitului dar nu pentru asta a fost deschisa firma.
–>> Romania, mai antreprenoriala. Intr-o tara ca Romania poti sa fii antreprenor mai usor decat in alte locuri. Viitorul este al antreprenorilor. Angajatii din multinationale ii vor admira pe antreprenori pentru indrazneala. Unii raman in multinationale atat pentru ego, cat si pentru scoala buna de acolo. Insa, multi au gandul acesta, de face pasul spre antreprenoriat.
Octavian Pantis, managing partner in cadrul firmei de training si consultanta TMI, autor al cartii dedicate managementului timpului “Musai List”. El a fost invitatul emisiunii Start-Up Wall-Street de miercuri, 23 ianuarie 2013.
[dropcap]I[/dropcap]mediat dupa publicarea bugetului si a modificarilor pe care Guvernul le-a anuntat in sfera fiscalitatii, am luat pulsul economistilor, alaturi de care am dezbatut plusurile si minusurile bugetului, perspectivele politicii monetare, dar si cei mai “aratosi” indicatori macroeconomici ai momentului in cadrul Intalnirilor Wall-Street.ro.
Au fost conturate doua opinii diferite (le gasiti argumentate pe larg aici):
“Opinia mea este ca taxele sunt acolo unde ar trebui sa fie. Mai mult decat atat, eu cred ca exista spatiu fiscal pentru cresteri de taxe si sunt pro crestere de taxe.” Adrian Mitroi, secretar general la CFA Romania
VERSUS
“Legat de impozitul pe proprietate, acesta are doua probleme. Proprietatea mea deja a fost obtinuta din sume impozitate greu. Mi se pare absolut nedrept ca statul sa puna o taxa mare pe apartament ca in urmatorii 10 ani sa mai platesc inca o data valoare apartamentului. Practic, eu l-am cumparat din venitul net. In SUA, omul este ca o firma individuala. Proprietatea respectiva nu este neproductiva. Eu, ca sa muncesc, trebuie sa am unde sa fac un dus, sa dorm, sa pot sa ma duc la serviciu. Desi apartamentul meu nu participa direct la functionarea societatii, acesta are un rol util.” Cristian Paun, profesor de economie
Cred ca antreprenorii stiu cel mai bine cum e cu taxele. In fapt, ei depun tot felul de declaratii lunar. Pentru ei este acest document: Agenda Fiscala_Jan 2013 (PDF) pentru toate lunile din acest an, realizata de consultantii Ernst&Young Romania.
