Category : Featured

Economie Featured

Libertate economica: cum stam fata de restul lumii

[dropcap]E[/dropcap]conomia privata fundamentata pe principiile libertatii economice este o conditie elementara a dezvoltarii rapide. Semnele care reflecta un deficit considerabil de libertate economica au fost semnalate aici de catre economistul Lucian Croitoru, iar la nivel guvernamental non-actiunile din ultimul an de zile au aratat ca initiativa privata in materie de proprietate lipseste cu desavarsire.

 

“Foarte frecvent oamenii nu-i inteleg sensul, crezand ca libertatea economica este complet separata de alte libertati si ca aceste alte libertati – pe care ei le socotesc mai importante – ar putea fi prezervate chiar si in absenta libertatii economice. Intelesul libertatii economice este acesta: individul este in masura sa aleaga felul in care doreste sa se integreze in ansamblul societatii. Individul isi poate alege cariera, el este liber sa faca ceea ce doreste sa faca.”

von Mises, “Politici economice. Ganduri pentru cei de azi si cei de maine”.

 

Varianta din acest an a Indexului libertatii economice cuprinde 185 de state prin monitorizarea a 10 indicatori economici. Romania a obtinut un scor de 65,1 in ceea ce priveste libertatea economica si se pozitioneaza pe pozitia 59 in clasamentul Heritage Foundation. Scorul Romaniei este cu 0,7 puncte mai mare in acest an, cu imbunatatiri la gestionarea cheltuielilor guvernamentale si libertatea muncii, care compenseaza o scadere modesta in libertatea fata de coruptie. Romania se afla astfel pe locul 28 dintr-un total de 43 de tari din regiunea Europei, iar scorul sau general este mai mare decat media globala.

Unul dintre criteriile dupa care este evaluata libertatea economica este libertatea fiscala:

Read more about Romania Fiscal Freedom. See more from the 2013 Index.

Un indicator la care trebuie sa ne uitam atent sunt cheltuielile guvernamentale, pentru ca stim ca mai multi bani pentru acestea inseamna mai putini pentru consumul privat si pentru investitiile private.

 

In functie de indicatorul economic drepturi de proprietate, Romania este sub media mondiala, insa am facut progrese in ultimii ani.

 

Read more about Romania Property Rights. See more from the 2013 Index.

Din pacate, este vizibila reducerea libertatii in fata coruptiei. Cauza? Ne arata institutia americana Heritage Foundation: sistemul judiciar ineficient, ceea ce afecteaza fundamentele libertatii economice si oportunitatile de crestere economica pe termen lung.

 

La final, este interesanta situatia din Europa: nordul este mai liber din punct de vedere economic, in timp ce sudul este mai etatist si interventionist.

Read More
Books Economie Featured

Capitalismul. Logica Libertatii: o investitie pe termen lung

[dropcap]N[/dropcap]ici ca se putea sa dau asa usor peste prima investitie personala din 2013. Nu e vorba despre un plasament financiar ori tablou valoros, ci despre prima carte de economie aparuta in librariile din Romania anul acesta: “Capitalismul. Logica Libertatii”. Este o investitie pe termen lung, caci e una din acele carti de pastrat in biblioteca, o lucrare din care ai vrea sa citeasca si urmasii copiilor tai. De fapt, sa aleaga ei singuri, dar sa aiba de unde: sa le fie la indemana cat mai multe titluri economice si autori, economisti de calibru, nu cum am patimit multi dintre noi, intr-o lume didactica cu gandire economica stapanita de manualele si cartile inspirate din celebrul “Economics” al lui Paul Samuelson. La inceputul lui 2013, dupa cinci ani de criza in care editurile romanesti au publicat constant si cu “pofta” keynesiana titluri semnate de Paul Krugman, Johan A. Lybeck, Joseph Stiglitz ori Nouriel Roubini, o lucrare de talia “Capitalismul. Logica Libertatii”, semnata de cinci profesori universitari romani, soseste la momentul oportun. Intr-o perioada in care starurile librariilor si campionii citarilor in presa economica sunt aparatorii guvernelor activiste si ai statului bunastarii, o carte care apara capitalismul, ca sistem eminamente de piata, bazat pe cooperare sociala, este, fara indoiala, un titlu adecvat si de citit mai ales de tinerii aflati in cautarea adevarului economic.

Suporteri sinceri ai economiei de piata si ai libertatii economice, cei cinci autori ai cartii – Cosmin Marinescu (coordonator), Bogdan Glavan, Gabriel Staicu, Marius-Cristian Pana si Octavian-Dragomir Jora – propun cititorului in cele aproape 400 de pagini o cunoastere corecta cu privire la ce anume este piata. In timpuri in care capitalismului i se pun etichete naive, iar dezamagirea fata de economia de piata (culmea, ceva ce nu am trait inca) este in crestere (vezi clasica majoritate a romanilor care considera comunismul o idee buna, dar prost aplicata), opozitia avocatilor pro-piata libera demasca in “Capitalismul. Logica Libertatii” limitele acelor aranjamente institutionale, precum securitatea sociala de tip welfare state, sanatatea publica si educatia de stat, impozitarea, impunerea salariului minim, care continua sa-i incite pe amatorii de miracole economice si in Romania anului 2013.

Celor familiarizati cu ideile Scolii de gandire austriece (literatura economica cuprinde multe traduceri in limba romana de exceptie) cartea de fata va completa si actualiza continutul acumulat in cautarea adevarului economie, iar celor aflati la inceput pe drumul logicii economice sanatoase lucrarea se armonizeaza perfect gratie calitatii scrisului celor cinci profesori care au contribuit cu texte economice. Continutul cartii care se bucura de referinte ale unor mari economisti – Pascal Salin, Leszek Balcerowicz, János Kornai, Walter Block – este scris cu discernamant si rigurozitate in cercetarea stiintifica.

Fiecare cititor va lectura cartea “Capitalismul. Logica Libertatii” in cheie proprie. Un tanar antreprenor se va identifica cu paginile care analizeaza procesul de piata care se deruleaza “in virtutea armoniei intereselor participantilor la piata” si vor tresari cand argumentele economice explica o realitate pe care o cunosc pe propria piele: eroarea este o trasatura inerenta actiunii umane, iar unii dintre noi se pot dovedi mai multi decat altii sa anticipeze nevoile viitoare. Studentii vor descoperi ca gradul de libertate economica se reduce intr-o economie atunci cand taxele, cheltuielile guvernamentale si reglementarile birocratice cresc si inlocuiesc alegerile personale. Pasionatul de istorie si relatii internationale va citi cu nesat istorioarele despre socialismul cu caracteristici chineze, modelul chilian de “privatizare a pensiilor ori progresul Georgiei in ierarhia libertatii economice. Cititorul clasic, observatorul treburilor economice, va intelege si va imbratisa realitati simple bazate pe explicatii sanatoase: de pilda, ca regimul fiscal pe care trebuie sa il suporte o firma de dimensiuni medii este unul foarte dur. Ce poate fi mai interesant in literatura economica contemporana decat o carte scrisa cu mare atentie academica ce deconspira consecintele pe care le genereaza birocratia “excesiva” in planul actiunilor antreprenoriale?

 “Capitalismul. Logica Libertatii”

Autor(i):
Cosmin Marinescu (coordonator)
Bogdan Glavan
Gabriel Staicu
Marius-Cristian Pana
Octavian-Dragomir Jora
Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2012
Numar de pagini: 403

 

Capitalismul. Logica libertații, aparuta la Editura Humanitas, a beneficiat de susținerea morala și de girul epistemic ale unor respectați intelectuali din mediul universitar și de cercetare internațional, dovada a faptului ca „logica libertații” ramane o veritabila lingua franca in societatea ideilor, indiferent de istorii sau geografii. Redam in continuare cuvintele de intampinare a acestui proiect editorial venite din partea economiștilor Pascal Salin, Leszek Balcerowicz, János Kornai, Aurelian Dochia, Walter Block și Vasile Ișan, așa cum se regasesc opiniile lor și pe coperțile carții.

 

“Capitalismul. Logica libertatii este o carte exceptionala, iar eu sunt incantat de faptul ca publicul roman beneficiaza de ea. Confruntarea dintre capitalism si interventionism constituie dezbaterea esentiala a epocii noastre, prin efectele pe care le are asupra vietii fiecaruia dintre noi. Bazandu-se pe o analiza economica dintre cele mai riguroase, precum si pe principii etice universale, acest volum ne pune la dispozitie instrumentele intelectuale cu ajutorul carora poate fi inteleasa functionarea unei societati a oamenilor liberi. Cartea trece in revista, cu o preocupare constanta pentru claritate si rigoare, majoritatea problemelor economice fundamentale. Orice cetatean care isi doreste cu adevarat sa inteleaga ceea ce se intampla atat in lume, cat si in Romania ar trebui sa parcurga aceasta carte, care poate deveni un real companion intelectual.”

Pascal Salin, profesor emerit de economie la Universitatea Paris-Dauphine, fost presedinte al Societatii Mont Pèlerin

 

“Colapsul socialismului de tip sovietic nu a eliminat nevoia de a apara libertatea individuala si mai ales libertatea economica. In orice tara independenta si democratica exista numerosi indivizi si grupuri de indivizi care demonizeaza piata si care cer tot mai apasat interventia statului. Daca ar avea castig de cauza, si libertatea, si dezvoltarea economica ar avea de suferit. Autorii acestei carti, pe de o parte, denunta anumite concepte si idei care justifica expansiunea statului, iar pe de alta parte lanseaza o temeinica aparare a libertatii economice. Sunt exponenti ai Scolii austriece de economie, adevaratul curent de gandire pro piata libera din stiintele economice si filozofia politica.”

Leszek Balcerowicz, profesor de economie la Warsaw School of Economics, fost guvernator al Bancii Nationale a Poloniei

 

Read More
Antreprenoriat Featured Start-Up

Treburi utile: ce poti invata de la Bogdan Comanescu

[dropcap]L[/dropcap]a inceputul anilor ’90 exista o perceptie gresita despre adaos comercial. Oamenilor li se parea ciudat sa cumperi zahar cu 10 lei de la en-gros si sa-l vinzi ulterior cu 12 lei. Era o piata imatura. Oamenii faceau business exact cum se joaca copiii. Nu aveam concepte majore despre business, piata sau marketing.

–>> Vinde beneficii, ofera mai mult. Ofera ceva in plus clientului tau, altceva decat are el strict nevoie. Intreaba-te mereu: ce i-ai dat suplimentar clientului tau?

–>> Castiga increderea clientului. Vanzarea inseamna, in primul rand, castigarea increderii celui pe care il ai in fata, iar daca omul are incredere in tine va cumpara ceea ce ii vinzi.

–>> Actionati constant si puternic atunci cand va deschideti un business. Angajamentul este cel care iti aduce banii. Multi tineri fac cercetari, pliante, carti de vizita, discuta cu prietenii, dar practic nu se intalnesc cu potentialii client.

–>> Daca as avea 20 de dolari, de doi dolari as cumpara marfa si de 18 as face marketing si vanzari. Cand te apuci de business trebuie sa tii minte ca sangele care circula prin venele firmei sunt banii, iar acesti bani vin de la clienti. Daca nu vin de la clienti, ci de la banci, atunci vorim doar despre o transfuzie.

–>> Invata sa delegi. Unii confunda propria afacere cu un job si vor sa le faca pe toate in firma. In loc sa lucreze 8-9 ore, ca in corporatie, ei lucreaza 12-14 ore. Scopul unui business este sa lucreze altii pentru tine. Teama de a delega vine din doua directii: «atat de mult imi place ce fac incat vreau sa fac eu tot» sau din lipsa de incredere in oameni – «nu cred ca altii pot face lucrurile atat de bine ca mine»”.

–>> Asumati-va o majoritate. Niciun business nu trebuie impartit fifty-fifty. In cazul 51%/49% este fericire pentru toata lumea. Totul devine cosmar cand o afacere este impartita 50/50.

–>> Antreprenorul nu trebuie sa confunde nevoia pentru produse si servicii cu cererea. De exemplu, nevoia de training in Romania se ridica la 4 miliarde de euro anual, iar cererea la doar 40 milioane de euro.

Bogdan Comanescu (director general Accelera) este trainer si antreprenor. El a fost invitatul emisiunii Start-Up Wall-Street de miercuri, 9 ianuarie 2013.

 

 

Read More
Antreprenoriat Featured Start-Up

INFOGRAFIC: 1 MILIARD de antreprenori in 2020

[dropcap]C[/dropcap]el mai bun infografic citit astazi anticipeaza faptul ca vor fi 1 miliard de antreprenori in 2020. Numarul antreprenorilor se ridica la 380 milioane in prezent.

Poate fi 2013 un an mai bun pentru antreprenori?

Da. 2013 poate fi anul antreprenoriatului, iar acest lucru depinde exclusiv de mediul privat, adica de actiunile individuale ale fiecaruia dintre noi. Vor mai fi firme care vor parasi piata si in 2013, insa antreprenoriatul, ca filosofie de viata, poate fi vedeta anului. Atunci, de ce sa nu fii tu unul dintre intreprinzatorii care vor pune umarul la cresterea spiritului intreprinzator din Romania si, mai mult, sa castigi mai multi bani de pe urma acestui “pariu” profesional?

In prezent, antreprenoriatul are o conotatie dubla: o incercare de a opri somajul si, in acelasi timp, o forma de imbogatire, si cum in lumea intreaga problemele vor continua, 2013 pare a fi un an bun pentru cei care vor sa rezolve astfel de situatii. Aproape la fel de mult precum protestatarii au schimbat lumea in 2011, iar corporatiile au influentat mersul economiei in 2012, actiunile de antreprenoriat pot face acelasi lucru in 2013.

 

 

Sursa infografic: fundersandfounders.com

Read More
Featured

Care-i treaba cu salariul minim: 7 linkuri asortate

[dropcap]A[/dropcap]m selectat sapte articole recente si relevante despre “pacatele” salariului minim scrise de economisti pentru politiceni. Enjoy!

Politica salariului minim “reloaded”. Oare cand ne vom lepada? – Andreas Stamate, economist (sound-economics.ro)

USL nu creeaza joburi, ci le scumpeste – Ionut Balan, jurnalist (jurnalul.ro)

Myth Buster: Un salariu minim mai mare nu creste veniturile la buget – Florin Citu, economist (blogul personal)

Tot despre salariul minim, un raspuns pentru Lucian Isar – Florin Citu, economist (blogul personal)

Cresterea salariului minim de la 700 la 800 de lei – stimulent sau drog pentru economie?, Dan Popa, jurnalist (Hotnews.ro)

Salariul minim “european”, Cristian Paun, economist (blogul personal)

Despre „binefacerile” salariului minim, Gabriel Staicu, economist (ecol.ro)

 

Read More
Economie Featured

Tinere, te asediez! Cum te ataca statul prin majorarea salariului minim

[dropcap]D[/dropcap]iriguitorii tarii vin cu propuneri aparent generoase la inceput de an pentru a aduce prosperitate societii: la discutiile cu FMI ei vor solicita majorarea salariului minim pe economie de la 700 de lei la 800 de lei, crestere care sa fie aplicata imediat dupa aprobarea proiectului de buget. Mai mult, continua aceasta nationalizare a salariilor, care ar trebui sa fie dependente exclusiv de productivitatea muncii specifice a salariatului: programul de guvernare prevede pentru perioada 2013-2016 cresterea salariului minim la 1.000 de lei.

Care sunt, insa, efectele economice ale acestei interferente a statului in economie? Fundamentata pe argumente economice utilitariste (bunastarea angajatilor va creste), politica salariului minim afecteaza anumiti angajati prin cresterea somajului. Ma voi referi doar la o anumita categorie de persoane afectate de impunerea salariului minim: tinerii. In Occident, indeosebi in Statele Unite, se discuta foarte mult despre “The Millennials”, generatia Y, formata din tinerii nascuti intre 1980 si 2000. Acest grup de tineri, printre care se numara subsemnatul si probabil multi cititori Wall-Street.ro, care incearca sa invinga cat mai repede criza actuala, ar trebuie sa devina un segment prioritar pentru guvernantii de pretutindeni. Din contra! Tocmai acest grup va suferi cel mai mult ca urmare a reactiei antreprenorilor la cresterea salariului minim.

Fara dubii, cresterea salariului minim duce la somaj si, asa cum explica autorii unei carti de calibru scoasa zilele acestea din tipar (“Capitalismul – Logica Libertatii”), motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela ca ei “formeaza categoria celor mai putin experimentati, cu cele mai reduse competente si aptitudini si implicit cu cea mai mica performanta in activitatea economica.”

Nu voi mai insista asupra mecanismului prin care se intampla acest lucru: economisti mari (Walter Block, “In apararea indezirabililor”, si Henry Hazlitt, in „Economia intr-o lectie”) ne-au explicat cum crearea somajului in masa este obtinuta prin inaltarea salariul minim pe economie, in timp ce reducerea somajului este obtinuta prin desfiintarea acestuia. Eu raman preocupat de amenintarea politicilor economice care vor prelungi o boala crunta a societatii romanesti: dezastrul somajului in randul tinerilor.

Vrei sa citesti despre alte canale prin care statul intervine in economie? Citeste Careul de prostie economica: agresati tinerii prin salarii minime si taxe forfetare. Si cu asta-basta!

Read More
Economie Featured

Teme economice de urmarit in 2013

[dropcap]C[/dropcap]are sunt subiectele interne ce vor conta cu adevarat in 2013? Le-am scris mai jos, insa lista temelor economice relevante ramane deschisa: va invit sa o completam impreuna. Veti observa ca toate ideile se invart in jurul unei realitati tot mai evidente: guvernele nu au cum sa finanteze intruna refacerea economiei.

Vom plati mai multe plati la stat in 2013?


Este foarte posibil!
Taxele vor creste in 2013, caci, nu-i asa, am trecut de marele an electoral, in care politicienii ne-au “scutit” de salturi consistente ale taxelor. In primul rand, pentru a-i oferi unui angajat un salariu net de 1.000 euro, un antreprenor va plati in continuare dari de 820 euro si, mai subtil, statul va actiona in continuare intr-un mod foarte creativ prin taxe care nu apar in Codul Fiscal, cum sunt taxele parafiscale, fixate de institutiile care le percep.

In conditiile in care impozitarea diferentiata a veniturilor nu va fi probabil introdusa in acest an, ramane totusi o certitudine pentru mediul de business: firmele vor fi obligate sa achite anual 40 de plati, iar timpul necesar conformarii cu legislatia fiscala va fi de aproximativ 216 de ore anual (vezi graficul PwC de mai jos).

Vom atrage mai multe investitii straine?

Da. Ca urmare a efectului de baza, dupa un an 2012 care a fost slab din perspectiva investitiilor straine, ar trebui sa avem o crestere. Insa, anticipez ca mediocritatea va caracteriza procesul de atragere a investitiilor straine.

In primul rand, predictibiliatea fiscala va fi subreda. In al doilea rand, daca vom cauta grupul fata de care guvernantii sunt in mod constant impotriva, acesta este format din investitorii straini. Nu este sustenabil si suficient sa ai o oarecare stabilitate economica si sa mentii cota unica de impozitare pentru a atrage mai multe investitii straine, mai ales in contextul in care presedintele Traian Basescu ataca Petrom, spre exemplu, si continua sa-i urecheze pe bancheri, iar premierul Victor Ponta ataca sistematic Fondul Proprietatea. Antreprenorul roman si investitorul sunt perceputi ca raufacatorii tarii. Ne-am obisnuit deja ca acest cuplu sa fie abordat prin politici de agresiune, adica prin controale, supraimpozitari si prin penalizari. De cate ori ati auzit din gura politicenilor in campania electorala ca investitorii straini sunt cei mai importanti pentru economie? Cat despre potential, acesta exista! Suntem (inca) in topul european al atractivitatii pentru investitii straine (E&Y). Romania are note mari la potentialul sau investitional, insa aceasta realitate trebuie completata cu o doza mai mare de competenta la nivel decizional ca lucrurile sa se miste mai repede. Este momentul sa scapam de populism pentru business.



Citeste lista temelor economice propuse de mine in editorialul publicat astazi pe Wall-Street.ro.

Read More
Economie Featured

Macro Santa: un film de vazut in familie despre ce pune in miscare economia

[dropcap]D[/dropcap]aca filmul de mai jos, o parodie despre miturile Craciunului, ar avea 100.000 de vizualizari in Romania, daca guvernantii nostri ar intelege ca adevaratul motor al economiei este economisirea, daca economistii nostri l-ar cita/citi mai mult pe Hayek decat pe Keynes, probabil ca ne-ar fi mai usor sa simtim pe propria piele ce anume este vital pentru cresterea economica.

Pe cat de amuzante, pe atat de educative, cele 4 minute de mai jos trebuie urmarite si sharuite.

 

Masele sunt induse in eroare de asertiunile pseudo-expertilor, dupa care banii ieftini pot asigura prosperitatea fara nici un fel de cost. Acestia nu inteleg ca investitiile nu pot fi extinse decat in masura in care se acumuleaza capital suplimentar, prin economisire. (…) Realitatea nu este o poveste de adormit copiii; ceea ce conteaza este atitudinea oamenilor. Daca populatia nu este dispusa sa economiseasca mai mult, reducandu-si din consumul curent, atunci mijloacele unor extinderi substantiale ale investitiilor lipsesc. Aceasta inseamna ca ele nu pot fi furnizate prin tiparirea de bancnote sau prin imprumuturi acoperite numai de o trasatura de condei in conturile bancare. (Ludwig von Mises – Economia in sapte lectii)

 

Am scris si in articolul de opinie Vine Mos Craciun! 5 ganduri economice: o economie bazata pe consum nu genereaza crestere economica sanatoasa. Logica economica ne convinge ca pentru a consuma constant si mai mult in viitor, trebuie sa ne limitam cheltuielile in prezent.

Avansul prosperitatii trebuie sa fie produsul economisirii unei parti din castigurile actuale, iar ce se intampla inaintea Craciunului se impotriveste de multe ori tocmai acestui comportament sanatos. Productia si investitiile private, doua dintre ingredientele de care economia romaneasca are nevoie ca de aer, nu vor fi relansate fara economisiri sanatoase.

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Mos Craciun SRL: cum stam la antreprenoriat social

[dropcap]D[/dropcap]e Craciun, perioada in care cu totii vrem sa oferim cat mai mult, va propun sa vorbim despre antreprenoriat social. Tocmai ce am gasit un studiu interesant despre acest subiect.

Economistul Gregory Dees, in Learning Laboratory, Finance & Development:

“Antreprenorii sociali ajuta societatile sa se adapteze. Dezvoltarea poate fi cel mai bine vazuta ca o constructie a capacitatii de adaptare a societatii. (..) Antreprenorii sociali sunt capabili sa rezolve probleme prin testarea si producerea unor solutii alternative.”

Articolul cuprinde si un grafic care arata locul Romaniei pe harta mondiala a generozitatii din punct de vedere antreprenorial. Iata-l mai jos.

 

 

Proportia medie a populatiei adulte cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani angajate intr-o activitate antreprenoriala sociala variaza de la 0,2% la suta, in Malaezia, la 7,6% in Argentina (vezi graficul). In Romania proportia este de 2,5% (mai mult de 1 din 40 de adulti), situatie similara cu cea din Franta ori Italia.

Va invit sa cititi studiul integral aici, mai ales cele trei studii de caz.

UTIL: intr-o perioada de reasezare a economiei, antreprenoriatul social poate fi solutia pentru cei care au curajul sa porneasca afaceri ce nu urmaresc neaparat profitul, ci mai ales generarea de “valoare sociala”, adica rezolvarea problemelor comunitatilor din care fac parte.

 Trei exemple graitoare pentru antreprenoriatul social

Muhammad Yunus castigator al Premiului Nobel, este poate unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori sociali. Este fondatorul Bancii Grameen, care a acordat microcredite fermierilor din Bangladesh, prea saraci pentru a obtine imprumuturi la celelalte banci. In prezent, banca finanteaza businessuri din domenii diverse, de la agricultura, pana la energie.

 – Bill Gates cofondatorul Microsoft, a pus bazele unei fundatii (The Bill & Melinda Gates Foundation) care se implica in proiecte axate mai ales pe domeniile educatiei si sanatatii.

 – Jimmy Wales cofondatorul enciclopediei Wikipedia. Wales este unul dintre cei mai influenti antreprenori din SUA.

Craciun fericit!

 Sursa foto: theglobeandmail.com

 

Read More
Economie Featured

Sfarsitul lumii a venit. Are si un nume: politica economica

Fie ca se numesc “impozite”, “reglementari”, “nationalizari”, “inflatie”, “birocratie” sau “impuneri fiscale”, rezultatele politicii distructiviste le simtiti pe propria piele si nu e nevoie sa asteptati ziua de 21. 12. 12 pentru a intelege ca distrugerea societatii provine tocmai din interventia guvernamentala.

Daca asa-zisul sfarsit al lumii a fost o nascocire, finalul lumii bazate pe logica economica sanatoasa se produce chiar acum. Este un proces continuu. Singura forma de distructivism, asa cum o inteleg eu, se rezuma la urmatoarea afirmatie simpla si de neclintit cu argumente:

“Amestecul statului in viata economica, care se autointituleaza „politica economica”, nu a facut nimic altceva decat sa distruga viata economica”. (Ludwig von Mises – “Socialismul. O analiza economica si sociologica”).

Despre aceste lucruri am scris un articol la inceputul saptamanii si ma bucur ca este bine citit: Cum imi petrec sfarsitul lumii: ADEVARATUL final. Notele din articol, arata, in fapt, expresii ale distructivismului si se impart in doua spete: unele sunt imaginare, dar neindoielnice, iar altele sunt autentice. Ambele au un lucru un comun: relatia cu statul.

Read More
1 35 36 37 38 39