Louis van Gaal, esti mare! 7 lectii pentru orice manager care vrea sa inoveze

Jul 7,2014 / By Claudiu Vrinceanu / 2 Comments

Antrenorii de fotbal lucreaza in industria rezultatelor, la fel si managerii din business, asa ca orice analogie intre cele doua sectoare este pertinenta. Selectionerul Olandei si, totodata, viitorul antrenor al echipei Manchester United, Louis van Gaal, imi inspira mai multe calitati care pot deveni lectii pentru antreprenori, lideri si executivi.

1. Inoveaza cu un MASTER PLAN!

Sa incepem cu decizia unica in istoria Cupei Mondiale prin care Van Gaal il inlocuieste pe portarul titular, Jasper Cillessen, chiar inainte de fluierul final al minutelor de prelungire, cu Tim Krul. Era minutul 100 si camerele video l-au suprins pe Tim Krul incalzindu-se intens cu antrenorul de portari al batavilor. Fara sa stiu ca portarul lui Newcastle United este specialist in apararea de penalty-uri, m-am gandit ca van Gaal il va introduce in teren strict pentru ca Jasper Cillessen nu a avut ce sa apere tot meciul in fata jucatorilor din America Centrala, in timp ce Navas, rivalul dintre buturile echipei Costa Rica, a fost tinut in priza mereu.

Dar schimbarea din minutul 120 a fost mai mult decat o miscare geniala: van Gaal a aratat publicului larg cum o inovatie pregatita din timp are un efect psihologic asupra adversarilor. Cu siguranta, costaricanii s-au confruntat cu o incertitudine mai mare atunci cand au vazut un om nou intre buturile adverse, un as din maneca scos in ultima clipa.

2. Un manager bun schimba tactica des si intr-un mod inteligent.

Fie ca ne referim la momentul din minutul 120 din meciul cu Costa Rica, la inlocuirea lui Van Persie cu Huntelaar din optimea cu Mexic ori la schimbarea tacticii pentru meciul cu Chile din ultima etapa a grupei B la Cupa Mondiala, Louis van Gaal este un expert in modificarea strategiilor de joc.

“We did have to change our style today – and I will always pick a system and a strategy that will help us win,” Louis van Gaal, dupa meciul cu Chile.

O alta surpriza tactica pregatita de olandez a fost schimbarea sistemului traditional 4-3-3 in 5-3-2 chiar inaintea meciului de debut la Cupa Mondiala, impotriva Spaniei. Rezultatul? Victorie cu 5-1 in fata campionilor mondiali en-titre. Spre comparatie, imaginati-va ce inseamna pentru un manager bun schimbarea strategiei de business inaintea unui sezon important pentru afaceri! Cat de important aste procesul de schimbare in viata unei organizatii.

3. Un manager bun invata continuu.

Ma fascina, in anii ’90, carnetelul lui Louis van Gaal, pe care isi lua notite inclusiv in timpul meciului. Antrenorul olandez ramane un colectionar de informatii. El s-a remarcat recent prin faptul ca se documenteaza si se inspira din tacticile practicate in alte sporturi. Spre exemplu, hockei-ul de iarba (!!) reprezinta o sursa de inovatie pentru selectionerul olandez.

4. Un manager bun stie sa foloseasca inovatia tehnologica.

Pornind de la ideea lui van Gaal, jucatorii olandezi folosesc in prezent ochelarii Google Glass si dispozitivele Oculus Rift pentru a-si imbunatati performantele sportive.

5. Un manager bun face tot posibilul sa-si cunoasca echipa.

Aflu dintr-un articol interesant – Louis van Gaal’s methods make the Dutch World Cup contenders again – ca van Gaal este obsedat de oamenii lui: vrea sa afle ce feedback primesc jucatorii sai, de la familie, prieteni si de la jurnalisti, astfel incat sa-si cunoasca echipa mai bine.

6. Un manager bun stie sa dea feedback personalizat.

Tot din articolul de mai sus aflu ca van Gaal a lucrat cu un consultant, alaturi de care si-a impartit jucatorii in trei echipa: sportivii „intellectually-oriented”, „emotional players” si „creative players”. Fiecare grup este diferit prin felul in care jucatorii proceseaza informatiile, atfel incat abordarea lui van Gaal este sa personalizeze feedback-ul pe care il ofera oamenilor sai. El este preocupat sa arate jucatorilor sai cele mai bune momente ale lor, fiind convins ca imaginile pozitive sunt de folos in fata celor negative. Abordarea lui van Gaal este sa imbunateasca punctele pozitive decat sa se concentreze pe slabiciuni.

7. Un manager bun este inconjurat de oameni de calitate.

Imi place sa-i vad pe mai tinerii Patrick Kluivert si Danny Blind in jurul selectionerului olandez. Louis van Gaal stie cum sa castige increderea publicului si sa asigure succesiunea echipei pe care o conduce. S-a alaturat de doi fosti fotbalisti cu rezultate, actuali antrenori cu foame de rezultate, pe care i-a numit asistentii sai. Unul dintrei cei doi il poate inlocui, cu siguranta, pe “dictator” la carma nationalei.

Hard to be nervous when you got these guys running the show. Blind senior, LvG, Kluivert. #Ajax #oranje pic.twitter.com/6L0VEKgHwB

— Alex Pieter (@alexpieter) June 29, 2014

Louis van Gaal este un dictator, asa il descriu oamenii care au lucrat in echipele pe care le-a condus. Chiar el insusi se descrie in acest fel (“I am who I am: confident, arrogant, dominant, honest, hard-working and innovative”), dar mai presus de aceste calitati van Gaal este un exemplu pentru manageri, inclusiv pentru cei din business. Un element central al relatiei dintre manager si jucator este necesitatea de a-i face pe jucatori sa-si asume responsabilitatea pentru propriile lor actiuni, greseli, nivel de performanta si, in cele din urma, pentru rezultat. La fel ca in business.

Sursa foto: Januzaj/Twitter & ManUtdFC/Twitter

Ce invatam din povestea LiveRail – Facebook: un start-up are nevoie de 7-8 ani pentru un exit de succes

Jul 3,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Preluarea LiveRail de catre gigantul Facebook este o tranzactie reper pentru multi antreprenori: fondatorii companiei au crescut un proiect, i-au dat tractiune internationala si l-au vandut unui strategic cu renume global. Si cat de mare este reputatia Facebook!

Tranzactia ne poate ajuta sa intelegem mai bine cat timp trebuie sa investesti pentru a implementa o strategie de succes de la start-up la exit. Altfel spus, care este media varstei companiilor care atrag investitii sau se listeaza printr-un IPO? In Statele Unite, o piata matura, firmele cumparate din zona de online/tehnologie au, in medie, o varsta de sapte ani de zile, in timp companiile care devin publice realizeaza un IPO dupa 8,25 ani de la infiintare. (Techcrunch.com)

Cum stau la acest capitol firmele fondate de antreprenori roman? Ce putem invata din experientele celor care fac exit-uri de succes?

Am analizat cateva dintre tranzactiile relevante ale companiilor din tech fondate de romani si, surpriza (sau nu?!), acestea se incadreaza in media de 7-8 ani – timpul scurs de la infiintare pana la exit. Cu cateva exceptii, bineinteles.

Facebook a preluat compania de publicitate video online LiveRail, intr-o tranzactie estimata la 400-500 milioane dolari. Printre cofondatorii se afla si doi romani, Andrei Dunca (foto) si Sergiu Biris. LiveRail a fost fondata in 2007 => exit de succes la 7 ani de la infiintare.

HootSuite, o platforma pe care o folosesc companiile pentru managementul social media, a cumparat la inceputul anului 2014 UberVu, firma dezvoltata de antreprenorii romani Vladimir Oane, Dan Ciotu si Dragos Ilinca. Compania a fost creata, de asemenea, in urma cu 7 ani.

In ianuarie 2012, romanul Emi Gal si echipa de la Brainient mai “ridicau” 1.8 milioane dolari, moment in care au deschis birouri in New York pentru a fi mai aproape de Madison Street, locul unde se impart miliardele din advertisingul american. Compania a fost fondata in 2008, iar un exit total nu ar fi surprinzator daca s-ar intampla anul acesta sau in 2015, la 7 ani de la momentul lansarii.

Cel mai rasunator exit al anului trecut a fost preluarea Avangate de catre Francisco Partners. Compania a fost fondata in 2006 de catre Radu Georgescu ca divizie a Gecad Epayment, cu 7 ani inainte de marele exit!

Haideti sa ne concentram si asupra “campionilor” din .ro, cele mai tari trei branduri din online-ul romanesc, in opinia mea.

Iunie 2006: fondul de investitii american Tiger intra in actionariatul eJobs Group si Neogen. eJobs a fost creata in 1999, iar Neogen in 2000. Statistica tine cu noi: fondatorii celor doua site-uri au muncit 7 ani pentru a ajunge la un prim exit.

Aprilie 2009: Asesoft cumpara 51% din eMag, afacere fondata in 2001.

Atat eJobs, cat si eMag au mai avut exit-uri ulterioare catre Ringier, respectiv Naspers, ceea ce ne arata o perioada mai lunga de munca pentru antreprenori de la momentul lansarii pana la exit-ul complet.

Fara sa avem un track-record cu multe povesti de succes generatoare de statistici mai complexe, putem concluziona, totusi, ca marile proiecte antreprenoriale din online au avut nevoie de 7-8 ani pentru a evolua de la un start-up la faza de crestere, etapa tradusa printr-un exit catre un investitor financiar sau strategic.

Evident, exista tranzactii incheiate mai repede sau mai tarziu in raport cu pragul de 7 ani de la crearea companiei. Sa nominalizam doar cinci exemple. 1. Start-up-ul romanesc Summify a fost achizitionat de reteaua Twitter, la trei ani de la crearea de catre romanii Mircea Pasoi si Cristian Strat. 2. Paravion.ro, site de rezervari bilete de avion, a fost achizitionat de catre fondul de investitii GED in 2010, la cinci ani dupa lansare. 3. Romanul Alex Negrea si Clement Cazalot, francez de origine, au atras o investitie de 2 mil. dolari pentru docTrackr la aproape doi ani de la infiintare. 4. Fondul 3TS Capital Partners a investit in InternetCorp la cinci ani de la fondarea publisher-ului online. 5. Site-ul autovit.ro a fost vandut catre Naspers la zece ani de la creare.

Economie Featured

Ajutorul de stat pentru companii: o eroare de logica economica platita tot de antreprenori

Jul 2,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Vedem in continuare fapte care sfideaza teoria economica. Vorbesc aici despre actiuni ale guvernului care nu tin practic cont de consecintele amestecului in sfera afacerilor: masuri interventioniste care ii supara cu temei, spre exemplu, pe tinerii intreprinzatori.

Sa analizam doua subiecte:

1. Vodafone, Siemens, Orange, Dell sau SAP se numara printre companiile care au primit acorduri de finantare de la statul roman in baza HG 797/2012 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor care promoveaza dezvoltarea regionala prin utilizarea tehnologiilor noi si crearea de locuri de munca.

2. Facebook a cumparat LiveRail, companie care in prezent este unul din jucatorii de varf la nivel global in ce priveste tehnologia de video advertising pe Internet, fondata in 2007 de romanii Sergiu Biris si Andrei Dunca si de Mark Trefgarne.

Care este legatura dintre cele doua subiecte? Pai, masura interventionista de la punctul 1. ii supara pe tinerii si mici intreprinzatori care simt pe propria piele consecintele inregistrate in urma eforturilor de a stimula anumite sectoare economice.

Rolul nostru este aici de a intelege macar doua dintre urmarile majore ce decurg obligatoriu din aceste intentii aparent bine intentionate:

1. Propunerea ca executivul sa acorde subventii unor persoane particulare ori sa ajute anumite proiecte il vizeaza pe actorul economic A si uita complet de actorul B. Aceasta masura guvernamentala ii abordeaza pe intreprinzatorii in mainile carora ajunge capitalul si ii pierde din memorie pe cei care au fost lipsiti de el.

2. Al doilea argument care se opune, fara dubii, impotriva subventiilor guvernamentale, este ca, asemenea imprumuturilor guvernamentale, executivul nu ofera niciodata nimic pentru mediul de business fara sa ia ceva in schimb. Cunoastem cat de solida este argumentatia din scrierile lui Henry Hazlitt. In cartea “Economia intr-o lectie” (recenzata aici), economistul porneste de la o ipoteza vie si in zilele noastre, ale carei manifestari le observam inclusiv in spatiul romanesc: in stiintele economice au loc mai multe erori de gandire decat in orice alt domeniu de studiu cunoscut omului.

Factorii cei mai importanti care dau nastere la erori economice in fiecare zi sunt, in primul rand, interpretarea unei idei sau propuneri in favoarea propriilor interese si, in al doilea rand, eroarea omiterii consecintelor secundare.

Concluzia este simpla: cand guvernul acorda “ajutoare” celor care dezvolta proiecte prin care se creeaza locuri de munca, ceea ce se intampla in fapt este impozitarea afacerilor private profitabile, cum este LiveRail, in vederea sprijinirii celor neprofitabile. Ce va lua guvernul in schimb? Sa nu uitam ca fondurile guvernului provin in totalitate din impozite, asa ca factura finala pentru bugetul total va fi platita tot de antreprenorii privati.

Antreprenoriat Featured

Ce ii motiveaza pe (viitorii) antreprenori: Show me the money!

Jun 25,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]F[/dropcap]actorul decisiv care ii motiveaza pe romani sa ia in considerare inceperea unei afaceri proprii il constituie “perspectiva unor venituri suplimentare” (53%), mult peste media la nivel international (29%). Respondentii cu studii superioare au un potential mai ridicat pentru antreprenoriat (87%), potrivit unui raport GfK, realizat la initiativa Amway.

Cele mai mari provocari si impedimente le reprezinta “obligatiile financiare care pot genera falimentul” (45%) si “pericolul crizei economice” (23%).

La nivel international, in medie, atitudinea fata de antreprenoriat este pozitiva, in proportie de 70%, in Romania, ponderea ridicandu-se la acelasi nivel.

Daca analizam rezultatele pe diferite grupuri demografice, observam o atitudine pozitiva fata de antreprenoriat in randul respondentilor cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani (79%), dar si in cazul studentilor (83%).

Antreprenoriat Featured

Harta celor mai antreprenoriale tari

Jun 24,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]U[/dropcap]n nou studiu analizeaza activitatea antreprenoriala la nivel mondial, mai exact atitudinile si experientele ecosistemului antreprenorial.

India este cea mai antreprenoriala tara la nivel global, potrivit studiului Oracle Capital Group. Statele Unite reprezinta singura economie dezvoltata care se afla in primele zece tari.

Spre exemplu, India este pe locul I datorita punctajelor bune obtinute in functie de urmatoarele criterii: fezabilitate, experienta, intentie fata de antreprenoriat, apetit pentru auto-finantare, rate scazute ale esecului.

India este urmata in clasament de Turcia, Statele Unite, Brazilia, China, Islanda, Irlanda, Rusia, Estonia si Austria.

Cateva comparatii interesante din studiul Oracle Capital Group

Imaginea antreprenorilor: Islanda are cea mai buna imagine a antreprenorilor; Ungaria, cea mai proasta imagine;
Atitudine fata de risc: China este caracterizata cu cea mai buna atitudine fata de risc; Marea Britanie, cea mai slaba;
Auto-finantare: Turcia este caracterizata prin cea mai buna atitudine fata de finantarea din resurse proprii, iar Suedia cea mai slaba in randul celor 33 de tari analizate.

Featured

Cum sa-ti vinzi afacerea: pregateste-te cu doi ani inainte de exit

Jun 15,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Cea de-a sasea editie a M&A Outlook, a avut, asemenea evenimentelor precedente, un panel dedicat antreprenorilor. Cei 5 vorbitori au oferit recomandari si comentarii care au captat atentia invitatilor din sala. Iata doar cateva recomandari utile daca ai in vedere un exit pentru businessul tau.

“Trebuie sa fii foarte sincer si corect intr-o tranzactie. E greu sa pacalesti un investitor. Mai mult, este urat ca dupa semnarea certificatului de casatorie sa afle ca il inseli cu altcineva. E important sa arati bine la o tranzactie, dar nu e sanatos sa vopsesti gardul inainte de o tranzactie. Iti recomand sa ai un consultant legal si financiar, care te vor ajuta sa pregatesti un contract solid si sigur”, afirma Stefan Gadola, unul din fondatorii EnergoBit, un business de peste 170 mil. euro.

Cei trei fondatori ai EnergoBit au decis in 2012 sa cedeze controlul EnergoBit catre fondul polonez de investitii Innova Capital.

„Principala lectie invatata dupa prima tranzactie: cea mai importanta este echipa care te ajuta sa implementezi procesul de M&A”, a spus Bogdan Putinica, vicepresedinte senior Enea Software.

Bogdan Putinica a fondat in anul 2000 compania de software IP Devel impreuna cu Daniel Bogdan. In 2006, compania de recrutare Adecco a preluat 76% din IP Devel, iar in 2008 compania creata de Bogdan Putinica a fost preluata integral de Enea.

Daca vrei un exit bun, trebuie sa arati ca ai oportunitatea unor profituri. Atunci cand pornesti un business, trebuie sa ai in vedere ca il vei vinde, trebuie sa stii in permanenta ce se intampla in business-ul tau si sa poti sa explici mai departe. Daca nu simti ca e un pret corect, atunci nu vinde! Nu trebuie sa vinzi doar pentru ca ai o oferta pe masa. Daca fondul de investitii este interesant si tu ai o companie buna, o sa o cumpere si anul viitor, la un pret mai mare”, spune Mugur Frunzetti, investitor in compania de optimizare online Retargeting, un start-up care ajuta retailerii online sa-si creasca vanzarile.

Daca ai de gand sa intri intr-un proces de vanzare, aloca doi ani inainte – un an de pregatire si un an de consolidare a cifrelor. Trebuie sa te gandesti daca business-ul este vandabil ca investitor. Sfatul cel mai bun este sa iti iei un partener care sa aiba experienta in business cu mult timp inainte de vanzarea afacerii”, spune Sergiu Negut business angel si decan al Maastricht School of Management.

Am aflat, de asemenea, la M&A Outlook, ca apetitul pentru investitii al fondurilor de private equity este in crestere. Spre exemplu, Abris Capital Partners, care a preluat recent firma de curierat Urgent Curier, iar anterior Cargus, ar putea investi in Romania peste 100 de milioane de euro din fondul de 450 de milioane de euro pe care il au la dispozitie in prezent. O tranzactie este posibila chiar in acest an.

Economie Featured

Cine fuge de inovatie este codas la competitivitate si prosperitate

Jun 11,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Tare mult as vrea sa fiu martorul unei strategii implementata corect din punctul de vedere al competitivitatii economice. Sursa succesului economic si a competitivitatii este simplu de inteles: intr-un mediu concurential corect, dobandirea de avantaje competitive de catre un actor economic reflecta calitatea activitatii antreprenoriale. Ei bine, mediul economic de la noi este distorsionat, adica firmele si angajatii activeaza pe o piata care nu este libera, ci, din contra, e capturata de un stat care a esuat in ultimii 25 de ani.

Daca vei cauta cel mai frecvent folosite expresii in comunicarea publica a guvernantilor nostri, cuvintele “competitivitate” si “prosperitate” sunt pe lista scurta de promisiuni. Ce nu inteleg guvernantii este ca prosperitatea unei tari este direct proportionala cu volumul de capital investit pe individ, insa la noi pentru a-i oferi unui angajat un salariu net de 1.000 euro, un antreprenor plateste in continuare dari de sute de euro. Legatura dintre libertatea economica si competitivitate, respectiv prosperitate, este evidenta: tarile cu cea mai mare libertate economica ofera oamenilor bunastare.

Competitivitate economica? Nu

Iata un raport proaspat, publicat de Forumul Economic Mondial, care releva ierarhia celor mai competitive tari din UE. Romania ocupa ultima pozitie (28) in acest top al competitivitații, coborand un loc fata de clasamentul din 2012. Am fost depasiti de ocupanta ultimul loc de anul trecut, Bulgaria. Ce ne spune studiul Forumului Economic Mondial? Romania ocupa doar locul 23 la capitolul “mediu de business”, desi avem o atitudine pozitiva fata de antreprenoriat (locul 3!!). Potrivit studiului citat, Romania trebuie sa faca progrese la 1. capitolul competitie (locul 24) si la 2. dezvoltarea clusterelor (aici suntem doar pe locul 24).

Prosperitate? Mai degraba NU

Romania ocupa locul 55 intr-un clasament al celor mai prospere populatii din 142 state intocmit de Legatum Institute. Patru sunt problemele Romaniei conform acestui studiu: 1. am coborat patru pozitii comparativ cu anul 2009; 2. suntem ultima tara din UE la prosperitate; 3. am coborat 15 locuri la capitolul “libertatea personala”; 4. Suntem la coada clasamentului in functie de criteriul “oportunitati antreprenoriale”, depasind doar doua tari din UE: Ungaria si Croatia.

Pana cand voi vedea, in sfarsit, o strategie coerenta pentru rezultate mai bune la nivelul competitivitatii, iti propun sa “gustam” din lectiile celor mai competitive 10 tari europene de mai jos care au inteles ca inovatia si antreprenoriatul trebuie sa fie prioritati nationale. Cat despre noi, lectia romanilor e simpla: cine se leapada de inovatie este codas la competitivitate si prosperitate.

Pe aceeasi tema: România, cea mai puțin competitivă țară din UE 28

Featured

Antreprenorul mondial al anului: bancherul Uday Kotak

Jun 8,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Daca anul trecut castigatorul Entrepreneur of the Year a fost antreprenorul de origine turca Hamdi Ulukaya, fondator si CEO al companiei Chobani, anul acesta invingator este Uday Kotak, 55 de ani, fondatorul si presedintele bancii Kotak Mahindra Banka.

El a fost desemnat castigatorul competitiei Ernst & Young World Entrepreneur Of The Year 2013, in cadrul unei gale care s-a desfasurat sambata seara la Monte Carlo. Ceremonia mondiala Entrepreneur of the Year a reunit castigatorii competitiilor nationale din 51 de tari.

Uday Kotak @KotakBankLtd wins EY World Entrepreneur of the Year Award #WEOY @FinancialTimes http://t.co/IUnrahGZ8l pic.twitter.com/0AocMCihy2

— EY (@EYnews) June 8, 2014

Antreprenorul a fondat Kotak Capital Management Finance Ltd in 1985, iar compania sa a devenit prima institutie financiara nebancara (IFN) din istoria Indiei transformata in banca. Asta s-a intamplat in 2003.

Antreprenoriat Featured

Entrepreneur of the Year: 10 motive sa participi

Jun 8,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

In sfarsit, competitia Entrepreneur of the Year, un adevarat Oscar al antreprenorilor, a fost lansata oficial in Romania. Daca esti antreprenor, iti recomand sa aspiri la pozitia de castigator al concursului care se va incheia pe 12 noiembrie. Daca lucrezi intr-o companie antreprenoriala, atunci merita sa recomanzi sefului tau/sefei tale sa intre in cursa si sa aiba sanse de participa, in iunie 2015, la finala mondiala World Entrepreneur of the Year de la Monte Carlo.

Cunosc foarte bine proiectul, am participat anul trecut la finala internationala EOY de la Monte Carlo, asa ca il recomand antreprenorilor romani care vor sa demonstreze cat sunt de buni in functie de cele sase criterii ale competitiei: spiritul antreprenorial, performanta financiara, directia strategica, inovarea, impactul global si integritatea si puterea personala de influentare.

Pentru a te putea inscrie in concurs, trebuie sa respecti mai multe criterii, printre care: compania ta sa fie creata de minimum trei ani, sa aiba cifra de afaceri pentru minimum doi ani, sa dispuna de cel putin 10 angajati. In cazul jurizarii pentru premiul Social Entrepreneur Of The Year, nu se va lua in considerare acest ultim criteriu.

Iata, mai departe, 10 motive pentru care merita sa te inscrii in programul Entrepreneur of the Year, demarat de Ernst&Young in 1986. WALL-STREET.RO este unul dintre partenerii proiectului, iar eu, ca promotor al antreprenoriatului si al inovarii, sustin aceasta competitie care atrage in fiecare an 5.000 de antreprenori.

1. Daca participi, vei avea oportunitatea sa adopti mai usor cele sase criterii ale competitiei ca parte a culturii organizationale a firmei pe care o conduci: spiritul antreprenorial, performanta financiara, directia strategica, inovarea, impactul global si integritatea si puterea personala de influentare.

2. Vei intra in competitie doar cu cei din aceeasi “specie” cu tine. Spre deosebire de economia reala in care activeaza businessul tau, unde concurezi cu antreprenori politici apropiati sistemului de stat si in care te confrunti cu taxarea impovaratoare si cu reglementarile etatiste, la Entrepreneur of the Year vei fi comparat exclusiv cu antreprenori privati. La aceasta competitie nu vor participa biznismeni ca Gruia Stoica ori Nelu Iordache, doar doua exemple recente de oameni conectati la banii publici care circula intr-un sistem venal creat de stat.

3. In cazul in care castigi si participi la finala de anul viitor din Monte Carlo, vei avea ocazia sa faci un networking bun cu alti antreprenori campioni la ei acasa. Printre castigatorii titlului World Entrepreneur Of The Year din anii anteriori se numara antreprenori care au schimbat paradigma industriilor in care opereaza si au impus noi standarde. Printre acestia se numara Guy Laliberté, fondator si CEO al Cirque du Soleil – considerat creatorul unui nou model de business care a revolutionat industria circului sau Wayne Huizenga, Presedintele Huizenga Holdings Inc – care a crescut sase companii pana la nivelul la care au fost listate la bursa din New York si a fondat trei companii clasificate in Fortune 500 la nivel global.

4. Vei avea la indemana o metoda eficienta de motivare intrinseca in cadrul firmei tale. Dar trebuie sa fii convins(a) si pasionat(a) de forta businessului propriu. Din discutiile cu antreprenorii pe care i-am intalnit anul trecut la Monte Carlo, competitia este o ocazie buna sa-ti promovezi compania, dar si un prilej sa-ti motivezi angajatii.

5. Vei fi examinat(a) intr-un mod onest de catre un juriu format din Stefania Eugenia Popp – director executiv, Junior Achievement Romania, Mihai Marcu – presedinte, Medlife, Iulian Stanciu – director general, eMag, Cornel Marian – managing partner, Oresa Ventures si Omer Tetik – director general, Banca Transilvania.

6. Daca vei participa in competitie, atunci vei aborda mai intelept zona de responsabilitate sociala. Juriul de la Bucuresti si de la Monte Carlo se uita si la aspectele sociale ale antreprenorilor, iar CSR-ul este important. Antreprenorii trebuie sa lucreze la CSR si sa-l incorporeze in povestea afacerii.

7. Vei intelege importanta povestii in cresterea afacerii tale. Nimeni nu te intreaba la World Entrepreneur of the Year despre bani, ci juriul, organizatorii, partenerii vor sa afle povestea din spatele businessului. Rezultatele financiare sunt complementare, nu decisive in evaluarea candidatilor. “Creeaza o poveste” este sfatul lui Hamdi Ulukaya, Antreprenorul Anului in 2013, care a scris povestea iaurtului grecesc in Statele Unite ale Americii. Presa de business din Statele Unite ale Americii il numeste pe Hamdi Ulukaya „Steve Jobs al industriei iaurtului”.

8. Vei simti pe propria piele ca merita sa te lupti cu gigantii. „Mi-a placut dintotdeauna sa ma lupt cu jucatorii mari si am demonstrat ca nu trebuie sa fii in industria IT&C ca sa reusesti acest lucru”, spune Hamdi Ulukaya, creatorul brandului Chobani, care se bate de la egal la egal cu gigantii Danone si General Mills (producatorul brandului Yoplait).

9. Daca participi si castigi titlul de Antreprenorul Anului in Romania, poti sa devii ambasadorul antreprenoriatului in Romania. Intreprinzatorii au o imagine proasta in Romania. Sunt atat de multi antreprenori de valoare care nu ies in fata. Daca te duci in Statele Unite ale Americii si spui ca esti antreprenor, vei fi privit bine. Aici lucrurile nu stau (inca) asa.

10. Nu in ultimul rand, prin participarea la finala de la Monte Carlo, vei avea dezbateri utile cu personalitati precum Sir Alex Ferguson, fostul antrenor al Manchester United, Muhammad Yunus, cel mai cunoscut antreprenor social, Kofi Annan, fost secretar general al Natiunilor Unite, Sir Tim Berners – Lee, creatorul World Wide Web sau Mika Hakkinen, campion la Formula 1. De asemenea, poti participa la workshop-uri despre optiuni de dezvoltare a businessurilor, inovatie, afaceri de familie, big data, social media.

Books Featured

Cartea Antifragil, de Taleb: cum sa eviti centralizarea si sa-ti stimulezi activitatea agresiva prin asumarea de riscuri

Jun 3,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

De mic copil, am urat bibelourile din portelan pe care le-as fi eliminat de pe rafturile maica-mii. Nu doar ca nu aveam voie sa ma ating de ele, ba chiar trebuia sa le las in pace, in vitrine, sa se bucure de pace, liniste si ordine. Erau “fragile” si, din punctul meu de vedere, fara nicio utilitate. Asa crede si Nassim Nicholas Taleb, autorii cartii “Antifragil”, publicata de editura “Curtea Veche”, cel care a creat conceptul de “antifragil” in jurul caruia construieste o noua doctrina economica. Ce este antifragilitatea? Pentru a intelege acest concept, trebuie sa-l opunem fragilitatii, adica tot ceea ce nu agreeaza volatilitatea.

In sens opus, ceea ce nu accepta volatilitatea nu agreeaza aleatoriul, incertitudinea, dezordinea, erorile, factorii de stres. Bibelourile din vitrinele copilariei noastre sunt, fara indoiala, “fragile”, iar opusul lor nu sunt lucrurile robuste, asa cum suntem indreptatiti sa credem, ci obiectele antifragile, care nu agreeaza volatilitatea, factorii de stres, deteriorarea, haosul, intamplarile, dezordinea, consecintele “neprevazute”, incertitudinea si, cel mai important, timpul. Este foarte simplu: antifragilitatea decurge din aceasta definitie explicita a fragilitatii: iubeste volatilitatea si tot restul. Mai scurt si frumos spus, “Iubeste timpul!”.

Nassim Nicholas Taleb construieste, in jurul antifragilitatii, inteleasa ca proprietatea sistemelor naturale de a se bucura din plin de de volatilitate, dezordine si factori de stres, o adevarata filosofie de viata. Asa cum, spre exemplu, petrecerea unei luni in pat genereaza atrofie musculara, privarea unui sistem complex de factorii de stres face ca acesta sa fie slabit sau chiar ucis.

Nassim Nicholas Taleb ajunge repede pe lista autorilor preferati si acolo iti va ramane. Daca ai citit deja “Lebada Neagra”, cartea in care el arata cum globalizarea creeaza o fragilitate – prin reducerea volatilitatii si printr-o stabilitate aparenta -, atunci vei lectura pe rasuflate si “Antifragil”.

“Antifragil” este un indreptar pentru a trai intr-o lume pe care nu o intelegem, dominata de Lebedele Negre si de obsesia umana pentru predictibil si siguranta. Mesajul lui Taleb este unul revolutionar: numai antifragilul va supravietui.

Cu ocazia lansarii “Antifragil” la Bookfest, am fost invitat de editura Curtea Veche sa particip, alaturi de Larisa Petrini (Managing Partner, Saatchi & Saatchi Public Relations) si Iulian Vacarean (Fondator al Asociatiei Beneva), la o discutie practica despre modurile in care putem beneficia de pe urma fenomenelor imprevizibile. Iata doar doua idei tari pe care le-am dezbatut la Bookfest. Acestea sunt, totodata, motive pentru care recomand cartea “Antifragil”.

Antifragili sunt, in opinia lui Nassim Nicholas Taleb, cei care isi asuma riscuri si creeaza proiecte antreprenoriale. Activitatea de intreprinzator este una riscanta si eroica, necesara atat pentru cresterea ori pentru simpla supravietuire a economiei, dar necesara si la nivel colectiv, ca sa faciliciteze desfasurarea expertizei. Astfel, Taleb enunta o afirmatie pe care multi socialisti ii poate soca: o societatea moderna care vrea sa progreseze trebuie sa-i trateze pe antreprenorii falimentati in acelasi fel in care ii onoreaza pe soldatii morti, “poate nu cu tot atata cinste, dar folosind aceeasi logica”.

Guvernele creeaza necazuri cu deficitele si sunt predispuse sa aiba doar institutii antifragile. In lumea economistilor si a decidentilor politici, doua cuvinte caractereaza foarte bine criza financiara din prezent: contagiunea si robustetea. Taleb are dreptate cand afirma taios ca 98% dintre proiectele statului au cheltuieli suplimentare. “Pur si simplu, sfarsesc cheltuind mai mult decat ne spun guvernantii”. Mai mult, sistemul financiar actual a creat un context fragil in care cei mici sufera, iar bancile mari, spre exemplu, sunt prea mari ca sa esueze. Pentru a combate aceasta fragilitate, economistii au reactionat prin crearea de institutii robuste. NU este suficient, in opinia lui Taleb. Pentru a trai intr-o economie sanatoasa, trebuie sa construim institutii antifragile.

Fie ca esti antreprenor, om de comunicare, politician, manager sau doar vrei sa traiesti mai sanatos si sa te educi mai bine, adica vrei sa te indepartezi de fragilitate, trebuie sa citesti cartea “Antifragil”. Vei invata ca trebuie sa eviti centralizarea si datoria si sa-ti stimulezi activitatea agresiva prin asumarea de riscuri.

Imi place mult “Antifragil” si cred ca pot fi construite multe lucruri faine si sanatoase in Romania in jurul acestei filosofii: ANTIFRAGILITATEA. Ce zici? 🙂

1 … 20 21 22 23 24 … 39

Category : Featured

Competitivitate economica? Nu

Prosperitate? Mai degraba NU