Scale Up = Proiectul de finantare pentru investitorii romani si straini (2017-2020)

Dec 19,2016 / By Claudiu Vrinceanu / 1 Comment

Aproximativ 200 de intreprinderi mici si mijlocii vor beneficia de noua schema de ajutor de stat aprobata joi de Guvern. Bugetul de 200 de milioane de euro este disponibil in perioada 2017-2020.

Guvernul a aprobat joi o hotarare pentru instituirea schemei de ajutor de stat „Scale UP” avand ca obiectiv stimularea investitiilor intreprinderilor mici si mijlocii, in valoare totala maxima de 900 de milioane de lei, respectiv echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro, pentru perioada 2017-2020.

Nivelul maxim al ajutorului de stat acordat unui beneficiar in cadrul acestei scheme nu poate depasi cinci milioane de lei.

Astfel, numarul estimat al intreprinderilor care urmeaza sa beneficieze de ajutor de stat in baza schemei este de 200.

“Romania, alaturi de Polonia, Italia si Bulgaria, se numara printre tarile cu cea mai mare nevoie de investitii in randul firmelor cu potential de crestere, potrivit Scale Up Index, studiu lansat foarte recent de Comisia Europeana. Acelasi raport arata ca principalele lucruri care ar trebui imbunatatite pentru firme se refera la accesul la finantare si personal calificat, la crearea de competente noi pentru angajati si manageri. Ne dorim ca Scale Up sa devina o schema prin care antreprenorii sa poata face investitiile necesare in companie, sa devina o schema care sa ajute companiile sa creasca puternic si, mai ales, sa treaca granitele tarii”.

Din bugetul maxim de 900 de milioane de lei, suma de 270 de milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 60 de milioane de euro, va fi alocata in mod egal si distinct celor trei zone-pilot pentru dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national in vederea imbunatatirii situatiei socio-economice a locuitorilor, prevazute in memorandumul cu tema ”Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national pentru imbunatatirea situatiei sociale si economice a locuitorilor din zonele-pilot de interventie Valea Jiului, zona Rosia Montana – Muntii Apuseni si comunitatile marginalizate din Moldova”, aprobat de Guvernul Romaniei in data de 28 septembrie 2016.

Finantarea schemei de ajutor de stat se asigura din bugetul aprobat anual al Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.

Economie Featured

Bilant 2017: Investitiile straine, in crestere

Dec 19,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Investitiile straine directe au insumat 3,7 miliarde de euro in primele zece luni ale acestui an, in crestere cu peste 34% comparativ cu cele inregistrate in aceeasi perioada din 2015, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

“Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au insumat 3,736 miliarde de euro, din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat 2,95 miliarde de euro, iar creditele intragrup au inregistrat valoarea neta de 785 de milioane euro”, se arata in document.

Comparativ cu primele noua luni ale anului, investitiile straine directe au crescut cu 593 de milioane de euro, de la 3,143 miliarde de euro la 3,736 miliarde de euro.

Economie Featured

Bilant schema ajutor de stat certificate verzi

Nov 2,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Un numar de 46 de companii au fost exceptate de la plata unei parti din numarul de certificate verzi aferent cotei obligatorii, incepand din 2015 pana in prezent.

Astfel, am publicat pe site-ul Ministerului un comunicat potrivit caruia “companiile, din domeniile IMM si mari societati, au primit Acorduri pentru exceptare de la plata unei parti din numarul de certificate verzi aferent cotei obligatorii”.

Conform Hotararii nr. 495/2014 pentru instituirea acestei scheme de ajutor de stat, obiectivul acestei masuri este exceptarea de la plata a unui procent din cantitatea de energie electrica livrata consumatorilor industriali electro-intensivi, cu respectarea reglementarilor europene incidente, respectiv “Orientarile privind ajutoarele pentru mediu si energie pentru perioada 2014-2020”, elaborate de Comisia Europeana.

Autoritatea responsabila de administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Economiei.

Prevederile Hotararii se aplica intreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a-si pierde competitivitatea, din cauza finantarii sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat electrointensivitatii beneficiarului si expunerii la comertul international.

Ajutorul de stat se acorda cu conditia ca beneficiarii ajutorului sa plateasca cel putin 15% din numarul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fara reducerea acordata prin prezenta schema de exceptare.

In functie de electro-intensitatea intreprinderilor, beneficiarii vor plati: 15% din cota aferenta in cazul unei electro-intensitati mai mari de 20%; 40% in cazul unei electro-intensitati cuprinse intre 10-20%; 60% in cazul unei electro-intensitati cuprinse intre 5-10%.

Economie Featured

INFOGRAFIC: totul despre insolventele din Romania

Nov 2,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Anul trecut 577 de companii cu o cifra de afaceri mai mare de un milion de euro au intrat in insolventa, iar doua dintre acestea, Ambient Sibiu si Domo Retail, aveau o cifra de afaceri de peste 100 de milioane de euro.

Potrivit reprezentantilor Coface, una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrarii in insolventa a fost dezechilibrarea graduala a structurii bilantului.

Gradul de indatorare a crescut de la 76% in 2008 la 123% in 2014, in timp ce veniturile medii au scazut cu aproape 5,3% in 2014, fara o ajustare corespunzatoare a cheltuielilor, astfel ca nivelul consolidat al pierderilor a crescut cu 7,9%.

Economie Featured

Covasna, pur si simplu fabulous: patru tipuri de turism cu potential de crestere

Sep 23,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Tinutul Conacelor – asa se mai numeste judetul Covasna, zona in care se afla peste 160 de conace. Poate ca am putea considera zona un fel de “Valea Loarei” a Romaniei. Daca nu stiati, cele mai cunoscute castele si conace sunt: Castelul contelui Kalnoky de la Miclosoara, Castelul contelui Mikes de la Zabala, Castelul Daniel de la Talisoara, conacele vechi din Bicfalau si Cernat.

De altfel, o figura foarte importanta a judetului este contele Tibor Kalnoki, bunul prieten al Printului Charles.

Iar daca ideea de relaxare intr-un castel sau conac ori nu va atrage, puteti merge la SPA, in judet fiind peste 1.000 de izvoare minerale. Sau puteti sa faceti cursuri de echitatie, drumetii, trecking, merge cu bicicleta, pescuit,vanatorie, ski. Ori vizite la mestesugari specializati in tesatorie, fierarit, morarit, pastorit, prelucrearea lemnului. Puteti sa incercati si preparatele traditionale (paine cu cartofi, kürtőskalács, taitei de casa, palinca de prune, turta dulce).

Mai exact, zona se bucura de patru tipuri de turism. Toate cele patru tipuri de turism active in Covasna sunt in atentia proiectelor pe care Guvernul le are in lucru.

Balnear: Statiunea Covasna, Baile Sugas, Hatuica, Baile Balvanyos
Rural: pensiuni agroturistice Ghelinta, Bicfalau, Cernat, Arcus
Activ: in imprejurimile statiunilor turistice, precum si in Reci, Comandau
Business – in hotelurile de 4 stele din statiunea Covasna si Balvanyos

Anul trecut judetul a atras 97.422 de turisti, cu 10% mai mult fata de 2014, iar anul acesta numarul ar putea creste chiar si pana la 20%. Doua treimi din acesi turisti au fost cazati au ales sa se cazeze in statiunea Covasna.

Despre toate acestea am vorbit la “Covasna, pur si simplu fabulous”, un eveniment organizat de Asociatia pentru Dezvoltarea Turismului in Judetul Covasna si Asociatia Travel Focus, condusa de Razvan Pascu.

In cadrul evenimentului Asociatia pentru Dezvoltarea Turismului in Judetul Covasna a lansat www.ViziteazaCovasna.ro, pagina web de promovare turistica a zone, dar si 10 pachete turistice impartite in trei teme: SPA si relaxare, Pe urmele nobililor si weekend la castel.

Mai multe detalii despre proiectul “Viziteaza Covasna” si despre interventia mea, puteti afla in articolele Agerpres, EVZ si Wall-Street.ro.

Economie

INOVATIE: analiza Romaniei si a primelor 10 tari pe plan mondial

Sep 23,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Global Innovation Index (GII) s-a stabilit ca o referinta principala in inovatie si un instrument valoros de comparatie pentru factorii de decizie. Publicat de WIPO, Cornell University si INSEAD, raportul ofera un clasament anual al capacitatilor de inovare si performanta in randul economiilor.

Inovatia joaca un rol cheie ca motor al cresterii economice si a prosperitatii. GII urmareste sa imbunatateasca modul in care inovatia este masurata si inteleasa. Conform site-ului CNBC, inovatia globala a fost in ascensiune datorita cresterii fluxurilor transfrontaliere de cunostinte si talent.

Romania ocupa locul 48 din 128 in clasarea tarilor in functie de indexul de inovatie globala, cu un scor de 37.9, in comparatie cu ocupanta primului loc, Elvetia, care inregistreaza un scor de 66.3. In cadul acestui raport, tara noastra beneficiaza de o serie de puncte forte, care ii sporesc competitivitatea pe plan international, dar si de o serie de puncte slabe, care necesita o atentie sporita.

Din categoria punctelor tari, cea mai remarcabila este ocuparea locului fruntas, cu un scor de 100.0, la categoria Institutions, Regulatory environment – Cost of redundancy dismissal. In contrast, la aceasta categorie, Elvetia ocupa locul 34, insa exceleaza in Political environment. Romania inregistreaza o alta pozitie fruntasa la categoria Infrastructuea, Ecological sustainability – ISO 14001 environmental certificates, rezultat ce dovedeste atentia acordata acestui aspect. Un alt punct forte il constituie usurinta de a obtine un credit, Romania ocupand locul 7 cu un scor de 85.0, aspect evidentiat in categoria Market Sophistication, Credit. Si la acest aspect suntem cu mult deasupra Elvetiei, care se claseaza pe locul 53, acest aspect reprezentand un punct slab al acestei tari.

In ceea ce priveste categoria Business Sophistication, daca tara fruntasa exceleaza la Knowledge workers, Romania se diferentiaza la GERD financed by abroad, Intellectual Property Payments si ICT Services imports. Ocupam un nou loc fruntas la categoria Knowledge and Technology Outputs , Knowledge Impact – ISO 9001 quality certificates. Ultima categorie, Creative Outputs, ne claseaza per total pe locul 53, la o diferenta considerabila de Elvetia, care ocupa locul 5, insa detinem locul 4 in sub-categoria Creative Goods and Services – Cultural and creative sevices exports.

Exista, de asemenea, si o serie de puncte slabe care, din pacate, influenteaza negativ evolutia tarii. Dintre acestea, se remarca Expenditure on education, care, cu un scor de 22.1, ne claseaza pe locul 100. Din clasarea pe locul 73 a categoriei Human capital and Research, se poate concluziona ca trebuie acordata o atentie sporita educatiei si resurselor alocate in acest scop. Romania inregistreaza punctaje scazute si la categoria Market Sophistication, mai ales la sub-categoria Investment si Intensity of local competition. In raport se poate observa ca un alt punct slab il constituie Foreign Direct Investment, net outflows, sub-categorie clasata pe locul 87, cu un scor de doar 35.8.

Daca la nivel global Romania ocupa locul 48, in clasamentul tarilor Uniunii Europene aceasta se claseaza pe ultimul loc in domeniul inovatiei. Liderul tarilor membre este Suedia, iar Letonia devine tara in care inovarea cunoaste cea mai rapida crestere.

Primele 10 tari in clasamentul GII sunt: Elvetia, Suedia, Marea Britanie, SUA, Finlanda, Singapore, Irlanda, Danemarca, Olanda si Germania. Punctajul Elvetiei este de 66.3, iar al Germaniei 57.9. Este al saselea an consecutiv in care Elvetia se claseaza in topul clasamentului, fapt ce se datoreaza unei serii de factori, conform site-ului swissinfo.ch. In primul rand, Elvetia demonstreaza ca este o natiune de inventatori, dovada fiind cele 873 de aplicatii pe milion de locuitori inregistrate in anul 2015. Un alt punct forte il constituie institutele de cercetare de calitate superioara, Swiss federal technology institute ETH Zurich fiind clasat in 2016 pe locul 4 in Europa conform Times Higher Education World Reputation Rankings. Acestor factori li se alatura investitiile multinationalelor, proiectele inovatoarea cu un profil verde ridicat si angajatii cu un nivel ridicat de calificare.

Suedia, ocupanta locului 2, inregistreaza cele mai bune rezultate la categoriile Human and Capital Research, Infrastructure, Business Sophistication si Knowledge and Technology Outputs. In analiza raportului sau de tara se remarca, ca puncte tari, atentia acordata educatiei, cercetarii si dezvoltarii si calificarea angajatilor. Ca puncte slabe, se pot incadra usurinta de a obtine un credit, categorie la care Romania se afirma in mod pozitiv, dar si investitiile straine directe sau costul concedierilor.

Mare Britanie, a treia tara a clasamentului, se remarca in ceea ce priveste Infrastructura, Market Sophistication si Creative Outputs. Conform raportului, mediul online este cel mai bine dezvoltat, alaturi de calitatea educatiei universitare. Un alt indicator favorabil Marii Britanii este Intensity of local competition, cu un scor de 83.7, fiind cu mult deasupra Romaniei care ocupa una din pozitiile finale la aceasta categorie. Ocupanta locului 3 cunoaste si o serie de puncte slabe, cum ar fi Stabilitatea Politica si Absenta Violentei/Terorismului sau Investitiile straine directe.

SUA ocupa locul fruntas la categoria Market Sophistication, cu excelente rezultate atat la sub-categoria Credit, cat si la Investment si Trade, competition and market scale. Un punct forte il constituie calitatea invatamantutui universitar, caruia i se alatura creativitatea online si proprietatea intelectuala. La fel ca si Romania, SUA ocupa locul fruntas la categoria Cost of redundancy dismissal si este in contrast cu tara noastra in ceea ce priveste Certificatele de mediu ISO 14001.

Pe locul 5 se claseaza Finlanda, care se remarca la categoriile Institutions, cu punctaje aproape maxime in ceea ce priveste mediul politic, legislativ si de afaceri si Human Capital and Research, unde ocupa locul fruntas. De asemenea, se claseaza in top la categoria Intellectual Property Receipts si la cea privitoare la mediul universitar, dar si la ecologizare si performanta mediului. Doua din punctele slabe ale Finlandei sunt usurinta de a obtine un credit si investitiile straine directe.

Singapore, ocupanta locului 6, aflata in topul tarilor asiatice prezente in acest clasament, inregistreaza cea mai buna performanta in categoria Institutions, fiind ocupanta locului intai. Aceasta se claseaza tot pe primul loc si in categoriile Infrastructure si Business Sophistication, beneficiind, in comparatie cu primele 5 tari analizate, de un volum de invesitii straine directe ce o situeaza tot pe locul intai si la acest capitol. Cunoaste o dezvoltare ridicata si in ceea ce priveste categoia Human Capital and Research.

Ocupanta locului 7, Irlanda, se remarca prin Knowledge and Technology Outputs, unde se claseaza a treia din cele 128 de tari analizate. Se afla in topul categoriilor Intellectual Property Payments si Foreign direct investments, net inflows. La fel ca si Romania, Irlanda nu exceleaza la capitolul Intensity of local competition, ocupand locul 65. Un alt aspect in care cele doua tari sunt in contrast este Cost of redundancy dismissal.

Danemarca este tara de pe locul 8 in clasament si se remarca la categoriile Human Capital and Research si Market Sophistication. Aceasta ocupa un loc foarte bun in ceea ce priveste cadrul legislativ, cu un scor de 96.6. Educatia reprezinta un alt punct forte al Danemarcei, careia i se alatura performanta mediului si investitiile. In ceea ce priveste creativitatea online, Danemarca se claseaza pe locul 6, cu un loc de top in sub-categoria Country-code top-level domains (ccTLDs) si pe locul 11 pe intreaga categorie Creative Outputs.

Pe locul 9, cu o performanta in categoria Creative Outputs, Olanda este una din tarile cu o intensa si dezvoltata activitate in creativitatea online, situandu-se in top 6 tari la fiecare din cele 4 sub-categorii. Olanda se remarca si prin infrastructura tehnologica, dar si prin mediul politic si legislativ. Prezinta cateva puncte slabe in domeniul educatiei tertiare si, in comparatie cu Romania, nu este asa usor sa obtii credite. Are o pozitie buna in ceea ce priveste competitia si absorbtia cunostintelor.

Locul 10 ii revine Germaniei, care cunoaste rezultate favorabile in mediul de afaceri, prin usurinta rezolvarii insolventei, in ceea ce priveste cercetarea si dezvoltarea, in infrastructura tehnologica si performanta logistica si in comert. Unul din punctere sale slabe il constituie usurinta de a incepe o afacere, aceasta categorie clasand Germania pe locul 81, spre deosebire de Romania care se situeaza pe 39. In categoria cunostintelor, Germania ocupa locul 8 si se bucura de un loc 10 al categoriei Human Capital and Research.

Economie Featured

Inovatia in Romania: adevarul despre investitiile in cercetare si dezvoltare

Jun 10,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Cum fac parte din grupul lucru* privind operationalizarea procedurilor de aplicare a facilitatilor existente, precum si pentru dezvoltarea de noi initiative privind facilitati fiscale pentru sprijinirea cercetarii-dezvoltarii si inovarii (CDI), am analizat atent studiul Deloitte Romania care arata ca investitiile in cercetare si dezvoltare pot fi impulsionate de stat.

Concret, o sustinere mai mare din partea autoritatilor sub forma unor facilitati fiscale ar putea duce la cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare.

Mai mult de jumatate dintre companiile din Romania au in plan cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare in urmatoarele 12-24 luni, comparativ cu anul trecut, in timp ce 63% intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in urmatorii trei- cinci ani, potrivit CE Research & Development (R&D) Survey, un studiu realizat de Deloitte.

“Studiul a evidentiat, o data in plus, ca economiile functionale investesc un procent semnificativ mai mare din PIB in activitati de cercetare si dezvoltare. Avantajul fortei de munca relativ ieftine din tarile Europei Centrale este pus in umbra de investitiile considerabil mai mici in R&D. Avand in fata acest tablou, speram ca autoritatile vor face schimbari menite sa continue stimularea investitiilor in cercetare si dezvoltare”, a spus Tiberiu Negulescu, senior manager Deloitte Romania.

Principale concluzii R&D Survey in Romania

• 37% dintre respondenti au cheltuit intre 1% si 5% din cifra de afaceri pentru activitati de cercetare si dezvoltare, iar 22% au cheltuit peste 5% din cifra lor de afaceri
• Procentul companiilor care au declarat ca nu au cheltuieli cu cercetarea si dezvoltarea a scazut fata de anul anterior (29% in 2014 si 16% in 2015)

• Peste trei sferturi dintre respondenti (73%) considera ca investitiile in cercetare si dezvoltare au crescut competitivitatea produselor/ serviciilor lor, similar cu anul trecut

• O mare parte dintre respondenti intentioneaza sa investeasca mai mult in activitati de cercetare si dezvoltare, comparativ cu anul trecut: 51% planifica investitii mai mari in urmatorii 1-2 ani, iar 63% in urmatorii 3-5 ani

• Aproape jumatate dintre respondenti nu sunt la curent cu facilitatile fiscale si granturile pentru cercetare si dezvoltare: 45% nu sunt familiarizati cu facilitatile fiscale si nu beneficiaza de ele, in timp ce 43% nu sunt familiarizati cu granturile pentru cercetare si dezvoltare

• Peste doua treimi dintre respondenti colaboreaza cu terti in realizarea unor proiecte de cercetare si dezvoltare

*Din acest grup de lucru mai fac parte omologi din sectorul guvernamental (Cancelaria Primului Ministru, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri), in cadrul unei reuniuni de lucru la care au mai participat reprezentantii sindicatelor din cercetare-dezvoltare si ai patronatului, precum si ai mediului economic si de afaceri, local si international: Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Camera de Comert a Romaniei si Municipiului Bucuresti, Parteneriatul Auto Romania, Camera de Comert Romano-Americana (Am Cham), Camera de Comert Romano-Germana (AHK).

Antreprenoriat Economie Featured

Activarea Potentialului Economic al Sectoarelor Culturale si Creative din Romania

Mar 22,2016 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Am participat, alaturi de premierul Dacian Ciolos, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, si Dragos Pislaru, consilier de stat pe probleme economice, in aceasta dimineata, la deschiderea initiativei pentru ”Activarea Potentialului Economic al Sectoarelor Culturale si Creative din Romania” catre toti stakeholderii interesati si la lansarea studiului ”Sectoarele culturale si creative din Romania. Importanta economica si contextul competitiv”, evenimente ce au avut loc la NOD Makerspace (fosta Fabrica de bumbac).

Initiativa lansata astazi, demarata de Cancelaria Primului-ministru, impreuna cu Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si Ministerul Culturii, s-a concretizat printr-un Grup de lucru informal si un Plan de lucru pe termen scurt si mediu. Prima intalnire a Grupului de lucru a avut loc in data de 20 ianuarie 2016. In scurt timp, demersul a prins contur si, pe fondul unui interes crescut din partea tuturor stakeholder-ilor, la nici doua luni de la lansare, grupul de lucru s-a transformat intr-o adevarata comunitate, care reuneste actori semnificativi din mediul public si privat, la cel mai inalt nivel.

Grupul este, se asemenea, prezent in spatiul online, pe Facebook.  In acest context, astazi initiativa ”se deschide” catre toti stakeholder-ii interesati, pornind de la premisa ca autoritatea publica se pozitioneaza ca facilitator si catalizator al initiativei private, ca determinant al dezvoltarii sectorului creativ si cultural.  Activitati si initiative care fac parte din activitatile grupului de lucru:  Studiul lansat astazi, ”Sectoarele culturale si creative din Romania. Importanta economica si contextul competitiv”, realizat de catre Ministerul Culturii (Institutul National de Cercetare si Formare Culturala), continua analizele derulate anual inca din 2008 in domeniul contributiei economice a sectoarelor culturale si creative si anunta urmatorul livrabil, in curs de elaborare in cadrul Grupului de lucru.  Cartea Alba a Sectoarelor culturale si creative.

In prezent, in Romania nu exista un cadru coerent pentru sustinerea sectoarelor culturale si creative, astfel incat acestea nu sunt nici cunoscute, nici intelese ca domeniu transversal, care are ca principal determinant creativitatea, sub toate formele ei.  Cartea Alba este in curs de elaborare si se estimeaza lansarea acesteia in a doua jumatate a anului 2016.  Anuntarea liniei de finantare Romania Creativa (iunie 2016) Finantat din Fondul Social European, programul Romania Creativa are o valoare de 35 milioane euro si este dedicat sprijinirii antreprenoriatului din sectoarele culturale si creative.  Anuntarea task-force-ului ”Creativitate in administratie” (follow-up si legatura cu Comisia de taiat hartii) . Reforma administratiei publice continua prin simplificarea si facilitarea interactiunii online cu cetatenii si firmele. GOV.RO se doreste un punct unic de contact (website) pentru cetateni si firme, pentru informatii si servicii, iar realizarea lui are nevoie de sprijinul comunitatii creative.

Alte livrabile in pregatire, ce urmeaza a fi lansate in 2016:

• Ghiduri pentru autoritatile contractate pentru achizitia de servicii si bunuri creative, precum software personalizat sau servicii de branding si publicitate

• Ghiduri pentru firmele din domenii creative pentru facilitarea intelegerii si conformarii la cadrul fiscal si administrativ

• Maparea competentelor creative si actualizarea Nomenclatorului Ocupatiilor (initierea procesului)

Mai multe detalii + discursul premierului Dacian Ciolos

Economie Featured

Dialog direct cu actorii economici: sondaj scurt despre cresterea salariului minim

Dec 23,2015 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri a lansat, public, un sondaj online cu tema “Cresterea salariului minim brut garantat pe economie”. Agentii economici sunt invitati sa raspunda la opt intrebari.

Sondajul a fost preluat/citat de catre mai multe publicatii online si agentii de presa, printre care Adevarul, HotNews.ro, Capital.ro, EurActiv, Agerpres, Digi24, Economica.net, Wall-Street.ro, Business24.ro, Ziare.com, Romania TV si Juridice.ro.

Dupa ce am consultat organizatiile reprezentative ale mediului de business, am mers la “firul ierbii”, discutand in particular cu antreprenorii, am mutat dialogul in online (Dragos Pislaru, consilierul economic al premierului, a lansat deja o dezbatere pe Facebook). Continuam dialogul prin acest scurt survey cu tema “Cresterea salariului minim brut garantat pe economie”. Prin intrebarile punctuale despre viitorul afacerilor in 2016, ne propunem sa identificam atat efectele cresterii salariului minim asupra strategiei de business a antreprenorilor romani, cat si gradul de ocupare al fortei de munca.

Daca detii sau conduci un IMM, vom aprecia raspunsurile tale! Daca nu, te rugam sa-l sharuiesti cu prietenii tai antreprenori sau manageri care sunt in target. M-U-L-T-U-M-E-S-C! 🙂

Loading…

Antreprenoriat Economie Featured

Un nou proiect: am decis sa ma implic

Dec 10,2015 / By Claudiu Vrinceanu / 3 Comments

Inca din studentie, cand am facut practica de la ASE si de la Stiinte Politice intr-o agentie guvernamentala economica, respectiv intr-un grup parlamentar din Camera Deputatilor, am intalnit oameni frumosi si bine intentionati care lucreaza in administratia publica. Apoi, in interactiunile profesionale cu institutiile statului si in proiectele dezvoltate cu mediul de business, am vazut specialisti foarte potriviti pentru a fi ministri ori secretari de stat. In directiile ministerelor lucreaza oameni onesti si pasionati de ceea ce fac, iar in mediul de afaceri sunt antreprenori, consultanti si manageri cu initiativa care incep sa schimbe lucrurile prin asumare si implicare.

Pe langa scenarii, calcule, planuri, riscuri, m-am gandit la aceste experiente personale si la oamenii din jurul meu cu inititiativa atunci cand am analizat cea mai onoranta propunere din ultima vreme: sa fiu Secretar de Stat pentru IMM-uri si Mediul de Afaceri in cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri. Propunerea a fost si mai insemnata pentru ca a venit din partea lui Costin Borc, Vicepremier si Ministru al Economiei in cadrul Cabinetului Dacian Ciolos.

Am acceptat propunerea ministrului Costin Borc si incep cu incredere activitatea in Minister. Concis, activitatea va insemna inlesnirea dialogului dintre mediul public si comunitatea de business, dezvoltarea de programe pentru IMM-uri, initierea de strategii pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

Pe scurt, iata cele mai importante motivatii si ganduri care mi-au fundamentat decizia:

1. Ma identific cu viziunea ministrului Costin Borc. Propunerea lui a fost onoranta si convingatoare pentru a ma decide sa ies din zona de confort si sa ma implic mai mult.

2. Imi doresc sa traim intr-o Romanie inovatoare si mult mai antreprenoriala. In acest sens, cred ca o mai buna guvernare in viitor va depinde si de actiunile Guvernului Dacian Ciolos din urmatorul an.

3. Am in jurul meu multi tineri care vor sa fie prosperi prin proiecte antreprenoriale autentice. Sunt convins ca pot sa contribui cel putin la fel de bine (poate chiar mai intens) in Guvern decat pana acum, in media si comunicare, pentru a stimula ascultarea vocii intreprinzatorilor si pentru a continua un dialog cu mediul de business si, in mod particular, cu IMM-urile.

4. Vreau sa pun umarul in continuare, din alta pozitie, la dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial romanesc in care IMM-urile locale sa creasca si sa se finanteze prin perspectiva pietei si datorita inovatiei.

Ultimii zece ani au fost fantastici. Am construit de la zero Wall-Street.ro, un proiect media de business independent, alaturi de o echipa frumoasa si cu sprijinul celor trei fondatori (multumesc, Daniel, Liviu si Mihai). Ma autodefinesc ca un intraprenor intr-o organizatie construita de antreprenori. In ultimii zece ani, am initiat si dezvoltat foarte multe proiecte in cadrul Wall-Street.ro, cele mai importante fiind 1. Constructia unei echipe care a ajuns sa cuprinda zeci de colegi, 2. Crearea si coordonarea a zeci de proiecte speciale si 3. Dezvoltarea si organizarea a zeci de conferinte de business, majoritatea evenimentelor adresandu-se ecosistemului antreprenorial din Romania.

Gandurile si amintirile imi zboara la zecile de oameni faini pe care i-am coordonat, recunostinta se duce spre colegii alaturi de care am crescut profesional (Raluca, Liana, Andra, Oana, Razvan, Cristina, Dragos, Bianca, Dani, multumesc!), iar increderea se indreapta catre Diana si Raluca, ale mele colege care vor coordona Wall-Street.ro, respectiv InternetCorp. Sunt convins ca 2016 va fi cel mai bun an din istoria companiei si un an de crestere pentru echipa si businessul Wall-Street.ro.

Urmatorii zece ani vor insemna o aventura noua pentru mine. Fie ca voi reveni in privat ori voi continua in zona administratiei publice, simt ca media si industria de comunicare imi vor ramane aproape de suflet. Dar mai important, imi doresc ca peste un deceniu sa traim intr-o societate in care sa avem mai multa incredere. O societate in care sa fie mai usor sa prosperi printr-un proiect antreprenorial autentic.

Va invit pe toti sa imi fiti alaturi, asa ca sunt deschis fata de propuneri, sfaturi si orice informatii despre mediul de business si economia reala care ne pot folosi in activitatea de la Minister, astfel incat mediul de business sa inceapa cu adevarat sa simta ca munca noastra este pentru si in sprijinul oamenilor de afaceri.

Avem multa treaba! 🙂

1 … 8 9 10 11 12 … 14

Category : Economie

Alte livrabile in pregatire, ce urmeaza a fi lansate in 2016: