Category : Antreprenoriat

Antreprenoriat Featured

Trei companii din Romania au intrat in topul Deloitte Fast 50

Trei companii din România au intrat în clasamentul Deloitte Fast 50 pentru Europa Centrală și de Est, iar o a patra a primit o distincție specială pentru Most Disruptive Innovation.

 Companiile de tehnologie din Europa Centrală continuă să crească într-un ritm accelerat, lucru confirmat de clasamentul Fast 50, care arată o creștere medie record de 1.127% între 2013 și 2016 pentru companiile prezente în clasament. Acest fapt nu numai că înlătură orice dubiu privind faptul că rezultatele excepționale de anul trecut nu pot fi depășite, dar reprezintă o confirmare a faptului că boom-ul tehnologic din regiune este sănătos.

  • Creșterea medie a companiilor din clasamentul Fast 50 stabilește un nou record de 1.127%
  • Acesta este al doilea an consecutiv în care creșterea medie este de peste 1.000%
  • Clasamentul cuprinde companii din 11 țări, inclusiv trei din România
  • Primele cinci poziții din clasamentul Fast 50 sunt ocupate de noi apariții în top, toate companii Rising Stars anul trecut
  • Companiile din sectorul soluțiilor de IT & Digital domină clasamentul cu 39 de companii

 

Prima poziție în clasamentul Fast 50 de anul acesta îi revine companiei de rezervări online a transportului aerian din Cehia, Kiwi.com, cu o creștere a veniturilor în ultimii patru ani de 7.145%. Kiwi.com a ocupat anul trecut locul cinci la categoria Rising Stars sub numele de Skypicker.com, ceea ce indică faptul că obiectivul său de a deveni lider mondial în turismul online este realizabil. Imediat după Kiwi.com se găsește câștigătorul de anul trecut al categoriei Rising Stars, compania de tehnologie Deeper, din Lituania, în timp ce pe locul trei se găsește compania Prusa Research din Republica Cehă.

Clasamentul Fast 50 în România

 43 de companii din România au luat startul competiției de anul acesta, dintre care trei se găsesc în clasamentul Fast 50. Compania românească cu cea mai mare rată de creștere a veniturilor este compania Trencadis din Baia Mare, cu creștere a veniturilor în ultimii patru ani de 710%. Aflată pentru a doua oară în clasamentul Fast 50, în urcare pe locul 19 față de locul 40 ocupat anul trecut, Trencadis este o companie de sisteme integrate al cărei obiectiv principal este acela de a optimiza și a inova soluțiile destinate interacțiunii dintre cetățeni și instituțiile statului.

Aflată pentru prima dată în clasamentul Fast 50, compania timișoreană Qualteh se plasează direct pe locul 39, cu o rată de creștere de 388%. Qualteh construiește soluții de dezvoltare și adaptare pentru companii inovatoare și soluții de software mobile.

Cu o rată de creștere de 324%, Tremend, o companie de software din București cu peste 11 ani de experiență, se situează pe locul 47. Pentru a doua oară în clasamentul Fast 50, Tremend este specializată în livrarea de soluții complexe de software, încorporând tehnologii avansate destinate unor clienți variați, de la start up-uri americane la multinaționale din peste 15 țări, situate pe trei continente.

Furnizorul de soluții de automatizare robotizată a proceselor Uipath devine primul business care câștigă o distincție specială pentru Most Disruptive Innovation. Premiul recunoaște acele afaceri care sunt pionieri în domeniul lor de activitate. Fondată în anul 2015 și operând mai mult la nivel internațional, UiPath își propune să schimbe lumea cu ajutorul proceselor automatizate și să ușureze astfel munca oamenilor, permițându-le să se concentreze mai mult pe partea creativă a muncii.

Read More
Antreprenoriat Featured

#InvestingInRomania: Romanii din diaspora investesc in tara. Cati recomanda strainilor sa vina aici?

57% dintre românii emigrați vor să se întoarcă în țara, conform rezultatelor celui mai amplu studiu despre diaspora românească, comandat de RePatriot și realizat de Open-I Research. În funcție de țara de emigrație, cele mai mari procente se înregistrează în Italia (68%) și Marea Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania și Statele Unite (43%).

Studiul a fost realizat în contextul Summit-ului de business “Investim în România” din București și Poiana Brașov, unde sunt așteptați peste 250 de oameni de afaceri români din toată lumea.
Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre antreprenorii din Țară și cei din Diaspora, lansarea de parteneriate strategice și de noi afaceri. România oferă oportunităţi de afaceri și acestea pot fi folosite mai bine prin puntea făcută între mediul de afaceri național și cel din Diaspora.

“Pentru a investi în țara lor, românii au nevoie de încredere și de oportunități, au nevoie de exemple de succes în care să se regăsească. Corupția, birocrația și neîncrederea în clasa politico-administrativă sunt principalele bariere pentru repatrierea prin antreprenoriat”, a declarat Marius Bostan, inițiatorul RePatriot.

Astfel, 56% dintre românii emigrați vor să investească în România (iar cei din Marea Britanie vor să investească în România în pondere de 69%), considerând că cele mai atractive domenii sunt turismul (37%) și agricultura (38%), însă principala lor barieră este corupția din România.

Doar 15% au recomandat Romania ca tara cu potential de business.

rep1

“Un trend interesant și explicabil în contextul Brexit se observă la românii din Marea Britanie, care, pe lângă faptul că vor să se întoarcă în țară în procent foarte mare, vor să și investească în România, marea majoritate dorind să înceapă o afacere (56%). Românii din diaspora cu experiență în mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investiții românești și străine noi”, a declarat Claudiu Vrînceanu, unul din liderii proiectului RePatriot.

Pentru românii care vor să se întoarcă, principalul motiv este regăsirea “cuibului” (68% spun că vor să fie “din nou acasă”). Foarte promițător, 47% vor să facă ceva pentru România, iar 39% vor să înceapă o afacere în țară.  Dintre românii din Marea Britanie care vor să se întoarcă în țara, 56% vor să înceapă o afacere. Ei se declară optimiști cu privire la potențialul de schimbare al României și, în plus, vor să folosească aici lucrurile pe care le-au învățat, și să ajute la schimbarea în bine a mentalității românești (“Vreau să aduc o cultură a responsabilității în Romania”).

 “Faptul că cei care vor să se întoarcă au potențialul de a aduce o energie nouă și de a schimba mentalități, pe lângă faptul că vor să și investească în afaceri,  reprezintă una din cele mai importante concluzii ale studiului”, a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

43% dintre românii din diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăți în România, iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăți.

Odată emigrați, românii țin legătura cu țara, în special cu familia. Mai mult decât atât, ei transferă bani în țară, 71% au transferat bani în ultimele 12 luni (procentul cel mai mare se înregistrează la emigranții din Spania, 78%).

Studiul privind românii din diaspora a fost inițiat în august 2017, de către agenția de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot și poate fi descărcat de AICI.

Chestionarul a fost completat online de către 1192 români emigrați în țări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franța, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Realitate de la firul ierbii: cate firme din Romania sunt, de fapt, sanatoase

Raportul privind distribuția averii mondiale, potrivit căruia 1% din populație deține mai mult de jumătate din averea globală, adică e mai bogată decât restul de 99%, e replicat și la nivelul economiei românești, relevă un studiu al CITR Group privind privind evoluția societăților de impact din România.

Analiza CITR Group arată că țara noastră numără în jur de 640.000 de companii, iar doar un procent din acestea, adică 6.521 de societăți, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel național.

Astfel, deși la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

Romania vulnerabila

 

¨Acest dezechilibru acționează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România își desfășoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăți mari iar companiile mici și mijlocii, care formează marea majoritate a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experiența crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiți acum pentru eventualitatea unui recul¨, avertizează Rudolf Vizental, CEO CIT Resources.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărțite în finanțabile, restructurabile și insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătățit.

Romania vulnerabila

Un alt semnal de alarmă tras de specialiștii CITR Group se referă la oportunitățile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanțabile, iar de investitori – prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societățile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanți, investitori și bănci.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Romanian Business Leaders: TVA Split va bulversa economia in 2018

Noul sistem de plată defalcată a TVA va bulversa major economia sănătoasă – pe a cărei bună funcționare se bazează atât creșterea economică din 2018, cât și viitorul buget de stat. Ce nu va rezolva noul sistem e problema de fond – evaziunea fiscală – pe care Guvernul o invocă pentru a motiva introducerea plății defalcate a TVA.

În fapt, Guvernul își rezolvă acum – cu riscul de a vulnerabiliza întreaga economie – urgențele de finanțare ale unui buget de stat a cărui principală problemă e că a fost dezechilibrat alcătuit. Evoluțiile din ultima săptămână – rectificarea bugetară, cu suplimentări mari transferate dinspre investiţii de infrastructură către plata salariilor și a pensiilor mărite, precum și recentele solicitări guvernamentale de virare în avans, către buget, a dividendelor puţinelor companii de stat profitabile – demonstrează că prioritatea Guvernului nu e să creeze contextul pentru dezvoltarea economiei în viitor, ci să facă rost urgent de bani cu orice preț: inclusiv acela de a destabiliza, în 2018, sute de mii de companii corecte, majoritatea IMM-uri, cea mai mare parte a lor având capital românesc, prin adoptarea de la 1 ianuarie 2018 a sistemului generalizat de plată defalcată a TVA.

De la 1 ianuarie 2018, companiile din toate domeniile de activitate, fie că au fost sau nu identificate ca activând în arii cu risc fiscal, vor fi obligate să implementeze proceduri noi şi birocratice pentru urmărirea plăţilor şi încasărilor lor cu toţi furnizorii şi clienţii, pentru urmărirea încasărilor în numerar şi prin card, folosind noile conturi de TVA. Companiile din România vor fi expuse la penalităţi excesiv de mari din cauza lipsei implementării din timp a unor măsuri de ajustare a software-urilor contabile şi de facturare, a deschiderii şi urmăririi noilor conturi de TVA prin Trezorerie sau prin intermediul băncilor care vor opera cu astfel de conturi sau a urmăririi zilnice a încasărilor şi plăţilor.

Noul sistem de plată a TVA şi capacitatea extrem de slabă a autorităţilor fiscale de a-l gestiona la nivel naţional vor conduce la blocaje financiare şi costuri de finanţare mai mari pentru multe companii, în special cele mici şi mijlocii. Noul sistem va obliga companiile să menţină lichidităţi în conturi blocate de TVA, fără să poată folosi aceşti bani (care nu reprezintă neapărat suma de TVA de plată datorată către buget) pentru plata furnizorilor sau a salariilor, fără acordul prealabil al funcţionarilor ANAF.

Beneficiile macro ale măsurii – care ar oferi autorităţilor garanţii privind încasarea TVA la nivelul sumelor declarate de contribuabili sau folosirea temporară a acestor disponibilităţi – ar trebui comparate cu costurile cuantificabile (software, angajaţi, costuri de finanţare şi comisioane bancare, costuri cu penalităţi în caz de erori etc.) şi necuantificabile (costurile birocraţiei, libertatea de a tranzacţiona liber în cadrul UE pentru nerezidenţi, scăderea atractivităţii investiţionale a ţării etc.) ale implementării sistemului pentru toţi contribuabilii oneşti din România. Din 2018, produsele și serviciile românești vor fi mai puțin competitive, România va fi mai puţin atractivă pentru atragerea de noi investiţii, multe companii ar putea intra în insolvenţă, iar altele se vor vedea obligate să recupereze costurile prin creşterea prețurilor.

La nivel declarativ, Guvernul recunoaște importanța capitalului autohton și afirmă că susține dezvoltarea antreprenoriatului.

La nivelul faptelor, sistemul de plată defalcată a TVA – impus de Guvern de la 1 ianuarie 2018, în ciuda contraargumentelor și avertismentelor venite din partea tuturor reprezentanţilor companiilor active în România – va sfârși prin a gâtui sute de mii de mici întreprinzători corecți care, în loc să-și dirijeze în anul care vine eforturile spre dezvoltare și creare de noi locuri de muncă, vor fi nevoiți să aloce resurse de timp, bani și energie pentru a compensa incapacitatea cronică a statului de a aduce la lumină evazioniștii precum și incapacitatea de a-și recupera datoriile de la companiile de stat, beneficiare ale unei perpetue indulgențe din partea autorităților fiscale.

Romanian Business Leaders (RBL), o organizație non-profit care de 6 ani contribuie, prin proiecte concrete, la cultivarea antreprenoriatului onest şi responsabil, cere Guvernului României să regândească măsurile care impun obligativitatea plății defalcate a TVA de la 1 ianuarie 2018 și să se asigure, înainte de a implementa măsuri de o asemenea complexitate, că autoritățile fiscale – ANAF, Trezoreria – au capacitatea logistică și instituțională de a gestiona o astfel de schimbare radicală în lucrul cu sute de mii de companii. Creșterea economică de 5,7% cu care România se laudă în 2017 e rezultatul activității acestor companii. Dacă ele nu vor funcționa la fel de bine în 2018, creșterea economică va fi frânată, iar bugetul de stat va fi, în consecință, mai sărac ca în 2017.

RBL cere Guvernului, de asemenea, să ia măsuri rapide și împotriva adevăratei evaziuni fiscale, nu doar a întârzierilor de plată din economia albă.

RBL cere Guvernului, în același timp, să trateze cu egală exigență companiile private și companiile de stat când vine vorba de datoriile către buget. Conform calculelor noastre, folosind datele Consiliului Fiscal, datoria medie către buget a unei companii de stat era în 2015 de 8,8 mil. lei (1,95 mil. euro), în vreme ce o companie privată avea către același buget o datorie medie de 23,9 lei (5,31 euro).

În final, RBL cere Guvernului să ia măsuri chibzuite, care să țintească rădăcina marilor minusuri de la bugetul de stat, în loc să sufoce și mai mult companiile corecte, pe contribuția cărora se bazează întregul buget al ţării.

Read More
Antreprenoriat Featured

Legatura dintre internationalizare si incredere: profilul firmelor care exporta

IMM-urile care fac comerț internațional au mai multă încredere în economie și ar putea crește numărul locurilor de muncă. Concluzia aparține Facebook, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Băncii Mondiale, care au realizat studiul Future of Business printr-un parteneriat strategic. Raportul prezintă modul în care mediul online joacă un rol esențial în capacitatea IMM-urilor de a-și desfășura activitatea comercială și de a se dezvolta la nivel internațional.

În concordanță cu rezultatele obținute în trecut, IMM-urile care fac comerț internațional au mai multă încredere în economie și pot crește numărul locurilor de muncă. Companiile care fac comerţ sunt cu 5% mai încrezătoare în afacerea lor și este cu 10% mai probabil ca ele să fi extins numărul locurilor de muncă în ultimele șase luni, în comparaţie cu cei care nu fac comerţ.

Pentru IMM-urile care exportă, comerțul se află în centrul modelelor lor de business și al succesului. Dintre IMM-urile care exportă, 3 din 10 raportează că peste 25% din veniturile lor provine din comerțul internațional.

Exportatorii se bazează pe instrumente online pentru comerțul internațional. Aproape jumătate dintre IMM-urile exportatoare (45%) declară că peste 75% din vânzările lor internaționale depind de instrumente online.

 Răspunsurile sondajului derulat în România relevă următoarele:

IMM-urile care fac comerț internațional sunt mai încrezătoare și este mai probabil să crească numărul locurilor de muncă: 50% dintre cei care fac comerţ în comparație cu 43% dintre cei care nu fac comerţ sunt optimişti în privinţa stării actuale a afacerii lor. 70% dintre cei care fac comerţ în comparație cu 62% dintre cei care nu fac comerţ sunt optimişti în privinţa perspectivelor viitoare ale afacerii lor.

Mai mulți dintre cei care fac comerţ decât cei care nu fac comerţ (26% vs. 14%) au declarat că au creat locuri de muncă în ultimele 6 luni și intenționează să creeze locuri de muncă în următoarele 6 luni (49% față de 32%).

Pentru IMM-urile care exportă, comerțul se află la baza modelelor lor de afaceri și a succesului: între IMM-urile exportatoare, 3 din 10 (35%) raportează că >25% din veniturile lor provine din comerțul internațional.

Exportatorii se bazează pe instrumente online pentru a face comerț la nivel internațional: Aproape jumătate din IMM-urile care exportă (43%) raportează că mai mult de 75% din vânzările lor la nivel internațional depinde de instrumentele online.

IMM-urile atribuie creșterea – în ce priveşte veniturile, resursele și angajații – utilizării de instrumente online pentru comerțul internațional: 59% dintre exportatori sunt de acord că utilizarea instrumentelor online pentru vânzarea la nivel internațional le-a crescut veniturile.

Cu toate acestea, comerțul internațional reprezintă o provocare pentru IMM-uri, doar o mică parte dintre acestea au activitate comercială la nivel internațional (25%).

Raportul “Future of Business” (Viitorul afacerilor) a fost lansat pentru prima dată în februarie 2016 și face parte din angajamentul Facebook de a ajuta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) să profite de cunoștințele și instrumentele digitale pentru a încuraja creșterea.

Read More
Antreprenoriat Featured

#GoGlobal: Romanian SME’s that trade internationally are more confident and more likely to increase jobs

Romanian SME’s that trade internationally are more confident and more likely to increase jobs: 50% of traders in comparison to 43% of non-traders are positive about their current business state. 70% of traders in comparison to 62% of non-traders are positive about their future business outlook, according to Future of Business Survey.

More traders than non-traders (26% vs. 14%) stated to have created jobs in the past 6 months and plan to create jobs in the future 6 months (49% vs. 32%).

For Romanian exporting SME’s, trade is at the core of their business models and success: Among exporting SME’s, 3 in 10 (35%) report that >25% of their revenue comes from international trade.

Exporters rely on online tools to trade internationally: Nearly half of exporting SME’s (43%) report that more than 75% of their international sales depend on online tools.

SME’s attribute growth – in revenue, resources, and employees – to their use of online tools to trade internationally: 59% of exporters agree that using online tools for selling internationally has increased their revenue.

However, international trade is a challenge to SME’s, and only a minority of SME’s trade internationally (25%).

Furthermore, more than half of exporters (55%) identified “selling to foreign countries” as a challenge.

Read More
Antreprenoriat Featured

RePatriot: Zilele Diasporei, in peste 20 de administratii locale

Zilele Diasporei s-au extins în peste 22 de administrații locale din România care sunt hotărâte să aprecieze românii plecați și să-și articuleze propria politică de atragere a acestora mai aproape de casă
RePatriot a adresat încă de anul trecut un apel către autoritățile locale pentru a acorda o atenție mai mare Diasporei ca parte a României, ca o bogăție importantă care poate susține dezvoltarea locală (http://repatriot.ro/administratia-locala/)

În urma conceptului lansat de RePatriot în 2016, anul acesta s-a triplat numărul de localități din România care sărbătoresc Zilele Diasporei printr-o serie de evenimente pentru românii de peste hotare (http://repatriot.ro/zilele-diasporei-2017/).

Scopul lor este să aducă românii de pretutindeni mai aproape de comunitățile locale, să ofere oportunități de afaceri, să-i facă să se simtă doriți acasă și să-i cheme efectiv să se implice în viața comunităților natale. Cunoștințele, relațiile, capitalul și experiența acumulată în țările de adopție, alături de bagajul civic important pot aduce un mare plus de valoare comunității din care au plecat.

 ”Zilele Diasporei deja au debutat cu succes la Suceava și Timișoara. Anul acesta au o intensitate de trei ori mai mare decât anul precedent. În 2018, de Centenar, vrem ca acest mesaj să fie transmis din cel puțin 100 de localități din România către conaționalii noștri aflați peste tot în lume. Noi vrem să eliminăm și cauza plecării și a înstrăinării. Ne dorim ca românii să plece în vizită, la studii, experiențe, să cucerească lumea, să se dezvolte, dar să rămână cu sufletul acasă și să vadă oportunitățile din țară”, a declarat Marius Bostan, antreprenor și inițiator al proiectului RePatriot.

RePatriot Business Summit va avea loc anul acesta între 4-8 octombrie la București și Poiana Brașov, unde sunt așteptați peste 300 de oameni de afaceri români din toată lumea.

Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre cele două grupuri de investitori și lansarea de parteneriate strategice și de noi afaceri. România oferă oportunităţi de afaceri și acestea pot fi folosite mai bine prin puntea făcută între mediul de afaceri local și cel din Diaspora. Anul trecut au fost prezenți peste 100 de oameni de afaceri din străinătate alături de peste 150 din țară,  au fost inițiate parteneriate în high-tech, turism, energie, servicii, au fost evaluate investiții și s-au legat prietenii prin petrecerea împreună a unui timp valoros în Delta Dunării. Membrii Echipei RePatriot au declarat în mai multe rânduri că își doresc acasă vecini la fel ca ei și au invitat pe cei plecați să vină cât mai aproape de țară.

Valoarea economică adusă de Summit-ul RePatriot din 4-8 octombrie este foarte mare și din perspectiva investițiilor private noi, românești sau străine. “RePatriot îi va implica pe românii din Diaspora să ajute firmele românești să se internaționalizeze și să atragem investitori străini pe piața locală. Românii din diaspora cu experiență în mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investiții străine noi. Avem deja în comunitatea RePatriot povești de succes cu români din străinătate, atașați emoțional de patrie și cu puternice legături personale și profesionale, care investesc în țară sau care recomandă firmelor străine să își mute producția în România. Aceste povești pot fi multiplicate prin extinderea comunității noastre”, a declarat consultantul și antreprenorul Claudiu Vrînceanu, care s-a alăturat Echipei RePatriot.

Deficitul forței de muncă se află pe primul loc în ierarhia problemelor identificate de antreprenorii din cadrul Fundației României Business Leaders ca piedică în dezvoltarea afacerilor.

Echipa RePatriot consideră că atragerea antreprenorilor din Diaspora este primul pas pentru consolidarea economică a României și pentru asta ar trebui eliminate barierele legate de încrederea în clasa politică și administrativă, de birocrație și corupție și o cât mai mare predictibilitate a cadrului fiscal.

Pe termen scurt, soluția la criza de forță de muncă stă în deschiderea pieței muncii pentru țările din jur, mai ales pentru românii din Serbia, Ucraina și Republica Moldova, iar pe termen mediu și lung, soluția este atragerea profesioniștilor și a meseriașilor români din Diaspora înapoi în țară. Mărirea numărului de burse pentru liceenii și studenții de origine română din afara granițelor ar fi o măsură necesară în următorul an.

“Românii din Diaspora au etica muncii din societățile vestice, au dor de țară, dar pun în balanță calitatea vieții de azi din România cu cea din țara adoptivă, mai ales legat de educația copiilor, serviciile de sănătate, iar politicile statului român pentru Diaspora trebuie gândite în sensul  de a încuraja repatrierea și nu de a încuraja acomodarea definitivă în țările de adopție, de a îmbunătăți vizibil educația și sănătatea în România, cu efecte benefice pentru absolut toți românii”, a declarat Felix Pătrășcanu, co-fondator al companiei FAN Courier și unul dintre liderii proiectului RePatriot. 
Despre RePatriot și RBL

RePatriot, un proiect al Fundației Romanian Business Leaders, este o platformă de inspirație, consiliere și informație, care își propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunitățile  din țară.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

SPLIT TVA – care este efectul asupra cresterii gradului de colectare la buget?

Forțat să facă “vrăji” pentru creşterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanţă prin care se doreşte implementarea unui nou sistem de plată defalcată a TVA. S-au spus deja multe pe marginea acestui subiect, cum funcţionează, cine îl aplică, ce penalităţi ne aşteaptă dacă nu ne conformăm. Întrebarea care rămâne, totuşi, este cum ne ajută plata defalcată? Mai precis, care este efectul, în cifre, asupra creşterii gradului de colectare a TVA la buget? Care ar fi “răsplata” pentru un astfel de efort de implementare? Adică, merită sau nu să ne apucăm să angajăm costuri semnificative pentru schimbarea sistemelor informatice, personal suplimentar pentru a putea urmări (zilnic) încasările şi plăţile în conturile distincte?

 

Evident că acest mecansim este “promovat” ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale şi fraudei prin creşterea conformării voluntare şi gradului de colectare a TVA. Se pare că “evazioniştii” declară, totuşi, TVA, dar nu îl mai plătesc! (De aici, diferenţa foarte mare între TVA colectată şi TVA efectiv încasată de bugetul statului.) Şi, iată cum, peste noapte (nimic nou!) am găsit metoda cea mai bună să îi facem să şi plătească. Sistemul de plată defalcată a TVA! Cum se vede, însă, “în piaţă” această soluţie? Ca o măsură luată în grabă, nefundamentată tehnic şi economic, care nu respectă tehnica legislativă şi, mai ales, care nu respectă contribuabilii de bună-credinţă, pe care intenţionează, teoretic, să îi protejeze (sic!).

 

Termenul pentru implementarea acestei măsuri, opţional de la 1 septembrie şi obligatoriu de la 1 octombrie, este nerealist de scurt şi arată că nu s-a ţinut cont de nevoile mediului de afaceri privind, de exemplu, adaptarea sistemelor informatice şi identificarea de soluţii operaţionale (şi nu în ultimul rând, materiale). Deşi în Nota de fundamentare se menţionează că impactul asupra mediului de afaceri este “favorabil”, această concluzie nu este documentată printr-un studiu de impact care să arate cifre concrete privind, pe de o parte, avantajele aduse bugetului de stat şi, pe de altă parte, impactul asupra mediului de afaceri.

 

Contrar celor susţinute în Nota de fundamentare, implementarea acestui mecanism încalcă prevederile comunitare, în primul rând prin neobținerea unei autorizări specifice de la Consiliul European pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata TVA. Or, pentru a obţine o astfel de derogare, România ar fi trebuit să prezinte un studiu de impact temeinic şi, mai mult, să demonstreze că mecanismul nu ar afecta valoarea globală a încasărilor din TVA, colectată în stadiul consumului final. Ne exprimăm pe această cale îndoielile privind îndeplinirea acestor criterii.

 

Dacă, într-adevăr, mecanismul românesc de defalcare a plăţii ar fi inspirat de cel italian (aşa cum susţin autorii), exemplul ar trebui urmat până la capăt. Totuşi, diferenţele faţă de modelul italian sunt semnificative, începând de la obţinerea derogării impuse de legislaţia comunitară, persoanele şi sectorul de activitate care sunt avute în vedere (respectiv, livrările de bunuri şi prestările de servicii către autorităţi publice, în urma dovezilor statistice privind practicile frauduloase din acest domeniu), mecanismul de funcţionare şi aplicarea temporară (ca, de altfel, orice măsură menită să combată fenomenul de evaziune fiscală şi fraudă, ce derogă de la regula generală). Ar fi fost de interes opinia Comisiei Europene cu privire la impactul la nivelul României a acestei măsuri, însă aceasta nu este disponibilă, având în vedere că nu s-a realizat nicio consultare în acest sens.

 

Continuând lista exemplelor pozitive (evident din alte ţări ale Uniunii Europene), sistemul de defalcare a plăţii implementat de Polonia este, de asemenea, diferit faţă de cel românesc, fiind unul opţional şi temporar. Mai mult, la această formă s-a ajuns în câţiva ani de analiză, studii şi adaptare la mediul economic polonez.

 

Scopul declarat al sistemului este eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea evazioniștilor. În practică, sistemul înseamnă “pedepsirea” contribuabililor de bună-credinţă prin blocarea resurselor financiare (având consecinţele financiare şi comerciale negative aferente) în conturile dedicate TVA şi restituirea lor (dacă este cazul) doar în baza autorizării ANAF. Nu ştim, însă, cum şi în cât timp.

 

Prin urmare, sistemul presupune indisponibilizarea resurselor contribuabililor şi punerea lor la dispoziţia Bugetului de stat înainte de termenul legal, fără dobândă sau vreun alt fel de motivaţie fiscală (cum ar fi, de exemplu, acordarea unui calificativ bun în vederea reducerii riscului fiscal şi accelerarea rambursărilor de TVA).

 

Pe partea administrativă, pe lângă costurile uriaşe (la nivelul sutelor de mii de euro, în funcţie de dimensiunea companiei) ce ar trebui mobilizate pentru adaptarea sistemelor informatice şi financiar-contabile, monitorizarea plăţilor defalcate va deveni mult mai complexă şi va antrena resurse suplimentare din partea companiilor. Să ne gândim la un operator din domeniul telecomunicaţiilor, care realizează încasări de la diverşi beneficiari (persoane impozabile sau nu, înregistrate în scopuri de TVA sau nu, pentru operaţiuni supuse unor cote diferite de TVA), atât prin numerar cât şi transfer bancar (că să nu mai vorbim de cartele “multipurpose” sau alte tipuri de vouchere), având disponibile conturi bancare deschise la cinci bănci comerciale (cel puţin). După intrarea în vigoare a mecanismului de plată defalcată a TVA, pe lângă investiţia în adaptarea sistemului ERP, o astfel de companie ar trebui să înfiinţeze un departament care să se ocupe exclusiv de monitorizarea plăţilor TVA realizate de benficiari, ceea ce ar însemna o reală piedică în desfăşurarea activităţii sale de bază. Ce să mai vorbim de companiile care folosesc un centru de servicii externalizate (SSC)? Din India!!

 

În plus, inclusiv persoanele nerezidente înregistrare în scopuri de TVA în România vor avea obligaţia de deschidere a conturilor de TVA. O astfel de obligaţie se adaugă la numeroasele obligaţii administrative (menţionăm aici doar declaraţia 394) care fac, oricum, România un mediu de afaceri neatractiv pentru investitorii străini.

 

Nu trebuie să uităm nici de sancţiunile disproporţionate, care ajung până la 50% din suma de TVA nevirată, nivel ce contravine în mod flagrant principiului proporţionalităţii. Reiterăm, pe această cale, că principiile generale de interpretare a legislaţiei comunitare, dezvoltate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, reprezintă legislaţia europeană secundară şi trebuie luate în considerare în mod obligatoriu (fiind mai presus de legislaţia naţională).

 

Pe de altă parte, ne întrebăm (din nou) dacă instituţiile statului (de exemplu, ANAF) sunt în mod real pregătite să facă faţă acestei modificări, atât din punct de vedere administrativ, cât şi de control. Următoarea întrebare care vine (în mod legitim) este: care va fi sancţiunea în sarcina ANAF dacă nu va fi capabilă să gestioneze acest mecanism şi aprobările pentru retragerea de numerar din conturile distincte de TVA nu vor fi date într-un timp rezonabil (cum ar fi 3 zile, dacă am aplica reciprocitatea).

Ioana Iorgulescu_EY Romania

Aspectele menţionate mai sus ne fac să concluzionăm că impactul “favorabil” asupra mediului de afaceri, menţionat în nota de fundamentare, ar fi o idee minunată, dacă nu ar fi teoretică şi nerealistă, în timp ce mecanismul de plată defalcată a TVA necesită îmbunătăţiri semnificative pentru a ajunge să aibă impactul dorit de legiuitor. Faptul că numeroasele măsuri implementate în această direcţie nu au funcţionat (România deţinând un record negativ în ceea ce priveşte necolectarea TVA, conform celor menţionate chiar de autorităţile fiscale în Nota de fundamentare), este un puternic semnal de alarmă care arată că direcţia ar trebui schimbată şi accentul ar trebui pus pe măsuri solide şi sănătoase de impulsionare a comportamentului loial şi conformării voluntare, în locul măsurilor poliţieneşti de confiscare a banilor contribuabililor. Cu riscul de a deveni plictisitori, amintim aici ca potenţiale astfel de măsuri: legarea caselor de marcat la sistemul ANAF, implementarea auditului standardizat şi, de ce nu?, un sistem de taxare inversă generalizat.

Autor: Ioana Iorgulescu (foto), director executiv, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Split TVA genereaza birocratie si creeaza probleme pentru cash-flow-ul companiilor, adica “sangele care iriga orice afacere”

Obligarea românilor corecți de la 1 octombrie 2017 să-și deschidă câte un cont separat pentru plata taxei pe valoare adaugată (TVA) va crea un mecanism birocratic care va îngreuna și mai mult activitatea antreprenorilor de familie, mici mijlocii și mari.

Prin mecanismul Split TVA/split payments, aplicat obligatoriu de la 1 octombrie printr-un proiect de Ordonanță al Guvernului, firmele vor fi obligate să-și deschidă cont separat de TVA, la Trezorerie sau la bănci, din care să nu poată retrage bani, ci doar să primească de la clienți.

În mod concret, contul defalcat de TVA (split payments) va forța sute de mii de români să facă două plăți pentru fiecare factură achitată prin bancă: prima plată în contul deja existent pentru valoarea fără TVA a bunurilor sau serviciilor cumpărate și cea de a doua plată în contul defalcat de TVA. Măsura introdusă de Guvern îi va încărca pe românii onești cu mai multă birocrație și va genera blocaje în economie. Am identificat 10 mijloace prin care mecanismul Split TVA lovește firmele corecte care reprezintă coloana vertebrală a economiei.

1. Afaceri de familie afectate

Sute de mii de oameni de afaceri corecți vor fi afectați, iar businessurile lor de familie, mici, mijlocii și mari vor deveni mai birocratice, ba chiar se vor închide pe termen mediu și lung.

 2. Lipsa de timp pentru implementare

Introducerea unei plăți fracționate a TVA, sub denumirea de split payment, este realizată fără  o consultare publică reală, totul fiind făcut în pripă, în mijlocul verii, fără niciun fel de predictibilitate astfel încât antreprenorii să aibă răgaz să își exprime poziția și să se adapteze unei obligativități care schimbă peste noapte viața afacerii.

Astfel, firmelor, care sunt, practic, obligate să aplice noi reguli, le va fi aproape imposibil să introducă sistemul split payment, ba chiar există riscul să fim sancționați de Bruxelles. Pentru a intră în vigoare, proiectul de lege trebuie să obțină avizul Comisiei Europene și o derogare de la Directiva 112 / TVA. În acest sens, Guvernul trebuie să prezinte Comisiei un studiu complex care să demonstreze că firmele care funcționează în România se fac vinovate de o fraudă semnificativă care afectează într-un procent uriaș încasările la buget. Acest studiu nu există și este imposibil de realizat profesionist în mai puțin de două luni.

3. Costuri mai mari pentru firme și pentru angajați

Mecanismul plăților defalcate de TVA va împovăra antreprenorii prin costuri suplimentare. Estimez o dublare a numărului de plăți, creșterea numărului de comisioane bancare, îngreunarea activității zilnice a angajaților din firme și blocarea activității firești din viața unei afaceri. Astfel, preconizez o creștere de cel puțin trei ori a anumitor cheltuieli pentru afacerile de familie mici și mijlocii, coloana vertebrală a unei economii, prin faptul că întreprinzătorii vor fi obligați să plătească comisioane suplimentare și prin faptul că se vor mări, de asemenea, nevoile de resurse umane în relația cu partenerii de afaceri, băncile și cu Trezoreria.

4. Scade încrederea între actorii economici

Într-o perioadă în care vorbim tot mai mult despre necesitatea creșterii încrederii oamenilor de afaceri în economie și, mai ales, despre încrederea între oameni, între operatori economici, guvernul intervine cu o măsură care, în opinia mea, generează efecte în lanț, scade încrederea între indivizi din cauza amenințării permanente a penalităților contractuale care vor apărea în condițiile în care furnizorii de bunuri și servicii pot să nu mai fie plătiți la timp.

1501827300big_foto3

5. Cresc costurile IT, cheltuieli care nu au fost bugetate de către întreprinzători

Contul de TVA, introdus în mod obligatoriu peste noapte, va genera costuri IT suplimentare pentru că antreprenorii să se adapteze și să-și reconfigureze sistemele informatice interne. În mod normal, astfel de schimbări se produc din timp și sunt bugetate la început de an întrucât antreprenorii vor predictibilitate fiscală pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii, și nu pe problemele birocratice.

6. Campionii naționali, companiile cu activitate complexă, vor fi sufocați de birocrație

România are nevoie de creșterea ecosistemului format din “campioni nationali”, adică firmele mari, active, cu creșteri constante ale cifrei de afaceri. Aceste firme au, în mod normal, multe contracte și au de achitat zilnic sute de facturi. Introducerea mecanismului Split Payments îi va obliga pe angajații acestor firme să achite TVA pentru sute de facturi într-o zi, ceea ce înseamnă o birocrație excesivă și timp pierdut.

7. Mai puțin timp pentru dezvoltare 

Contul defalcat de TVA îi va dezorienta pe antreprenori, care sunt obligați din octombrie să aloce mai mult timp cu birocrația, astfel încât dezvoltarea afacerii și inovarea în business să fie mai greu de produs. Cred că introducerea mecanismului de TVA split payment va retrograda România în clasamentul Doing Business 2018 al Băncii Mondiale, ierarhie care analizează 10 capitole privind începerea și desfăsurarea unei afaceri.

8. Probleme mari pentru cash-flow-ul companiilor, adică, “sangele care irigă orice afacere”

Măsura Split TVA va genera probleme de cash-flow pentru companiile corecte întrucât blocarea banilor din TVA într-un cont separat poate opri fluxurile de plată ale firmei, astfel încât clienții, furnizorii și mai ales salariații vor fi afectați în mod direct. Practic, doar controlul fiscal poate debloca o sumă “prinsa” în contul de TVA, ceea ce înseamnă întârzieri de luni de zile, perioadă în care antreprenorii nu vor dispune de banii care, teoretic, le aparțin.

9. Vor crește costurile statului, ceea ce înseamnă taxe mai mari pentru antreprenori

Contul separat pentru plata va crea un mecanism birocratic și de control care va crește costurile statului, ceea ce înseamnă taxe mai mari pentru antreprenori: mai mulți angajați la stat, mai ales la Fisc, care vor oferi servicii pentru situațiile de blocaj din cauza noului model de colectare a TVA.

10. Contravențiile vor “ingropa” activitatea întreprinzătorilor corecți și îi vor descuraja pe tineri să deschidă afaceri

Efectele amenzilor vor fi uriașe și vor face că unii antreprenori corecți să-și închidă afacerile. Ba chiar întreprinzătorii aflați la început de drum și viitorii antreprenori vor fi descurajați de contravențiile uriașe, care vor sancționa antreprenorii cu amendă egală cu 50% din sumă reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/ prestatorului, sau, după caz, cu amendă cuprinsă între 2000 lei și 4000 lei, ori se vor pedepsi cu o amendă egală cu 10% din sumă reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

Read More
Antreprenoriat Featured

Internationalizarea businessurilor romanesti: analiza comparativa a regiunii. Lectii de invatat

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate merită analizat sistematic pentru a înțelege locul țării noastre în diplomația economică regională.

O comparație cu alte țări din regiune, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia, ne arată că România mai are mult de lucru. Foarte mult. Astfel, fluxul investițiilor românești în străinătate se ridică la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternică față de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015, potrivit celor mai recente date publicității.

În ceea ce privește stocul investițiilor românești în străinătate, acesta a crescut la 910 milioane de dolari în 2016, potrivit datelor UNCTAD. Dacă România a atras într-un an 4.128 investiții străine de tip greenfield, numărul proiectelor similare ale companiilor românești lansate în 2016 este de doar 57, în comparație cu 273 investiții greenfield în 2015 și 538 în 2014.

Bulgaria: un nivel comparabil cu al nostru la proiecte greenfield peste hotare

Fluxul investițiilor bulgărești peste hotare este comparabil cu cel al României: doar 190 milioane de dolari, în timp ce pe stoc lucrurile stau net superior (un nivel dublu – 2,11 miliarde dolari). Investițiile greenfield ale bulgarilor în străinătate sunt aproape inexistente: doar 29 în 12 luni.

Datele statistice și comportamentul de business arată că firmele de la sud de Dunăre nu au un apetit ridicat pentru internaționalizare, ci mai degrabă preferă să se extindă în țările balcanice decât în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. O explicație ține, ca în cazul României, de ADN-ul investițional, prin faptul că bulgarii preferă să se dezvolte local decât să riște în alte țări.

internationalizareromania1

Și în Bulgaria este invocat sprijinul redus al statului, ca explicație pentru ieșirea timidă pe piețele externe. Pe acest palier, un rol important îl are agenția guvernamentală The Bulgarian Small and Medium Enterprises Promotion Agency (BSMEPA), creată în 2004 în cadrul Ministerului Economiei și al Energiei. Responsabilitățile agenției de promovare sunt similare cu cele ale Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat din România și se concentrează mai mult asupra programelor de promovare a exporturilor și participarii la târgurile internaționale.

Cehia: peste 2.000 de proiecte greenfield internationalizate

În schimb, Cehia, o țară cu un PIB comparabil cu al României, dar cu o populație de două ori mai mică, se laudă cu un flux de investiții în străinătate de 984 milioane de dolari, un stoc de 18,6 miliarde de dolari și, o cifră surprinzătoare, 2050 de proiecte de investiții greenfield internaționalizate, de 70 ori mai multe decât cele românești.

Cehia are o prezență solidă prin care sprijină internaționalizarea firmelor pe piețele externe. Spre exemplu, agenția guvernamentală CzechTrade pentru promovarea comerțului din Republica Cehă are un Birou în București din 2006, și de atunci susține în permanență firmele din Republică Cehă și România.

Agenția CzechTrade (au biroul din București in centru, chiar la Universitate), de altfel, organizează evenimente targetate bazate pe conceptul B2B (business to business) pentru producătorii români, care își prezintă interesul în acest sens. Fie organizează „Sourcing Days“, ce au loc pe teritoriul Republicii Cehe, sau evenimente B2B Matchmaking la sediul companiilor din România. O alternativă reprezintă bazele de date specializate, care pun la dispoziție informații despre asociațiile corespunzătoare domeniilor solicitate.

Scorul Ungaria – Romania: 140-57

Dacă analizăm stocul de investiții străine efectuate de firmele românești în străinătate, concluzionăm că suntem departe față de valorile similare ale companiilor din Ungaria. Stocul de ISD al firmelor maghiare  se ridică la 25 miliarde de dolari, față de cele 910 milioane de dolari ale firmelor românești. Dacă ne uităm la numărul de investiții greenfield peste hotare, raportul este mai echilibrat: 140 (Ungaria) – 57 (România).

Lectia Poloniei: triunghiul bursa-banci-stat ajuta companiile sa se internationalizeze

Până la urmă, cifrele bune ale internaționalizării sunt date și de forța externă a companiilor mari, chiar și cele de stat.

Spre exemplu, în primele zece companii din regiune se găsesc patru firme poloneze, trei din Ungaria, două din Cehia și una din Slovacia. Compania Dacia, prima din România, se găsește de abia pe poziția a 17-a și are o cifră de afaceri de 4,23 miliarde euro, de cinci ori mai mică decât cea a primei companii clasate, gigantul polonez din petrochimie, compania de stat Orlen.

Una din trei companii prezente în clasamentul cel mai mari firme din regiune este poloneză. De aici și forța polonezilor pe alte piețe: investițiile polonezilor în străinătate s-au ridicat într-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decât portofoliul de investiții românești peste hotare.

Susținerea de către bănci este dublată de suportul statului în Polonia, prin politici și strategii care să creeze un mediu de afaceri predictibil. Este cunoscută în acest sens povestea de succes a PARP, Agenția poloneză de dezvoltare a antreprenoriatului.  Un proiect al PARP dedicat internaționalizării este Programul de Promovare pentru industria de IT&C care este bugetat până în iunie 2019.

Obiectivul programului este de a promova sectorul IT&C polonez în străinătate și include, în principal, promovarea proiectelor antreprenoriale prin standuri în târguri selectate și conferințe, precum și difuzarea informațiilor despre firmele locale din IT&C prin social media și publicații în străinătate.

De asemenea, dezvoltarea pieței de capital este unul din vectorii care facilitează internaționalizarea capitalului polonez. Ultimul deceniu a adus o triplare a numărului de investiții poloneze peste hotare, iar un studiu prezentat la Warsaw School of Economics arată că un sfert din companiile poloneze listate la Bursa de la Varșovia au fost implicate într-un proiect pe piețele externe, iar 72% plănuiesc o extindere internațională mai ales datorită mixului de experiență dintr-o piață în dezvoltare cu legăturile avute cu țările mai dezvoltate.

Radlo-Ciesielska-WYKRES-Where-are-Polish-companies-operating-740-550x433

Strategia pe care companiile poloneze listate la bursă o aleg pentru a-și construi o poziție pe piețele externe depinde în mare măsură de structura acționariatului. Companiile cu un acționar majoritar major utilizează de obicei strategii mai agresive decât cele cu un actionarat dispersat. Acest lucru poate explica și de ce unele companii private care nu sunt listate la Bursa din Varșovia folosesc strategii de expansiune relativ agresive, dar eficiente.

Cel mai bun exemplu este Maspex, grupul polonez din industria bunurilor de larg consum prezent și în România. Grupul polonez este extrem de agresiv și se află la a treia achiziție pe piață locală, fiind prezent pe piața din România din 1996 și are în portofoliu branduri precum Tedi, Tymbark (suc), La Festa, Ekland, Coffeeta (băuturi instant) și Salatini (snacksuri).

Follow-up: ce ar avea Romania de facut

Cifrele și comparația cu alte țări din Europa Centrală și de Est arată limitele României în calea devenirii unei forțe regionale, în contextul în care capitalul românesc trece granițele cu mare greutate.

O radiografie a investițiilor românești peste hotare a fost publicată recent și de către BNR, care arată că 134 de companii cu capital autohton au trecut granița în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiții în PIB este de 0,18%, România fiind ultima economie din regiune la acest indicator.

„Pe fondul tendințelor protecționiste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relațiile comerciale internaționale, autoritătile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele românești în străinătate, precum este monitorizat volumul ISD sosit în economia României din străinătate și să promoveze o evoluție mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, avertizează studiul BNR.

Foarte probabil, viitorul va readuce rolul firmelor de pe stat pe un trend ușor ascendent, estimează analiștii BNR: “O asemenea evoluție nu va avea efecte negative asupra economiei românești, atâta timp cât guvernanța corporatistă a acestor întreprinderi se va menține adecvată (ceea ce este valabil și pentru sectorul privat).”

Specialiștii UNCTAD au identificat trei abordări diferite în ceea ce privește extinderea externă a companiilor mari de stat (în engleză: SO-MNE)

(i) guvernul, ca obstacol în calea internaționalizării (de exemplu, în Italia, unde au existat în repetate rânduri îngrijorări cu privire la efectele internaționalizării firmelor mari de stat asupra șomajului);
(ii) guvernul că susținător al internaționalizării (de exemplu, politica “Go Global” a Chinei);
(iii) guvernul ca indiferent la internaționalizarea SO-MNE, dar care oferă indrumări cu privire la impactul dezvoltării ISD exterioare (de exemplu, extinderea în Africa a companiei suedeze Vattenfall).

CONCLUZIE: Contextul în care ne aflăm arată că, în perspectiva următorilor ani, autoritățile, presa, finanțatorii și consultanții sunt chemați să asigure firmelor autohtone care efectuează investiții străine peste hotare cel puțin aceeași atenție acordată firmelor străine care realizează investiții directe la noi în țară.

Read More
1 2 3 4 5 16