Noua traditie antreprenoriala » Vrem modele? Ar fi bine sa ni le facem singuri

Jul 25,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]P[/dropcap]e Daniela Niculescu am cunoscut-o pe vremea cand era bancher la sefia directiei IMM in cadrul Alpha Bank. Ea ne spunea atunci ce anume cauta o banca la antreprenorii finantabili. “Bancile vor sa vada daca exista piata. De asemenea, mai este nevoie de competitivitate. Observam ca ne este greu sa fim inovativi. Am avut de a face cu antreprenori care ziceau – am vazut si eu ca merge si am zis sa fac lucrul asta. M-am gandit sa copiez, dar nu este cea mai fericita alegere. O banca se mai uita la capacitatea de rambursare a firmei si o atentie trebuie acordata lichiditatii. O firma cu profit pe hartie si fara lichiditati nu poate exista. Mai trebuie facut si un plan de afaceri. Aceste lucruri au aratat in anii de criza care sunt problemele generale”.

Schimbare de roluri: ea a parasit banca pentru a deveni antreprenor. Dupa o experienta de 20 de ani in sistemul bancar, Daniela Niculescu pregateste, printre altele, lansarea unei scoli de antreprenoriat. Care sunt oportunitatile acestui business? Dintr-un studiu de monitorizare a studentilor care initiaza afaceri – studiu care a inceput in 2003 si continua si in prezent rezulta date dramatice, privind raportarea la modele antreprenoriale de succes: numai 7% dintre tinerii antreprenori identifica modele antreprenoriale pozitive; 27% nu identifica deloc modele pozitive in societate, au modele eronate‚ fals-pozitive sau nerealiste, iar 66% nu sunt interesati de modele si nici nu au notiunea de model, ca utilitate.

Mi-a placut comentariul Danielei cu privire la traditia antreprenoriala de la noi care poate si trebuie imbunatatita.

“Comunismul a lasat o prapastie: modelele antreprenoriale din perioada interbelica au murit, la propriu si sunt ingropate. Noua traditie antreprenoriala inca nu are atributele unei traditii adevarate, fiind foarte tanara. Cu alte cuvinte, daca vrem sa avem modele, ar fi bine sa incepem sa ni le facem singuri, pentru ca datele privind tinerii antreprenori la acest capitol sunt alarmante. “

Tot despre traditie in antreprenoriat vorbeste si Benoit Catel, presedintele Volksbank Romania, care a sintetizat o principala diferenta intre antreprenoriatul romanesc si cel francez. Al nostru nu are o istorie, pe cand in Franta exista o traditie lunga a industriasilor si antreprenorilor.

“Cand ceva este nou, cum este antreprenoriatul in Romania, se aduna oameni foarte talentati si foarte oportunisti in acelasi timp. Reputatia unui antreprenor francez se cladeste pe 2-3 generatii de business de familie, in timp ce in Romania nu se intampla asa”.

Am intrebat-o pe Daniela Niculescu care este definitia antreprenoriatului ce-i place cel mai mult. Ea ne ofera explicatia profesorului Howard Stevenson din cartea “Breakthrough Entrepreneurship” a lui Jon Burgstone si Bill Murphy, un titlu pe care orice antreprenor ar trebui sa-l citeasca: ”Entrepreneurship is the pursuit of opportunity beyond the resourcers you currently control”.

Antreprenoriat Featured

Cifra zilei: doar 2 din 10 antreprenori sunt „gazele”

Jul 18,2013 / By Claudiu Vrinceanu / 2 Comments

[dropcap]M[/dropcap]ii de gazele se trezesc in fiecare dimineata cu gandul ca trebuie sa alerge mai repede decat cea mai inceata gazela. In fiecare dimineata, mii de lei stiu ca trebuie sa goneasca mai rapid decat cea mai greoaie gazela. Atat gazela cat si leul sunt constienti ca e vital sa invete neincetat sa alerge.

Care este legatura dintre aceasta parabola africana si mediul antreprenorial? Cand esti intr-o piscina cu alti oameni si un crocodil, provocarea ta nu este sa inoti mai rapid decat aligatorul, ci sa te misti mai repede decat celelalte fiinte umane. Asa e si in economia reala, spatiul de actiune al antreprenorilor.

Cate IMM-uri „gazele” sunt in Romania, de fapt? Doar 17,87% dintre firme au crescut din noiembrie 2009 pana in martie 2013.

Acestea sunt «firme gazela», care au supravietuit in perioada crizei. Mediul de afaceri nu are inca functionalitatea necesara”, spune Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR). (sursa).

IMM-urile (sunt peste 400.000 in Romania) in schimb nu au strategii pentru viitor, astfel ca doar 6% au un plan strategic pentru anii urmatori, in timp ce 55% nu au niciun fel de strategie.

Opinia mea este ca ar trebui sa ne concentram mai mult pe studierea si mobilizarea antreprenorilor-gazela, o “specie” analizata atent in ultimii ani de americani, prin initiative de tipul MassChallenge ori Start-up America Partnership.

—————————-

Lectura suplimentara despre gazele&start-ups: Tending their gardens si A helping hand for start-ups, via The Economist.

Sursa foto: travle-schengen.blogspot.ro

Antreprenoriat Featured

Evenimentul Akcees din aceasta seara – o dezbatere pentru tinerii antreprenori

Jul 17,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]V[/dropcap]iitorii sau proaspetii antreprenori trebuie sa urmareasca proiectele organizatiei Akcees alaturi de care am avut placerea sa fiu in ultimul an. Spre exemplu, astazi, 17 iulie, Akcees organizeaza la TechHub Bucharest evenimentul de lansare al revistei Akcees.

Acolo poti sa afli care e situatia actuala a antreprenoriatului romanesc si poti discuta despre antreprenoriat si antreprenoriat . Am placerea sa moderez cele doua panel-uri din aceasta seara, nu voi strica surpriza :), insa invitati vor fi Razvan Pascu, Fondator Travel Communication Romania), Cristi Badea (Co-Fondator Mavenhut), Vladimir Oane (CEO, uberVU) Malina Chirea (Co-Fondator Initiativa pentru Fericire), Traian Bruma (Co-Fondator CROS) si Stefana Popa (Co-Fondator Incubator 107).

Iata programul pentru cei interesati de eveniment:

18:30 – 19:00 Primirea invitatilor si networking
19:00 – 19:30 Ecosistemul antreprenorial romanesc
19:30 – 20:00 Panel: antreprenoriatul social
20:00 – 20:30 Panel: antreprenoriatul in Romania
20:30 – … Networking

Teasing: doar un slide din rezultatele unui studiu realizat recent de Akcees ale carui concluzii vor fi prezentate diseara.

Antreprenoriat Featured

7 tipuri de antreprenori: tu ce spirit de initiativa ai?

Jul 15,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]A[/dropcap]sistam in prezent la o revolutie a microafacerilor, un mod de a-ti construi o viata prospera printr-un business profitabil condus de obicei de o singura persoana cu un capital foarte redus.

Fie ca vorbim despre antreprenori sau despre simpli angajati, fiecare dintre noi avem un profil de intreprinzator. Antreprenorul roman a crescut in ultimii ani, s-a maturizat alaturi de alti intreprinzatori, astfel incat au aparut tot mai multe noi exemple de succes.

Daca pana acum patru-cinci ani erau scosi doi-trei oameni in fata tot timpul, intre timp au mai aparut noi oameni care activeaza in companiile lor si pe pietele internationale. Cu cat mai multi, cu atat mai bine! Au aparut evenimente si oportunitati de networking. In acelasi timp, se contureaza mai multe profiluri ale antreprenorului roman. Am identificat sapte tipuri antreprenoriale care nu se exclud si in care va puteti regasi acum sau in viitoarele actiuni pe cont propriu.

Visatorul. Este intreprinzatorul care stie ce vrea inca de la inceput, mai exact stie ce il motiveaza inainte sa lanseze un proiect pe cont propriu. Viseaza la lucruri concrete si palpabile. In urma cu doua decenii ani, cand a lansat Gecad Net, compania care a pus bazele actualului grup Gecad, Radu Georgescu visa la o vila cu piscina, precum vazuse in serialul Dallas. De-a lungul anilor a fost implicat in mai multe tranzactii in IT, prima a fost vanzarea in 2003 a tehnologiei RAV Antivirus catre Bill Gates, iar in ultimul timp este tot mai prezent in proiecte de antreprenoriat. “Visatorul” isi gaseste mai usor propriul drum in viata si identifica singur raspunsul la aceasta intrebare. Pentru unii “visatori”, poate fi mai bine sa continue businessul parintilor, pentru altii sa inceapa o afacere noua. Nu o sa vezi niciodata un visator care sa primeasca de-a gata banii pentru propriul business, o masina sau o casa, ci vor construi viata lor asa cum si alti antreprenori de succes si-au creat-o pe a lor si asa vor fi mult mai satisfacuti de ceea ce obtin ei.

Independentul. Antreprenorul autonom 100% este cel care crede ca majoritatea planurilor de afaceri nu valoreaza nici cat Excel-ul in care sunt scrise. Acesta considera planul de business o colectie de vorbe goale si apreciaza ca spatele unui servetel este suficient pentru a descrie strategia businessului propriu. “Independentul” manifesta continuu o mentalitate antreprenoriala, nu una de angajat. Daca nu ati ajuns inca la modul antreprenorial de gandire, o puteti face in timp ce veti pregati propriul plan de business. Doar ca “independentul”, adica cel care isi asuma statutul de sef si de coloana vertebrala a afacerii, detesta predictibilitatea si pregatirea fiecarui pas in parte, preferand mereu spatele unui un servetel in fata unor tabele in Excel.

Antreprenorul pro-esec. El incurajeaza greseala ca optiune, este optimist, adica face parte din cei 50% dintre antreprenori care sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, insa nu se gaseste in grupul celor care spun ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare (12%). Acest tip de antreprenor considera, potrivit Ernst&Young, ca esecul nu este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri si nici macar un indicator al lipsei competentelor. Mai mult, percepe antreprenoriatul prin raportarea la orice pericol posibil, argumentul esential fiind ca antreprenoriatul nu-i pentru oricine, astfel incat este impus sa va intelegeti bine aversiunea la risc chiar inainte de a incepe sa sperati ca va puteti arunca in afaceri. Antreprenorul pro-esec a invatat sa accepte insuccesul, l-a luat ca atare, ca ceva natural si firesc. A inteles pe propria piele ca inovatia ia nastere mai ales in organizatiile care isi asuma riscuri dupa ce si-a rafinat calitatea de a merge mai departe.

Antreprenorul din Generatia Net. Principala caracteristica a generatiei de fata, formata din tinerii care nu au mai mult de 30 de ani, este faptul ca ea e prima care a crescut digital. Scufundat in biti, acest tip de antreprenor percepe digitalul ca parte integranta a mediului sau natural. Asa cum reiese dintr-o cercetare publicata in cartea “Generatia Net”, intreprinzatorii digitali sunt mai inteligenti, mai rapizi si mai tolerant cu diversitatea decat predecesorii lor. In acelasi timp, sunt foarte preocupati de dreptate si de problemele cu care se confrunta societatea din care fac parte. Acesti tineri incep sa transforme toate institutiile vietii moderne. De la locul de munca la piata, de la politica la educatie si pana la familie, unitatea de baza a oricarei societati, ei “inlocuiesc o cultura a controlului cu o cultura a performantei”. Si Romania are reprezentanti ai acestui tip de antreprenori (Vladimir Oane, uberVU sau Emi Gal, Brainient): sunt tineri, au idei si au ales Internetul ca tribuna pentru a le face cunoscute. Intocmesc cu constiinciozitate planuri de afaceri, le pun in aplicare si le dezvolta in asteptarea profitului. In ultimii ani, “noul val” din Internetul romanesc a devenit tot mai galagios.

Familistul. Inainte de toate, antreprenorii cred in familiile lor. Chiar daca unele se destrama, familiile antreprenorilor formeaza una din temeliile succesului profesional. Mai ales in faza de inceput a afacerii, membrii familiei sunt cei mai apropiati suporteri ai unui antreprenor. Indreptarea catre cei apropiati a facut sa creeze multe business-uri de familie, inclusiv in Romania. Le cunoastem cu totii, sunt sute de afaceri de familie de succes, printre care se remarca Dedeman, Medlife sau FanCourier. Acestea au reusit sa aiba succes si in conditii vitrege, deoarece au o alta strategie fata de marile corporatii. Insa, avem si povesti cu oameni care isi incep singuri microafacerile, fara investitii, fara angajati, dar cu o idee bine definita despre ceea ce fac. Sa luam exemplul lui Carmen Pisica, care la 30 de ani a pariat, alaturi de sotul sau, pe o afacere in care piata de desfacere este destul de greu de castigat: o ferma de prepelite. Inainte de a investi intr-o ferma de prepelite Carmen Pisica lucra ca agent de vanzari, in timp ce sotul sau era angajat la un service auto din Braila. Au inceput sa creasca prepelite in urma cu trei ani din dorinta de a avea un venit suplimentar. Afacerea a inceput cu 70 de oua, puse la incubat, ulterior achizitionand in doua transe cate 500 de pui de o saptamana, din care la maturitate nu au mai ajuns decat 400 de femele. Investitia initiala a fost de aproximativ 1.000 de euro, suma alocata construirii unor maternitati de crestere, custi si rastele.

Carieristul cu vocatie. Acest antreprenor conduce o companie antreprenoriala de tip vocatie, construita in jurul unei pasiuni si prin aceasta companie intreprinzatorul a gasit un mod de a-si finanta si trai preocuparile placute. Cuvantul cheie nu e cresterea, nu e profitul ci e bucuria. Desigur ca nu se impotriveste nimeni cresterii sau profitului dar nu pentru asta a fost deschisa firma. Potrivit trainerului Octavian Pantis, specialist in time-management, compania construita pe anumite aptitudini poate evolua in timp in trei directii, iar una dintre ele este compania de tip cariera, daca exista o nevoie reala pentru serviciile companiei respective si daca antreprenorul preda fraiele in mainile unor manageri ambitiosi. Cele mai multe companii multinationale au fost, la origini, companii de tip vocatie, a unor oameni precum Thomas Edison, Bill Hewlett, Bill Gates, colonel Harland Sanders si multi altii. In Romania, spre exemplu, perioada 2004-2008 a cunoscut o explozie de companii antreprenoriale de tip cariera. Sa crestem, sa ne extindem, sa facem, sa ne miscam.

Antreprenorul designer. Spre deosebire de tipul mestesugar (care dezvolta ceva deja existent), intreprinzatorul de tip designer gandeste produsul sau serviciul avand consumatorul in centru. El construieste aceste lucruri pornind de la intrebarea daca acestea vin cu adevarat in intampinarea nevoilor clientilor sai. Indiferent insa de tipul de antreprenoriat pe care cineva il alege, trebuie sa aiba in vedere ca fara Internet nu va avea succes. In plus, viitorul antreprenor de tip designer isi depaseste barierele de limba, afacerile construindu-se acum la o scara globala. El nu mai poate face un business fara Internet, nici macar o covrigarie. Antreprenoriatul nu este numai despre bani, ci si despre ce pot sa fac eu mai bine, acel lucru unde eu am un avantaj fata de ceilalti, care este identitatea mea.

Antreprenoriat Featured

Ce vor antreprenorii de la viata

Jul 8,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii considera ca este nevoie de 5 linii de actiune imperativa pentru a sustine activitatea lor, conform studiului EY – Avoiding a lost generation, in cadrul caruia au fost chestionati 1.500 de antreprenori din tarile G20, dintre care 1.000 nu implinisera 40 de ani:
1. Crearea si dezvoltarea mai multor alternative de finantare pentru antreprenori
2. Cresterea eforturilor de mentorat si a sprijinului din partea antreprenorilor cu experienta
3. O toleranta mai mare fata de esec din partea societatii
4. Stimulente foarte clar targetate
5. Reducerea birocratiei si a reglementarilor excesive.

Finantarea ramane cea mai importanta piedica pentru cei care vor sa isi deschida o afacere. 73% dintre antreprenorii care au raspuns chestionarului EY considera ca accesul la finantare ramane dificil in tara lor. Acest lucru este in mod special adevarat pentru companiile care vor sa propuna un nou produs sau serviciu. In acelasi timp, tinerii antreprenori simt nevoia unui ajutor mai concret in accesarea de finantare prin metode non-traditionale, precum crowdfunding-ul. Studiul a aratat ca 49% dintre antreprenori considera ca imbunatatirea accesului la finantarea prin platforme inovatoare va avea cel mai mare impact asupra accelerarii initiativelor antreprenoriale in urmatorii ani.

Antreprenoriat Featured Start-Up

Afacerile de familie >> patru proiecte care ajuta antreprenorii

Jul 6,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]D[/dropcap]aca nu ar fi existat, America ar fi trebuit inventata, pentru ca acolo afacerile de familie reprezinta o mare parte a companiilor active pe piata in prezent. Sa luam ca exemplu conglomeratul de afaceri familial Walmart. Longevitatea este trasatura fundamentala a gigantului Walmart, fara ca aceasta companie sa ramana prizoniera in trecut. Afacerile care au dainuit peste marile crize au inteles cel mai rapid ca inovatia continua este elementul crucial pentru a supravietui si a ramane competitiv intr-o lume globalizata.

Am vazut anul acesta mai multe initiative interesante care se adreseaza afacerilor de familie, businessuri care au o contributie semnificativa in economiile din intreaga lume.

I. Cea mai recenta initiativa apartine EY si se numeste Centrul global de Excelenta pentru Afacerile de Familie, o resursa online de know-how si expertiza. Proiectul ofera acces la informatii precum si la echipele de consultanti care sa ajute afacerile de familie sa isi creasca afacerile si sa le asigure succesul timp de generatii.

Centrul de excelenta pentru Afaceri de Familie asigura accesul la modelul de analiza dezvoltat de EY, numit „ADN-ul cresterii afacerilor de familie”. Modelul are un numar de arii de focus care sunt relevante pentru Afacerile de Familie, cum ar fi: administrarea capitalului, atragerea de talente, sustinerea cresterii si a profitabilitatii, administrarea riscurilor, pregatirea transferului catre generatia urmatoare de antreprenori si optimizarea fiscala.

„In Romania, afacerile de familie au prins avant in perioada interbelica, dar si-au intrerupt misiunea antreprenoriala mult prea devreme pentru a putea dezvolta o traditie in acest sens. Astazi, afacerile de familie reprezinta o mare parte a companiilor private din Romania. Daca cele mai multe sunt de mica anvergura, exista insa business-uri de familie care au luat amploare si s-au dezvoltat cu mare succes, devenind companii recunoscute la nivel national si international. In acest moment, vorbim deja despre o a doua generatie de antreprenori, care se pregateste sa preia afacerile de familie create in ultimii 20 de ani”, spune Bogdan Ion, country managing partner, EY Romania.

II. Un alt proiect relevant pentru antreprenorii romani este catedra PwC – Antreprenoriat si Afaceri de familie, prima de acest fel din tara, care a fost inaugurat la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Catedra va functiona in cadrul Departamentului de Business al Facultatii de Business si reprezinta un parteneriat amplu dintre PwC si Facultatea de Business.

Cei de la PwC au publicat, de asemenea, un studiu foarte fain (Family Business Survey Romania) care releva comportamentul antreprenorilor si al afacerilor de familie, doua entitati ce aduc stabilitate economiei si reprezinta un motor de crestere economica.

Potrivit studiului PwC, majoritatea proprietarilor de afaceri de familie din Romania mizeaza pe o crestere constanta a afacerilor si o dublare a exporturilor in urmatorii cinci ani, dar ar dori sprijin de la Guvern sub forma de facilitati fiscale, garantii sau imprumuturi de stat, pentru retehnologizare.

III. Campden FB Top 50 Global Family Business Leaders este, de asemenea, o resursa globala de analizat pentru cei interesati sa antreprenoriatul de familie. EY a realizat o analiza a afacerilor de familie cu care a colaborat de-a lungul timpului – 92% dintre ele fiind listate in Campden FB Top 50 Global Family Business Leaders – si a identificat 7 elemente care le definesc ADN-ul succesului.

Cele 7 elemente:
1) sustinerea constanta a cresterii si a profitabilitatii
2) managementul talentelor si retentia acestora pentru pregatirea urmatoarelor generatii de manageri
3) managementul capitalului
4) dezvoltarea unei culturi organizationale bazate pe responsabilitate
5) managementul atent echilibrat al riscului
6) structura de conducere cu viziune pe termen lung
7) managementul eficient al taxelor.

IV. O alta initiativa lansata anul acesta in Romania este Family Business Network Romania (FBN), care a organizat in luna mai, intr-un cadru privat, primul eveniment destinat exclusiv proprietarilor de afaceri de familie, in prezenta fondatorilor Gabriel Marin (Omnilogic), Radu Tudor (MB Telecom), Sorin Preda (Global Vision) si Florin Madar (Temad Co). Reteaua are ca scop stimularea antreprenorilor romani in constituirea si pastrarea afacerilor in familie si transferarea cu succes a acestora catre generatiile urmatoare. Potrivit FBN, 65% dintre companiile romanesti sunt afaceri de familie, o mare parte dintre ele fiind afaceri foarte mici.

Pe plan mondial, International Family Business Network este prezenta in circa 56 de tari si reuneste peste 5.600 de familii de top, care detin si controleaza afaceri de succes in Europa, America de Nord, Asia-Pacific si America Latina.

Divizia europeana, European Family Businesses, reprezinta peste un trilion de euro in cifra de afaceri consolidata, 9% din PIB-ul Uniunii Europene si peste 5 milioane de locuri de munca.

Antreprenoriat Books Economie Featured

Bicicletele si creativitatea antreprenoriala: care-i legatura?

Jul 2,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]C[/dropcap]unoasteti analogia lui Steve Jobs dintre biciclete si computere? Recunosc, mi-a ramas in minte compararea unui PC cu o bicicleta pentru mintea umana din prezentarea brandului Macintosh din 1980 (inregistrarea VIDEO, disponibila mai jos). Cu putina imaginatie, putem asemana antreprenoriatul cu mersul pe bicicleta prin intermediul unor sfaturi simple: utilizeaza casca de protectie (asigurari, plan de business), semnalizeaza mereu (comunica cu angajatii&stake-holderii, casca ochii (vigilenta antreprenoriala), fii vizibil(a) (marketing), ia-ti o zi libera (echilibru intre business si viata personala), dar gasim oare elemente comune intre ciclism si actiunea antreprenoriala, privita din punct de vede economic? Eu am identificat doua idei scurte, de analizat si de pastrat mai ales ca tocmai ce a inceput editia cu numarul 100 din Turul Frantei, o competitie draga mie pe care o urmaresc de vreo 15 ani, desi se departeaza tot mai mult de sport si se transforma intr-o afacere medicala.

1. Relatia dintre infrastructura pentru biciclete si autoritatile locale care se impotmoleste in crearea unor trasee sigure pentru biciclisti (vezi esecul pistelor de pe trotuar ori lipsa unei zone speciale pe carosabil) seamana cu imposibilitatea unui minister (spre exemplu, cel pentru IMM-uri ori Ministerul de Finante) sa organizeze mediul privat din cauza lipsei de informatie. Este gresit sa-i ceri orbului sa vrea sa-l ghideze pe cel care vede foarte bine. Pe scurt, un primar nu poate lua decizii sanatoase pentru iubitorii sportului pe doua roti intrucat este evident ca birocratul are in minte doar bunastarea sociala imaginara.

La fel e si cu antreprenoriatul. Asa cum ne povestesc intreprinzatorii si dupa cum ne explica teoria economica sanatoasa (ma refer la Scoala austriaca, in mod evident), orice act antreprenorial implica producerea unei noi informatii sau cunoasteri. Mai departe, absenta restrictiilor institutionale sau legale asupra exercitarii functiei antreprenoriale este absolut necesara pentru ca fiecare individ sa-si materializeze “zestrea” de intreprinzator. Ciclismul, fie ca vorbim despre cel facut din pasiune ori despre o competitie importanta ca Turul Frantei, este asemenea procesului de piata: se deruleaza in virtutea obiectivelor participantilor la piata.

2. Al doilea exemplu se refera la cunoasterea tacita, explicata excelent de economistul Jesus Huerta de Soto in cartea “Scoala austriaca – Piata si creativitatea antreprenoriala”. Astfel, cunoasterea practica, de tip tacit, se refera la faptul ca actorul stie cum sa efectueze anumite actiuni (know-how), insa nu cunoaste elementele sau partile componente a ceea ce face, indiferent daca acestea sunt adevarate sau false (know-that). Sa luam exemplul celui care se straduieste sa urce pe bicicleta, scrie profesorul de Soto. El se straduieste “sa isi mentina echilibrul miscand ghidonul atunci cand simte ca se prabuseste si producand astfel o forta centrifuga ce tinde sa mentina bicicleta in echilibru, si toate aceastea fara ca vreun biciclist sa cunoasca principiile fizice pe fundamentul carora si-a dezvoltat abilitatea si fara sa fie constient de ele.” In schimb, biciclistul isi foloseste ”simtul echilibrului” care ii indica modul in care trebuie sa se comporte in orice moment pentru a nu cadea.

Asadar, viitorul biciclist, asemenea antreprenorului aflat la inceput de drum, nu invata un ansamblu de norme obiective de tip stiintific care sa-i permita efectuarea miscarilor necesare ca rezultat al aplicarii unei serii de ormule de fizica matematica. De fapt, procesul de invatare consta, mai degraba, in achizitia unor obiceiuri practice de conduita.

Antreprenoriat Featured Start-Up

Cine este antreprenorul? Q&A cu un sarb, un slovac, un turc si un polonez

Jun 30,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

In Monte Carlo, la competitia internationala Ernst&Young dedicata antreprenorilor – World Entrepreneur Of The Year – am vorbit si cu cei mai tari antreprenori din Serbia, Slovacia, Turcia si Polonia. Desi am avut oportunitatea sa-i intervievez pe oricare dintre cei 49 de finalisti din 47 de tari, am vrut sa-i cunosc pe antreprenorii din tarile vecine. Pe langa orientarea catre pietele externe, o trasatura particulara care m-a surprins in mod placut, am incercat sa aflu ce inseamna pentru ei sa fii …antreprenor.

Darko Budec, Antreprenorul Anului in Serbia

“Antreprenorul este persoana care gandeste intr-un mod diferit si care este foarte consecvent pentru atingerea ambitiilor sale de business.”

Darko Budeč, din Serbia, este inginer electronist pasionat de design interior. In 1992 el a combinat pasiunile sale si a creat o companie care produce corpuri de iluminat si ofera solutii de iluminat. Buck, compania pe care a fondat-o, creeaza solutii de iluminat eficiente energetic care sunt vandute in 26 de tari.

Mare dreptate au cei care spun ca antreprenorii sunt incapatanati in sens pozitiv. 🙂 Darko Budeč: “Am intalnit 10 antreprenori din Serbia unul mai bun decat celalalt. Ei sunt un model in afaceri pentru mine. In rest, nu am antreprenori preferati. Sunt concentrat pe activitatea mea, imi place ce fac si nu am timp sa ma raportez la marii antreprenori din strainatate.”

Vladimir Levarsky, Antreprenorul Anului in Slovacia

“In primul rand, un antreprenor de succes trebuie sa aiba un spirit personal caracterizat prin energie si viziune. In al doilea rand, este esentiala echipa din jurul sau.”

In 1995, fostul profesor de matematica Vladimír Levársky a fondat Lighting Company OMS, o firma cu sase angajati si cu o investitie initiala de doar 17.000 de euro. Astazi, OMS este unul dintre marile nume din industria produselor de iluminat. Compania produce corpuri de iluminat interior si exterior, iar clientii companiei sunt banci, hoteluri, spitale, birouri si stadioane. OMS are mai mult de 1.050 de angajati, cu venituri anuale de aproximativ 73 milioane de euro. Aproximativ 98% din produsele companiei sunt exportate. De asemenea, Vladimír Levársky este patronul echipei de fotbal FK Senica, care joaca in prima liga slovaca.

V-am spus ca antreprenorii sunt ambitiosi, da? 🙂 Vladimír Levársky: “Nu am antreprenori preferati, desi i-am citit pe toti. Spre exemplu, nu am citit biografia lui Steve Jobs, ci doar articole despre practicile sale de business. Prefer sa merg pe drumul meu decat sa am modele in business.”

Sukru Bozluolcay, Antreprenorul Anului in Turcia

“Antreprenorii trebuie sa fie mandri de realizarile profesionale, sa nu fie timizi cu rezultatele lor si sa vorbeasca deschis despre acestea. Cunosc multi antreprenori de succes in Romania, inclusiv in industria de servicii medicale.”

Sükrü Bozluolçay, antreprenorul anului in Turcia, este fondatorul Bozlu Holding, un grup de 18 de companii din industria serviciilor medicale, cum ar fi analize de laborator, electronica medicala, medicina nucleara si radioterapie. Grupul are, de asemenea, propriile clinicile de oncologie. Veniturile grupului Bozlu se ridica la 120 milioane astazi de dolari.

Ewald Raben, Antreprenorul Anului in Polonia

“Antreprenorul este persoana care gaseste noi oportunitati in domeniul sau de activitate si care are mereu raspuns la intrebarea Incotro se indreapta industria mea? Cea mai importanta provocare pentru antreprenorii polonezi se rezuma in prezent la modalitatile prin care isi poate creste afacerea in piete noi. Acesta este cel mai actual subiect din comunitatea antreprenorilor din Polonia.”

Ewald Raben a deschis o filiala a companiei sale de familie cu sediul in Olanda, in Polonia, in 1991, cu doar 12 de angajati. Compania a devenit astazi o multinationala in logistica, cu 4.500 de angajati doar in Polonia si 8.000 care lucreaza in 10 tari din Europa. Veniturile Raben Group au crescut de la 5 milioane de euro in 1991 la aproape un miliard in 2012.

Ca sa fie clar: antreprenorii sunt ambitiosi, inclusiv cei din Polonia. 🙂 “Suntem o afacere de familie si nu vrem sa mergem pe bursa. Nu am un antrepreprenor care sa-mi fie model, dar imi place Jack Welch, fondatorul Generali Electric.”

Antreprenoriat Featured Start-Up

Optimism? PwC si Ernst&Young le numara managerilor…bataile inimii

Jun 30,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]P[/dropcap]wC si Ernst&Young (E&Y), companiile de consultanta din Romania care, in opinia mea, comunica cel mai bine, au luat pulsul managerilor prin intermediul a doua studii cu o metodologie similara: “Romania CEO Survey” si „O noua viziune a cresterii – editia iunie 2013”. Este sigura cresterea economica ori arata instabilitate? Cum arata raspunsul Guvernului la deficitul fiscal si la povara datoriilor? Care sunt principalele ingrijorari ale directorilor generali din Romania? Cum sunt estimarile privind cresterea profitului? Cat de importanta este intarirea relatiilor cu principalii stakeholderi: clienti, furnizori, autoritati, presa si comunitatea locala? Acestea sunt doar cateva intrebari la care cele doua studii au oferit raspunsuri.

Ce le preocupa pe companii la jumatatea anului? Pentru a face fata presiunilor impuse de mediul economic dificil din ultimul an, 33% din oamenii de afaceri chestionati au declarat ca au recurs in continuare la reduceri de costuri, dar 23% s-au concentrat pe cresterea productivitatii, in timp ce 22% pe introducerea de produse noi. Tendinte de crestere s-au remarcat la crearea de produse noi si scaderea costurilor, dar si in angajarea de talente. Ultima tendinta emergenta, cea de focusare pe angajatii talentati, ne apropie de tendintele de la nivel mondial, potrivit studiului „O noua viziune a cresterii – editia iunie 2013” publicat de Ernst & Young.

„Desi perspectivele asupra unora dintre indicatorii financiari marcheaza o usoara tendinta descrescatoare la jumatate de an, numeroase companii isi pastreaza optimismul in privinta rezultatelor financiare ale acestui an”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner Ernst & Young Romania.

Romania business outlook survey – June 2013 from Ernst & Young Romania

Sunt managerii si antreprenorii romani mai optimisti? Directorii generali din Romania par sa-si fi regasit increderea in perspectivele de crestere ale companiilor lor, atat pe termen scurt, cat si mediu. 42% dintre respondenti s-au aratat foarte increzatori cu privire la perspectivele de crestere ale companiilor lor in urmatorul an, iar 60% si-au manifestat aceasta asteptare pentru urmatorii trei ani (in comparatie cu 36%, respectiv 46% la nivel global), arata studiul PwC “Romania CEO Survey”.

„In schimb, optimismul acesta pentru propriile companii pare decuplat de perspectivele globale de crestere, opiniile despre situatia economica generala fiind mai degraba rezervate. Este un semn ca directorii generali din Romania au invatat ca in actuala conjunctura economica nu se pot baza decat pe fortele proprii pentru cresterea afacerilor”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC Romania.

Antreprenoriat Featured

Un raport despre agonia IMM-urilor: 10 lucruri de retinut

Jun 25,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]F[/dropcap]undatia Post-Privatizare (FPP) a lansat Raportul FPP privind sectorul IMM din Romania, editia 2013. Aflat la cea de-a treia editie, raportul isi propune sa analizeze evolutiile din ultimii doi ani ale IMM-urilor din Romania. Iata 10 lucruri care mi-au atras atentia dintr-un studiu care merita citit atent.

1. Densitatea IMM-urilor din Romania este cu mult mai redusa fata de media europeana, respectiv de 23 IMM-uri/1000 de locuitori comparativ cu 41 IMM-uri/ 1000 de locuitori in UE-27.

2. Cele mai multe afaceri initiate in 2012 au fost inmatriculate in Comert (29,2%) si in Agricultura (16,5%), in timp ce numarul de inmatriculari din sectorul energetic s-a dublat fata de anul 2011.

3. Distributia regionala a noilor firme inmatriculate in 2012 este totusi mai uniforma decat cea a IMM-urilor active economic. Cele mai multe startup-uri au fost inregistrate in anul 2012, in regiunea Bucuresti-Ilfov si in regiunea Nord-Vest, respectiv in procent de 18% si 16% din totalul pe tara, iar cele mai putine inmatriculari au fost in regiunile Vest si Sud-Vest Oltenia cu procentaj egal, de 10%.

4. Exista o corelatie directa intre inovarea din intreprinderi si performantele generale ale IMM-urilor pe parcursul perioadei de criza. Astfel, in tari precum Germania si Austria, unde ponderea intreprinderilor inovatoare este foarte mare (80%), valorile indicatorilor de performanta din IMM-uri se situau in 2011 la acelasi nivel ca in anul 2008.

5. Germania este singura tara unde performantele IMM-urilor nu s-au diminuat in 2009, in timp ce in majoritatea statelor cresterea ambilor indicatori, numar de angajati si valoare adaugata bruta, s-a reluat numai in anul 2012

6. Instalarea crizei economice si financiare in mediul de afaceri romanesc a influentat in mod negative evolutia demografica a intreprinderilor in perioada 2009 – 2012, modificand substantial raportul dintre numarul inmatricularilor de firme si cel al suspendarilor, dizolvarilor si radierilor din Registrul Comertului. Dinamica operatiunilor de incetare temporara sau definitiva a activitatii, arata ca in perioada 2009 – 2012 aproximativ 360.000 de afaceri au fost inchise definitive sau suspendate temporar. Numai in anul 2010 a fost radiat din Registrul Comertului un numar de 171.146 de agenti economici. Una din cauzele identificate, in afara de efectele crizei generale, a fost introducerea impozitului minim aplicat prin Ordonanta de Urgenta nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara si reglementarea unor masuri financiar fiscal e, intrata in vigoare la 1 mai 2009.

7. In ceea ce priveste specializarea activitatii, segmentul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania este orientat pe Servicii, fiind preponderent in sfera Serviciilor profesionale, tehnice si stiintifice, Transporturi, IT si Telecomunicatii, Tranzactii imobiliare, s.a. in procent de 39% si in Comertul cu ridicata si cu amanuntul si repararea autovehiculelor, cu un procent de 37%. Impreuna, sectoarele Industria prelucratoare, Industria extractiva si Energia, ocupa locul trei intre domeniile economice abordate de IMM-uri, cu o pondere de 11%, mai scazuta decat media europeana. In plus, IMM-urile din industria prelucratoare au avut un regres dupa anul 2008, nereusind sa recupereze pierderea suferita in ceea ce priveste numa rul de firme.

8. Microintreprinderile au conti nuat sa reprezinte majoritatea intreprinderilor pe segmentul de IMM-uri, desi pe o tendinta descrescatoare ce se manifesta de cativa ani in structura pe clase de marime. Cu toate acestea, microintreprinderile isi pastreaza cea mai mare pondere intre IMM-uri (88%) pe parcursul unei lungi perioade de timp.

9. Educatia antreprenoriala a inregistrat unele progrese in ultimii ani, atat in sistemul national de invatamant preuniversitar si superior, datorita lansarii de programe de educatie prin centre de excelenta si prin proiecte de training

10. IMM- urile sunt, in general percepute ,ca fiind riscante pentru banci, rata medie a creditelor neperformante fiind in jur de 23%, desi mult mai mica in cazul intreprinderilor mijlocii (sub 5%). In absenta colateralelor, a garantiilor clasice, sansele IMM-urilor de a obtine imprumuturi de la banci sunt reduse si s-au diminuat si mai mult in ultimii ani, marcati de recesiune.

1 … 18 19 20 21 22 … 24

Category : Antreprenoriat

Darko Budec, Antreprenorul Anului in Serbia

Vladimir Levarsky, Antreprenorul Anului in Slovacia

Sukru Bozluolcay, Antreprenorul Anului in Turcia

Ewald Raben, Antreprenorul Anului in Polonia