Author Archives: Claudiu Vrinceanu

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
Economie Featured

#Colectiv. Am semnat cu doua maini aceasta scrisoare: pilonii libertatii si ai prosperitatii

“Ceea ce vedem acum in strada este rezultatul lipsei libertatii fata de coruptie si a lipsei libertatii proprietatii. Romania are printre cele mai modeste scoruri din Uniunea Europeana atunci cand se masoara aceste doua libertati. In Romania nu exista o libertate a proprietatii”, o spune bine Lucian Croitoru.

La acest lucru m-am gandit atunci cand am semnat cu doua maini urmatoarea scrisoare, care include 5 elemente esentiale pentru o libertate economica sporita. O sa preiau mai jos doar doua elemente, fundamentale pentru o economie mai libera.

 

In Romania puterea a fost capturata de o clasa politica parazitara. In regimul actual, prin intermediul unui aparat birocratic mai amplu decat cel existent pe vremea comunistilor, politicianul este stapan pe o buna parte din resursele tarii, iar oamenii simpli ajung sa-i serveasca interesele. Dorim instaurarea normalitatii: politicianul trebuie sa se afle in slujba cetateanului, nu invers.

1. Un stat mic si descentralizat

Un stat mare genereaza coruptie mare. In Romania, coruptia este endemica. Dar coruptia nu tine in principal de mostenirea culturala sau de mentalitati – altminteri nu am putea explica de ce milioane de romani renunta la practicile asociate coruptiei imediat ce trec granita. Coruptia tine de mediul institutional romanesc, mai precis de sufocarea vietii sociale prin reglementarea a tot ce misca. Nu exista cale mai directa si mai eficienta de a elimina coruptia decat combaterea statolatriei si reducerea interventionismului guvernamental. Spaga data profesorului, sau doctorului, va disparea atunci cand acestia nu vor mai cauta sa-si imbunatateasca viata prin cai neoficiale ci vor activa in institutii care daca isi bat joc de consumatori vor fi schimbate, nu prin voia intamplatoare a unui ministru, ci prin mersul natural al concurentei. Spaga data „organului de control” va disparea sau macar va fi mai rara atunci cand vor fi reguli putine, simple si clare.

2. Privatizarea companiilor in care statul a ramas actionar si utilizarea acelor fonduri pentru accelerarea trecerii la un sistem privat de pensii

Mitul companiilor de stat „esentiale” pentru Romania este fabricat in laboratoarele propagandei politice. In realitate, aceste companii s-au dovedit esentiale doar pentru stat, mai exact pentru „baietii destepti” care s-au cocotat in consilii de administratie sau le-au folosit in diverse contracte paguboase pentru natiune. Astazi toata lumea vede, de exemplu, ca trenurile private sunt mai bune si mai ieftine decat cele de stat, chiar daca ele sunt gestionate de fosti angajati ai falimentarului CFR.

Nu doar ca s-ar realiza economii semnificative din eliminarea acestor gauri negre ale economiei, dominate de o clientela politica parazitara, dar din veniturile obtinute am putea rezolva problema care se profileaza deja legata de deficitul sistemului public de pensii. In fiecare an deficitul sistemului de pensii se adanceste, iar pe masura ce un angajat va sustine din ce in ce mai multi pensionari, problema se va agrava. Daca nu reducem dependenta fata de sistem problema va ajunge nerezolvabila iar tinerii de astazi vor ajunge sa cunoasca un nivel alarmant al saraciei atunci cand vor ajunge la varsta pensionarii.

De aceea, din privatizarile efectuate, cerem constituirea unui fond prin care sa fie negociata iesirea din sistemul public de pensii a celor care nu ar mai vrea sa faca parte din el. Aceasta iesire din sistem se poate face contra unei sume fixe, corespunzatoare stadiului de cotizare si/sau al fluxurilor viitoare de bani la care se asteapta fiecare. Astfel ar putea fi redusa, daca nu chiar eliminata cea mai impovaratoare obligatie fiscala pentru salariati, anume contributia de asigurari sociale, care asigura statului aproximativ 25% (15.8% prin contributii ale angajatorului, 10.5% prin contributii ale angajatului) din munca fiecaruia. Simultan, veniturile actualilor pensionari nu ar fi periclitate.

 

Read More
Economie Featured

#Colectiv. Ce ironie: reforma sanatatii, dupa 4 ani

Noiembrie 2015: pacienti de la #Colectiv sunt trimisi in Olanda

Ianuarie 2012: la presiunea strazii (va amintiti protestele din strada?/demisia si intoarcerea lui Arafat?), pica modelul olandez propus pentru reformarea sistemului de sanatate din RO. Proiectul propunea privatizarea sistemului sanitar. Practic, modelul olandez fusese luat in calcul de autoritatile romane care lucrasera la noua Lege a Sanatatii, insa ideea a picat in urma protestelor din ianuarie 2012.

Va las pe voi sa trageti o concluzie.

————————————————

Eu, unul, sunt pentru privat 100%, pentru o schimbare radicala, dar imposibila la cum arata negocierile (politice si de putere) intre guvernanti si “bunul national”. Ca multi altii, si eu platesc de trei ori pentru servicii de sanatate (contributii la sanatate, abonament la servicii medicale private si “atentii” date medicilor dintr-un spital de stat), asa ca este esential sa stiu care va fi ponderea sectorului privat in domeniul sanitar.

Pacat de medicii senzational de buni, pasionati si implicati in toate actiunile post #Colectiv. Pacat si de mediul privat, care se poate implica si mai mult daca este lasat (mai) liber. Fiindca a venit vorba, stiai ca Regina Maria a evacuat impreuna cu Intermedicas un al treilea pacient catre spitalul Sheba – Tel Ha Shomer din Israel?

Catalin Mircea Ilnitchi de la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca a fost evacuat aerian ieri, in jurul orei 13:00. Pacientul a fost internat in seara zilei de 30 octombrie 2015, in urma incidentului din clubul Colectiv. Acesta prezenta arsuri termice pe aproximativ 25% din suprafata corpului, insa au fost deosebit de afecati plamanii si caile respiratorii.

Read More
Economie Featured

Sa celebram Ziua Mondiala a Economisirii

Cred ca tarie ca adevaratul motor al economiei este economisirea. Este simplu: economisirile reprezeinta temelia relansarii productiei alaturi de relaxarea fiscala. Nu consumul trebuie sa fie obiectivul celor care doresc sa relanseze economia.

In cazul in care nu stiati, sambata, 31 octombrie este Ziua Mondiala a Economisirii. Aceasta zi a fost marcata pentru prima data la 31 octombrie 1924, fiind instituita de participantii la primul Congres International de Economii, organizat de Asociatia Bancilor de Economii la Milano, Italia.

Am aflat despre aceasta zi datorita BCR, institutie financiara care spune ca Romania are nevoie de economisire in lei pe termen lung pentru a acorda credite in moneda nationala pe perioade mari de timp iar construirea unei curbe a randamentelor titlurilor de stat in lei este un pas in acest sens. Din totalul emisiunilor de obligatiuni in lei ale Ministerului de Finante aflate in sold in prezent, numai 7% au scadenta dupa 2025, se arata intr-un raport BCR realizat cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii.

 

„Altfel spus, trebuie sa vedem o reducere a dependentei de finantarea externa si sa avem o finantare a cresterii economice prin resurse acumulate intern. Totodata, este necesara o reducere a presiunii pe termen lung asupra bugetului de stat, prin folosirea sistemelor private alternative care se bazeaza pe economisirea de-a lungul mai multor decenii. Imbatranirea populatiei nu face decat sa adauge presiune suplimentara in acest sens“, se mai arata in raport.

 

Din pacate, datele Institutului National de Statistica arata ca romanii pun tot mai putini bani deoparte, astfel ca daca datele din 2009 indicau o economie de 268,7 de lei pe luna, in 2012 suma scazut la 230,6 de lei.

World Savings Day Promotional Video from Wildek Entertainment on Vimeo.

O economie bazata pe consum nu genereaza crestere economica sanatoasa. Logica economica ne convinge ca pentru a consuma constant si mai mult in viitor, trebuie sa ne limitam cheltuielile in prezent. Avansul prosperitatii trebuie sa fie produsul economisirii unei parti din castigurile actuale.

„La inceputul fiecarui pas catre o existenta mai prospera se gaseste economisirea – constituirea de rezerve de produse care face posibila prelungirea perioadei medii de timp care se scurge intre inceputul procesului de productie si momentul in care acesta furnizeaza un produs imediat utilizabil si consumabil („Actiunea Umana”, Ludwig von Mises). – aceasta trebuie sa fie o lectie economica de capatai pentru toti tinerii din Romania.

Productia si investitiile private, doua dintre ingredientele de care economia are nevoie ca de aer, nu vor fi relansate fara economisiri sanatoase.

Read More
Featured

La margine de…digital: Bucurestiul, gazda buna pentru start-upuri?

Bucurestiul se afla pe locul 30 din 35 in topul oraselor antreprenoriale din Europa. Zagreb, Riga, Sofia, Atena si Valletta sunt orasele care se situeaza in urma Bucurestiului in ierarhia oraselor digitale care sustin anteprenoriatul, potrivit European Digital City Index.

Londra se afla pe primul loc in topul oraselor digitale antreprenoriale, capitala Marii Britanii fiind urmata de Amsterdam, Stockholm, Helsinki si Copenhaga. Studiul arata ca, potrivit datelor Startup Hub Europe’s, Bucurestiul are aproximativ 170 start-upuri care au primit finantari sau investitii de 13,1 milioane de euro in ultimul deceniu.

Desi Bucurestiul se afla pe primul loc in ierarhia realizata in functie de infrastructura digitala, principalele minusuri sunt birocratia, lipsa capitalului pentru investitii si cultura antreprenoriala.

Startup-uri remarcabile din Romania, in opinia Nesta: Vivre.ro, magazin online de mobilier si decoratiuni, Renovatio Solutions, companie care dezvolta aplicatii mobile si solutii software pentru automatizari in gospodarii, Mobuy, o aplicatie pentru smartphone-uri prin care pune in legatura retaileri si furnizori de servicii cu potentiali clienti care pot obtine reduceri daca utilizeaza acest soft.

Exit-uri notabile: LiveRail, cumparat de Facebook in 2014, uberVu, preluat de Hootsuite in 2014;

 

Read More
Featured

Afaceri de milioane cu firme fara niciun salariat

In economia romaneasca exista peste 100 de mii de firme care fac afaceri fara niciun salariat. Potrivit unei analize realizata de analistii de la KeysFin, cea mai profitabila companie fara angajati a realizat, anul trecut, un profit net de 17,3 milioane de lei.

Potrivit datelor oficiale, la Ministerul Finantelor erau inregistrate anul trecut 115.965 de firme care au realizat afaceri fara niciun angajat sau care nu si-au declarat salariatii, fata de 116.620 in anul anterior.

Cele mai multe firme activau in domeniul comertului (37%), urmate de cele din sectorul activitatilor profesionale si stiintifice (14%), constructii (8%), industria prelucratoare (6%) si activitati de transport (5%).

“Este vorba in general de SRL-uri, de afaceri de apartament, care activeaza in domeniul comertului alimentar, in HORECA, in domeniul vanzarii de produse de stricta necesitate, imbracaminte si incaltaminte, si magazine tip consignatie”, spun analistii de la KeysFin.

 

Potrivit acestora, cele peste 100 de mii de firme fara angajati trebuie impartite in trei clase distincte – unele care functioneaza ca “afaceri la purtator”, o serie de firme care lucreaza cu colaboratori externi si altele care prefera sa angajeze la negru.

 

“Primele sunt firme asa-numite de buzunar, folosite de oamenii de afaceri pentru a derula diverse tranzactii. Apar doar in acte insa nu desfasoara o activitate concreta, fiind construite doar pentru a furniza cadrul legal de tranzactii. Exista un alt contingent de firme, in special din sectorul serviciilor, care prefera sa angajeze colaboratori – de la constructori la avocati, contabili etc. Restul sunt firme ale caror patroni prefera sa angajeze la negru decat sa plateasca taxe la stat. Acesta este motivul pentru care nu au niciun salariat declarat”, au explicat analistii.

 

Read More
Featured

Cele mai creative tari din lume: noi cum stam la “Cei 3 T”?

Ce face ca o persoana sa fie mai creativa decat alta? Spiritul de inovatie, capacitatea de a fi in propriul element, spiritul ludic (majoritatea copiilor se considera a fi foarte creativi, majoritatea adultilor, nu), imaginatia, libera exprimare, comunicarea, concentrarea pe idei si proiecte si multe alte calitati. Dar ce anume face ca o tara sa fie mai creativa decat alte state? Potrivit unui studiu al Institutului Martin Prosperity (PDF), este vorba despre cei 3T: Talentul, Tehnologia si Toleranta.

Studiul a fost realizat alaturi de Universitatea din Toronto cu obiectivul de a identifica cele mai creative tari din lume.

Tehnologia ia in considerare nivelul investitiilor din cercetare si dezvoltare si, de asemenea, numarul de patente inregistrate intr-o tara la mia de locuitori.

Talentul (sau capitalul uman) este evaluat in functie de procentul adultilor care au absolvit o universitate si studii post-universitare si, mai important, in raport cu procentul angajatilor care activeaza in „industrii creative”.

Toleranta se refera la masura in care fiecare tara este deschisa fata de imigranti, motivatia fiind aceea ca locurile care sunt deschise ideilor noi tind sa atraga oameni creativi. De asemenea, indicatorul „Toleranta” variaza si in functie de gradul de toleranta fata de cetatenii gay, unde Olanda este pe primul loc (cu un procent de 85%).

creativitate

Studiul releva ca Australia (cu un indice al creativitatii de 0,970) este cea mai creativa tara din lume, ocupand locul 1 la „Talent”, 4 la „Toleranta” si 7 la „Tehnologie”. SUA ocupa pozitia secunda, cu locul 3 la „Talent”, pozitia a patra la „Tehnologie” si locul 11 la „Toleranta”. Locul 3 in topul celor mai creative tari este ocupat de Noua Zeelanda.

Romania ocupa locul 68 in ierarhia celor mai creative tari din lume, cu un indice al creativitatii de 0,425, fiind depasita de tari ca Botswana, Bulgaria (locul 48), Panama sau Cuba.

 

creativitateromania

Lectia este simpla: o tara care are un indice al creativitatii foarte bun are rezultate bune la antreprenoriat, competitivitate economica si dezvoltare umana. De asemenea, creativitatea este asociata cu urbanizarea.

Creative Est #1_poster

O coincidenta placuta: studiul realizat de Martin Prosperity, unul dintre putinele care analizeaza cele mai creative tari, a fost publicat chiar in weekendul in care creativitatea romaneasca a devenit personaj principal in viata Bucurestiului. Daca nu stiai, liderii industriilor creative din Romania si Europa de Est au intalnit in ultima saptamana antreprenorii si publicul curios la prima editie Creative Est. 🙂

Read More
Antreprenoriat Featured

Antreprenoris, un program de educatie pentru antreprenori cu o abordare la 360 de grade

Antreprenoris este cea mai noua initiativa de training si educatie din piata romaneasca care se adreseaza antreprenorilor.

Sub conceptul de ‘o intalnire cu tine si afacerea ta’, programul Antreprenoris, pe parcursul a 12 sesiuni – timp de 6 saptamani, pregatirea antreprenoriala aplicata cu elemente de autocunoastere, constientizare, coaching si invatare prin exemplu. Prima grupa este programata sa inceapa pe 9 noiembrie 2015, in Bucuresti.

 

Initiativa Antreprenoris apartine companiilor International Consulting Expertise (ICE) si BDO, fondatorii programului fiind Gabriela Tanase, partener si director general ICE si Sorin Faur, coordonator Resurse Umane BDO pentru Europa de Est si Balcani.

 

‘Am dezvoltat programul Antreprenoris din dorinta de a contribui la imbunatatirea mediului antreprenorial din Romania, prin construirea unui cadru de lucru in care fiecare este liber sa isi defineasca si sa isi implementeze propria viziune asupra succesului.’ – declara Sorin Faur, co-fondator al programului.

 

Antreprenoris isi propune o agenda cu subiecte de antreprenoriat sustinute de lectori-practicieni. Multi dintre traineri sunt antreprenori la randul lor, astfel incat programul se bazeaza pe experienta lor personala. Se lucreaza individual si in echipe, iar antreprenorii invata de la traineri si de la colegi, aplicand totul pe datele propriei afaceri – de la bilant si balanta la plan de business, specific de piata, context, angajati etc.

 

 O abordare aplicata si o viziune 3600 asupra antreprenoriatului

 

Programul Antreprenoris dureaza 6 saptamani (12 sesiuni) si este sustinut de o echipa de 6 traineri, cu expertiza in domenii precum dezvoltare si strategie organizationala, consultanta, vanzari, marketing, contabilitate, resurse umane dar si psihologie si coaching.

 

Dupa finalizarea programului, participantii beneficiaza de o ora de consultanta de business sau coaching, intr-o sedinta 1-la-1 cu unul dintre trainerii programului, in functie de nevoile fiecaruia.

Read More
Featured

Bugetul mediu pentru training: 400 euro/manager. Cum “prinde” invatarea prin gamification la noi?

Peste 63% dintre companiile din Romania aloca un buget mediu anual de peste 400 de euro pentru un manager, 31% dintre aceste depasind pragul de 800 euro/manager, releva un studiu EXEC-EDU, despre tendintele din piata de training si dezvoltare.

 

training bugete

 

Prin comparatie, la nivelul angajatilor fara functii manageriale, doar 19% dintre companii aloca un buget mediu anual de peste 400 euro/angajat.

 

Restul de 81% dintre companii directioneaza un buget de pana la 400 de euro, cele mai multe, respectiv 45% dintre acestea, alocand un buget de maxim 200 de euro/angajat.

 

Pentru manageri, companiile apeleaza cu precadere la training livrat de companii externe specializate, in fata altor forme de invatare, precum coaching si mentoring sau e-learning.

gamification

Desi este un subiect ‘hot’ in prezent la nivel global, in Romania invatarea prin gamification se regaseste, inca, intr-o pondere timida printre formele de dezvoltare. Concret, in Romania invatarea prin gamification se regaseste doar la 5% la nivel de middle management, respectiv 3% la nivel de top management.

Read More
Featured

Doar 1 din 5 tineri doreste sa preia afacerea familiei

Doar unul din cinci tineri ai caror parinti au o afacere de familie este deschis la posibilitatea de a prelua afacerea familiei. Dintre acestia, doar 3,5% intentioneaza sa preia afacerea imediat dupa terminarea studiilor, conform studiului „Coming home or breaking free?”, realizat de EY si Universitatea St. Gallen. Dorinta de a prelua afacerea creste usor la cinci ani dupa absolvire, cand 4,9% dintre respondenti afirma ca intentioneaza sa preia afacerea familiei.

 

Imediat dupa absolvire, tinerii se vad mai degraba lucrand in cadrul unei firme medii sau mari. Astfel, 23% dintre respondentii studiului EY „Coming home or breaking free?” isi doresc sa lucreze intr-o firma cu peste 250 de angajati, 20% planifica sa se angajeze intr-o afacere de dimensiuni medii, in timp ce 17% intentioneaza sa lucreze intr-o firma mica.

 

La cinci ani de la terminarea studiilor, procentul celor care isi doresc sa creeze propria afacere creste de la 7 la 35%, ceea ce indica faptul ca nu lipsa spiritului antreprenorial este cea care impiedica tanara generatie sa se alature afacerii parintilor.

 

Conform studiului, respondentii din Mexic, Belgia si Slovenia isi doresc cel mai mult sa se alature afacerii familiei la cinci ani de la incheierea studiilor, in vreme ce respondentii din Statele Unite, Israel si Danemarca isi doresc cel mai putin sa calce pe urmele parintilor lor.

Read More
Economie Featured

Magazinele, obligate sa vanda produse romanesti => o idee care sfideaza logica economica

Ce face un politician cand vrea sa iasa in evidenta? Are mai multe solutii, dar cele mai la indemana sunt strategiile populiste care ignora logica economica. Cea mai recenta este propunerea legislativa initiata de senatorul PSD Ovidiu Dontu care ar urma sa ajunga si in atentia Camerei Deputatilor, for decizional:

–  Propunerea legislativa instituie obligatia comerciantilor persoane juridice sa achizitioneze produsele din categoriile carne, legume si fructe in proportie de cel putin 51% corespunzator fiecarei categorii, din lantul alimentar scurt, adica din productie romaneasca.

Propunerea este proasta 1. din punct de vedere legal si, mai ales, 2. dpdv economic:

 

1. Potrivit unor specialisti in drept consultati de HotNews.ro, proiectul de lege ridica mari semne de intrebare in ce priveste respectarea legislatiei comunitare. Astfel, proiectul de lege incalca articolul 28 al Tratatului de Functionare al Uniunii Europeane (TFUE).

2. Aceasta propunere ar favoriza producatorii locali, iar acest efect este apludat de multi romani care nu inteleg ca cel care va suferi in cele din urma este consumatorul: preturile produselor vor creste, iar calitatea lor va scadea.

Din pacate, protectionismul capata tot mai multi suporteri la nivel local (vezi pozitia luata de presedintele Traian Basescu care ne invita, in 2009, sa cumparam produse “made in Romania” si proiectul actual ca tarabele din piete sa fie accesibile doar producatorilor persoane fizice, care vor vinde numai legume si fructe romanesti). Protectionismul, promovat cu aplomb, promite ideea de bunastare, insa respingerea produselor din strainatate amana iesirea unei economii din criza si afecteaza consumatorul, care poate decide pretul si structura pe o piata libera.

Foarte multi dintre cei care salute propunerea Senatului considera ca importurile ca sunt rele. “De ce sa importam lapte, carne, legume si fruce, in loc sa le producem majoritar in tara. Firmele autohtone vor muri si, prin urmare, taxele colectate de pe urma lor vor scadea!” este o retorica constanta in vocabularul economic curent.

Ce nu intelegem aici este ca a. cu cat importurile vor fi mai reduse, cu atat mai putine exporturi putem face. Fara importuri nu putem avea exporturi, intrucat strainii nu vor avea resurse pentru cumpararea bunurilor si serviciilor noastre; b. importurile creeaza competitie produselor si serviciilor autohtone, deci creste competitivitatea antreprenorilor locali si c. (aviz celor care isi doresc sa creasca taxele colectate!) importurile sunt, de asemenea, taxate de catre guvern.

 

As incheia cu argumentarea economistului Murray N. Rothbard (Protectionism and the Destruction of Prosperity), care explica intr-un mod foarte relevant boala protectionismului:

 

“Acesta este doar o cerere de a leza consumatorii si prosperitatea pentru a acorda privilegii permanente unor grupuri de producatori mai putin eficienti, pe cheltuiala firmelor mai competente si a consumatorilor. In acelasi timp, protectionismul este un tip de asistenta deosebit de periculos pentru ca incarcereaza permanent comertul in mantia patriotismului.”

 

 

Read More
1 28 29 30 31 32 58