Trends

Agenda managerilor: 6 tendințe după 6 luni de pandemie care, în opinia mea, se vor accentua!

Iată că au trecut șase luni de la debutul stării de urgență instituită în România în 16 martie 2020, moment care  a coincis cu un moment zero pentru o serie de schimbări profunde în mediul de business românesc. Multe tendințe noi s-au conturat ori au accelerat în ultimele șase luni, așa  că vă propun să analizăm doar șase dintre acestea care influențează felul în care lucrăm, comunicăm și creștem.

1. Work Remote – sau mai degrabă Work from Anywhere (WFA)

Este știut deja că pandemia COVID-19 a schimbat fundamental modul în care angajații lucrează astăzi, iar prezența în clădirile de birouri a fost înlocuită rapid cu munca de acasă și, în curând, cu munca de oriunde, în locuri în care acum un an părea imposibil să muncești. Și în opinia mea, revenirea în clădirile de birouri este puțin probabilă în viitorul apropiat, iar tot mai mulți angajați care lucrează acasă vor să schimbe temporar locul de unde muncesc, companiile trebuie să fie pregătite din perspectiva comunicării interne și a dezvoltării culturii organizaționale în contextul în care asistăm la schimbarea de paradigmă de la “work-from-home” la “work-from-anywhere”.

Discut cu multe firme , clienți sau parteneri de business, și majoritatea managerilor îmi spun că odată ce va trece pandemia, vor prefera un sistem hibrid de lucru, de acasă și de la birou. Potențialul este mare la nivel general dacă ne gândim că România este statul din UE cu cea mai mică pondere de angajați care au trecut la telemuncă, ca urmare a riscului generat de COVID-19. Astfel, țara noastră este singurul stat membru UE cu un procent sub 20% al salariaților care au muncit de acasă, în pandemie.

2. Crowdfunding și Angel Investing

O problemă pe care am observat-o în mediul de business în ultimele șase luni este că fondatorii au nevoie de oameni care să creadă în ei încă de la început, de capital, sfaturi și de networking. Iar mulți investitori, fonduri de investiții, așteaptă până când firmele înregistrează o tracțiune vizibilă. Prin urmare, există un spațiu lipsa de finanțare care începe să fie acoperit de investitori de tip business angel și de platforme de crowfunding. A crescut numărul investitorilor de tip angel în România, doar trebuie create echipe complementare cu un produs care să aibă o strategie go-to-market viabilă. Să luăm doar două exemple: noile platforme de crowdfunding și ecosistemul UiPath, care crează o nouă generaţie de milionari, mă refer la angajații de top din care companie care pot investi la rândul lor în ecosistemul local cu firme tech.

3.  Digitalizare, digitalizare, digitalizare

Tot mai multe studii arată cum coronacriza a accelerat dezvoltarea digitală, inclusiv în România, cu cel puţin doi ani. Mişcarea spre digitalizare, lucrul la distanţă, comenzile online şi utilizarea resurselor IT de tip cloud au dus la explozia digitalizării, însă acest proces de digitalizare este încă la început, din două motive, în opinia mea: în primul rând, administrația publică abia acum face primii pași spre debirocratizare digitală, iar in mediul de business sunt multe firme care au cifre de afaceri între 500.000 de euro și 2 milioane de euro care au nevoie de digitalizare, însă nu au încă bugete pe măsură. 

4. Personal Branding pentru Networking

În condițiile în care numărul evenimentelor la care putem participa va fi în scădere în următoarele 12 luni, iar managerii și anteprenorii vor fi tot mai reticenți să participe la acțiuni mari de networking, aceștia vor investi tot mai mult în crearea de conținut pentru a-și dezvolta brandul personal cu scopul de a-și extinde rețeaua de business. Noi platforme sunt mult mai accesibile acum managerilor și fondatorilor români: blogul, newsletter-ul profesional, platforma proprie de LinkedIn și podcast-ul. 

5. Podcasting: platformă nouă de creare de conținut

Observ un consum tot mai mare de podcast-uri în România, dar și proiecte noi create de marile branduri, corporații sau firme antreprenoriale. În plus, noile medii de comunicare au devenit în ultimul timp relevante pentru public şi încep să atragă atenţia clienţilor şi agenţiior de publicitate, care au nevoie de informaţii credibile, corecte, pe care să îşi bazeze deciziile strategice de comunicare. 

În România, conform unui studiu al BRAT, aflăm că 37,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 50 de ani – şi anume 3,2 milioane de persoane – consumă conținut audio online în format podcast.

6. Mai multe programe de tip Stock Options Plan

Mă aștept că atractivitatea programelor de tip Stock Options Plan să fie creștere în România și să fie agenda antreprenorilor mai ales în contextul Covid-19 în condițiile în care anumite beneficii salarile nu mai pot fi onorate în actualul context economic.

Un program SOP reprezintă un instrument/program de motivare și recompensare a personalului unei companii. Specific, salariaților li se acordă dreptul că, la o dată viitoare, să opteze pentru a achiziționa la un preț preferențial (sau a primi chiar gratuit) acțiuni în cadrul companiei. Pe cale de consecință, SOP este și o formă prin care se răsplătește loialitatea salariaților, îmbunătățindu-se retenția acestora.

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
You may also like
NEW TRENDS: How six months of the COVID-19 pandemic changed the Business Environment in Romania

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
Israel – România: cum construim punți de legătură TECH între cele două economii

Relațiile comerciale bilaterale dintre Romania și Israel se intensifică de la an la an, pe măsură ce ambele state conștientizează...

Close