Cum evolueaza cele mai importante medii de promovare in 2015? (TV, internet, print, radio, ooh, cinema). Cum arata bugetele de publicitate ale companiilor in 2015 fata de T1 2014?
[dropcap]P[/dropcap]resedintele Traian Basescu este din nou marinar cu acte in regula: s-a dus la Centrul de simulare al CERONAV din Constanta, a sustinut o testare pe un simulator de navigatie si i s-a reconfirmat brevetul de comandant de nava. In incercarea de a „poza” precum Vladimir Putin intr-un politician viguros si de a se pozitiona drept viitor premier al tarii, Traian Basescu a mai transmis publicului ca e „mai usor sa conduci o tara decat o nava”.
Mesajul transmis nu este o noutate in strategia de comunicare a actorului politic Traian Basescu. Anul trecut, in miezul verii, presedintele Traian Basescu insista asupra experientei sale pe mare:
“Am facut serviciu pe cele mai grele nave si pe cele mai riscante. Nu m-am apucat de politica inainte sa fiu un excelent profesionist. Cine s-a uitat la finala Campionatului European a vazut ca terenul avea 100 de metri, nava mea avea 306 metri”.
Initiativa presedintelui de a reconfirma brevetul de comandant de nava da in vileag o slabiciune personala: ii este foarte greu sa isi modifice structural imaginea. O schimbare ar putea fi transformarea sa dintr-un haiduc intr-un intelept, insa acest lucru pare imposibil. Prin spiritul sau conflictual, ii vine peste mana sa renunte la costumul de pirat (vezi caracteristicile profesiei de marinar) pentru tinuta de profesor al unei “scoli pentru politicieni”, proiect pe care promitea ca l-ar lansa dupa ce isi va incheia mandatul de sef al statului.
Scriam ca miturile care au napustit imaginarul romanesc postdecembrist trebuie sa dispara si ca eroul salvator si haiducul, varianta mioritica a piratului care nu vrea sa negocieze, vor fi inlocuiti de vizionari. Gesturile de comunicare ale lui Traian Basescu ne arata pentru a nu stiu cata oara ca se simte excelent in pielea eroului care ataca si ca haiducul nu poate fi un negociator. E lesne de inteles ca presedintelui Traian Basescu ii place sa ramana pentru totdeauna un pirat in mintea romanilor. Care sunt insa trasaturile unui pirat in politica? O carte excelenta despre miturile fondatoare in politica, “Cea mai buna dintre lumile posibile”, ne arata cum “haiducul este acel personaj care se afirma pe scena politica nu prin apartenenta la o institutie, ci printr-un mod direct de a actiona, fara retineri, specific oamenilor simpli din randurile carora provine”.
Sursa foto + video: Facebook, Alaturi de Presedintele Nostru
[dropcap]J[/dropcap]oi, 11 aprilie, voi fi mentor. Abia astept! Practic, voi participa la cea de-a patra intalnire Venture Mentoring din acest an, evenimentul avand ca tema felul in care trebuie sa isi promoveze antreprenorii afacerile, ce asteapta jurnalistii de la fondatorii de companii pentru a scrie despre ele.
Intalnirea denumita ”Comunicare pentru start-up-uri: ce poveste asteapta un jurnalist de la un antreprenor”, va avea loc la sediul Fundatiei Post-Privatizare.
Workshop-ul va dezbate modul in care antreprenorii isi pot prezenta afacerea, produsul sau serviciul in fata unui jurnalist, cum sa isi defineasca start-up-ul pentru a genera un subiect de stire sau cum sa isi planifice strategia de comunicare.
Ca jurnalist de business, ma simt bine in preajma antreprenorilor cu care interactionez si despre care scriu zilnic si imi face placere sa vorbesc despre ei. De ce? In primul rand, pentru ca antreprenorii creeaza businessuri, genereaza locuri de munca. Un antreprenor este un mijlocitor intre capital si forta de munca. In al doilea rand, pentru ca intreprinzatorii au o imagine proasta in Romania. Sunt atat de multi antreprenori de valoare care nu ies in fata. Daca te duci in Statele Unite ale Americii si spui ca esti antreprenor, vei fi privit bine. Aici lucrurile nu stau (inca) asa. In al treilea rand, acestia sunt ignorati de guvernanti. In al patrulea rand, o economie care se bazeaza preponderent pe afacerile mici face fata mai usor socurilor externe. Al cincilea argument este ca avem nevoie de alte modele.
Sesiunea isi propune sa continue dezbaterea inceputa anul trecut, Comunicare si branding pentru start-up-uri condusa de Iuliana Butuc-Cerchez (corporate affairs officer in cadrul grupului Gecad), prezentand de data aceasta perspectiva unui om de presa.
Pentru mai multe informatii despre Venture Mentoring si modalitatea de participare in cadrul intalnirii din 11 aprilie, vizitati www.ventureconnect.ro.
Venture Mentoring este un program prin care invitatii VentureConnect, fundatia care organizeaza acest program, se intalneste cu antreprenorii care au nevoie de raspunsuri si solutii la problemele de business pe care le intampina. Temele abordate sunt diverse, printre acestea numarandu-se subiecte legate dezvoltarea businessului, dezvoltare de produs, marketing si comunicare, proprietate intelectuala, procesul de finantare si exit.
Programul VentureConnect a fost lansat in 2010 de catre Ana Maria Andronic (senior associate la Biris Goran) si Daniel Visoiu (partener la Biris Goran), impreuna cu un grup de antreprenori IT / online format din Marius Ghenea (antreprenor si business-angel), Radu Georgescu (presedinte al grupului Gecad), Orlando Nicoara (director general al Mediafax Group si antreprenor online), Péter Barta (director executiv Fundatia Post-Privatizare) si Dragos Roua (antreprenor online).
In luna februarie 2012, a fost lansata Fundatia VentureConnect, care a dat startul altor programe dedicate mediului antreprenorial: Venture Mentoring si comunitatea de investitori Angel Connect.
Sursa foto: justiceandenvironment.org
[dropcap]R[/dropcap]aspunsurile mai multor specialisti consultati de mine aici – cvintetul format dintr-un antreprenor, un manager, un consultant si doi profesori universitari care au scris o serie de carti de specialitate – arata ca, in situatii de criza, cel mai mic detaliu poate genera consecinte extrem de grave.
Opinia mea, pe scurt: in timp ce organizatiile au interesul de a evidentia finalul unei crize (de exemplu, se anunta printr-un comunicat ca toate produsele sunt sigure pentru consum) si, in aparenta, criza a trecut, de fapt, pentru jurnalisti crizele nu se termina niciodata intru totul. Jurnalistii au si cauta constant ocaziile de a reveni asupra crizei: o judecata de valoare formulata dupa mai mult timp, o data aniversara care ofera oportunitatea unui bilant jurnalistic, comentarii tardive ale unui intervievat, etc.
Chiar daca rolul presei este sa informeze publicul si sa relateze evenimentele actualitatii, sa nu ignoram o realitate pe care o cunosc profesorii, consultantii, managerii si antreprenorii, in egala masura: intr-o situatie de criza este foarte adevarat aforismul jurnalistic conform caruia ziaristul abordeaza subiectul avioanelor care au un accident si nu pe cel al zborurilor care ajung la fix. Totusi, este esential de inteles ca jurnalistul nu este nici aliat, nici adversar al organizatiei afectata de criza, ci un profesionist al informatiei: el isi propune sa relateze faptele, de preferat inaintea celorlalti.
Mi-a placut explicatia Elizei Rogalski, Founding Partner in cadrul Rogalski Grigoriu Public Relations:
“Managementul comunicarii de criza este ca pilotatul unui avion: 90% preventie, 10% reactie. Asta inseamna ca multe situatii defavorabile pot fi anticipate si gestionate de timpuriu astfel incat fie sa nu mai “explodeze” in spatiul public, fie sa se “detoneze controlat”.
In etapa de preventie, identifici si evaluezi potentialul de risc al fiecarei situatii si lucrezi pentru ca acesta sa nu genereze o criza de amploare.
In etapa de reactie, pui in aplicare toate scenariile pe care le-ai anticipat anterior si ulterior reabilitezi produsul aflat in dificultate. Asta spune cartea si practica internationala.
Sursa foto: laurelpapworth.com