[dropcap]I[/dropcap]mbucurator: tot mai multe companii abordeaza comunitatea antreprenoriala careia ii aloca cercetari de piata pentru a intelege comportamentul microintreprinderilor, vitale pentru dezvoltarea economica, dar confruntandu-se in acelasi timp cu probleme serioase.
Astfel, potrivit unei cercetari comandate de Regus, 80% dintre antreprenorii romani ar lua-o din nou de la inceput, in ciuda dificultatilor si a lipsei de sprijin din partea statului. La nivel global, procentul acestora se ridica la 85%.
Cea mai recenta cercetare Regus, care cuprinde peste 26.000 de persoane din conducerea superioara si proprietari din peste 90 de tari, confirma ca antreprenorii romani, prompti si flexibili, considera birocratia (87%) ca cel mai mare inhibitor pentru pornirea unei afaceri in prezent. Lipsa suportului guvernamental (85%), dificultatile de accesare a creditelor (76%) si starea economiei (67%) le urmeaza. Peste jumatate dintre antreprenorii romani au citat ca un obstacol important, de asemenea, dominarea pietei de catre marile corporatii.
„Antreprenorii sunt motivati, de neoprit! Cine stie in ce stare ar putea fi economia daca acestia ar decide sa aleaga calea sigura si sa faca reduceri, precum o mare parte dintre competitorii lor mai mari si, dupa cum se poate demonstra, cu mult mai multe resurse. Provocarile cu care se confrunta nu sunt noi, cei mai multi afirma nu au simtit un impact major din partea initiativelor de sprijinire ale statului, in ciuda initiativelor lansate de guvern”, spune Ramona Iacob, Regus Market Team Leader.
Cei chestionati au calificat viata antreprenoriala ca pe o “experienta extrema, pentru care iti trebuie nervi de otel”. “ “Generam circa jumatate din bunastarea natiunii, dar avem parte numai de o mica fractiune din atentia statului! Cu toate acestea, administrarea propriei mele afaceri a fost cea mai buna decizie pe care am luat-o si as face-o din nou oricand.”
IMM-urile sunt „motoare de dezvoltare” numarand pana la 99 la suta din companii si 40 – 50 la suta din PIB.[1] La nivel global, 50 la suta din toate locurile de munca sunt generate de IMM-uri,[2] dar, in ciuda acestui fapt, acestea atrag doar un mic procent din investitia generala din G20.[3]
[1] Brown S, Harris K, Toward an Understanding of Consumer Perspectives on Experiences, Journal of Services Marketing, 24, 2012
[dropcap]L[/dropcap]a Viena l-am intalnit recent, alaturi de alti jurnalisti de business, pe profesorul Nikolaus Franke, fondatorul Institutului de Antreprenoriat&Inovatie din cadrul Universitatii de Economie si Business din Viena. In 2001, cand acest instituta fost creat nu exista nici macar o institutie de educatie specializata in antreprenoriat, de altfel o realitate specifica unversitatilor europene. Subiectele care aveau legatura cu antreprenoriatul erau respinse atunci, iar abordarea antreprenoriala lipsea din oferta educationala. In prezent, el coordoneaza 100 de profesori si angajati in departamentele administrative ale Institutului, ceea ce releva o crestere a importantei pe care antreprenoriatul o are in mediul universitar.
La Institute for Entrepreneurship and Innovation au teminat deja 1000 de studenti in 12 ani, iar multi dintre absolventi sunt interesati sa pastreze legatura cu universitatea, sa-i ajute in dezvoltarea programului si a proiectelor. Un lucru notabil e faptul ca, dupa absolvirea MBA-ului, absolventii au fondat de-a lungul timpului aproximativ 150 de companii prin care au fost create 1500 de locuri de munca.
De interes e faptul ca antreprenori romani studiaza la Institute for Entrepreneurship and Innovation. Va invit sa-l cunoasteti aici pe unul dintre ei – Iulian Padurariu – si sa cititi opiniilelui Nikolaus Franke (foto) despre antreprenoriat. Declaratiile mai importante obtinute in urma interviului luat la Viena sunt disponibile mai jos.
“Criza a influentat modul de gandire antreprenorial. Suntem intr-o etapa de tranzitie in Europa, dintr-o economie stabila catre una caracterizata prin instabilitate. Oamenii se pregatesc pentru schimbare. O criza aduce preocuparea fata de antreprenoriat catre o audienta tot mai mare.”
Cultura esecului in business.“Avem nevoie de o perspectiva realista fata de esec. Abordarea europeana spune ca un esec este distrugator pentru indivizi si ca nu ai voie sa gresesti. Ce-i drept, nimanui nu-i place sa greseasca, insa trebuie sa intelegem ca implicarea in proiecte ambitioase aduce de la sine si posibilitatea esecului. Esecul nu are doar aspecte negative, ci contine si oportunitatea de a invata. Invatarea este cruciala pentru antreprenori. Foarte multi antreprenori celebri au intampinat probleme la inceput de drum si au avut insuccese. De exemplu, Disney (VEZI VIDEO mai jos) a obtinut succesul abia dupa patru esecuri financiare. Trebuie sa acceptam si acea componenta a inovatiei care contine, de asemenea, elemente de risc. Daca vrei sa reduci riscurile prin toate mijloacele, atunci iti vei asuma implicit diminuarea inovatiei.”
“Antreprenorii fac foarte multe greseli, insa una particulara este lipsa interdisciplinaritatii din modul de construire a unui start-up. De exemplu, se intampla ca un inginer IT, care a gasit produsul dorit de piata, sa nu fie in stare sa-si dezvolte businessul printr-o strategie sanatoasa. Acest lucru se poate intampla alaturi de un partener specializat in dezvoltarea afacerii.”
Legatura dintre inovatie si antreprenoriat. “Studiile arata ca sansele unui succes in antreprenoriat cresc pe masura ce fondatorii companiilor sunt mai experimentati intr-o anumita industrie, insa situatiile in care incepatorii inoveaza mai mult sunt tot mai numeroase. Incepatorii au o capacitate mai mare de a inova. Inovatiile disruptive au loc atunci cand un model deja stabil este provocat si in cele din urma depasit de unul nou. Acest lucru se poate intampla datorita schimbarilor tehnologice, a unei inovatii in modelul de business si mai ales in randul antreprenorilor aflati la inceput de drum.”
“In Austria, ca in multe tari europene, am avut o traditie lunga si puternica in favoarea unei cariere in sectorul public. Nu avem o mostenire foarte bogata in ce priveste antreprenoriatul, desi multi ganditori ai stiintei de profil sunt din Austria: Peter Drucker, Joseph Schumpeter, spre exemplu. Daca in urma cu 10-20 de ani o cariera de functionar public era cel mai atragator lucru pentru un student, acum lucrurile s-au schimbat considerabil: acesta este tot mai preocupat de o abordare antreprenoriala.”
Resurse utile:
site-ulInstitute for Entrepreneurship and Innovation;
[dropcap]C[/dropcap]ei de la PwC au publicat un studiu foarte fain (Family Business Survey Romania) care releva comportamentul antreprenorilor si al afacerilor de familie, doua entitati ce aduc stabilitate economiei si reprezinta un motor de crestere economica.
Potrivit studiului PwC, majoritatea proprietarilor de afaceri de familie din Romania mizeaza pe o crestere constanta a afacerilor si o dublare a exporturilor in urmatorii cinci ani, dar ar dori sprijin de la Guvern sub forma de facilitati fiscale, garantii sau imprumuturi de stat, pentru retehnologizare.
„Antreprenorii sunt sarea pamantului. Ei sunt cei care transforma ambitiile in realitate, inovand, rasturnand ierarhii incetatenite de cand lumea si producand valoare. Ei reprezinta motorul indispensabil al unei economii, dau stabilitate acesteia si creeaza locuri de munca. PwC intelege sa onoreze antreprenorii romani prin lansarea acestui prim studiu axat pe problemele cu care se confrunta afacerile de familie, dar si prin crearea unei catedre universitare dedicate antreprenorilor de maine”, Vasile Iuga (foto), Country Managing Partner, PwC Romania.
Concluzii aparte din studiul Family Business Survey Romania:
1. Afacerile de familie din Romania au avut performante bune in ultimul an: 71% dintre respondenti obtinand o crestere a afacerilor; antreprenorii sunt destul de increzatori cu privire la perspectivele de crestere pe urmatorii cinci ani, 61% asteptandu-se la o crestere constanta, in timp ce 13% tintesc un avans mai agresiv.
2. Atunci cand vine vorba de provocarile intampinate de catre afacerile de familie, cei mai multi dintre proprietarii si managerii afacerilor de familie mentioneaza factori din mediul extern, precum conditiile pietei (52%) sau accentuarea concurentei (32%).
3. Aproape jumatate (42%) dintre respondenti sunt preocupati de regimul fiscal si 29% de reglementari si politici guvernamentale.
4. Aproximativ o treime (32%) dintre respondenti planuiesc sa se concentreze pe reorganizarea companiilor in urmatorii ani, in timp ce 26% sunt ingrijorati cu privire la capacitatea de productie si abilitatea de a face fata comenzilor clientilor; cel mai presant aspect privind managementul fluxului de numerar/controlul costurilor pare sa fi fost cumva atenuat, numai 19% dintre respondenti mentionandu-l, iar 10% concentrandu-se mai curand asupra planificarii si optimizarii fiscale.
5. Antreprenorii romani se arata increzatori in imbunatatirea rezultatelor financiare, iar estimarile privind exporturile indica o crestere de pana la 27% din cifra de afaceri in urmatorii cinci ani.; astfel, afacerile de familie din Romania vor inregistra cel mai ridicat ritm de crestere a exporturilor din lume (77%), inaintea celor din Grecia (70%), Turcia (64%) si Italia (67%).
6. Proprietarii si managerii de firme ar dori ca Guvernul sa ia masuri pentru usurarea poverii fiscale prin aplicarea de exceptii pentru taxarea profitului in cazul profiturilor reinvestite.
7. Antreprenorii si-ar dori simplificarea, predictibilitatea si stabilitatea legislatiei si o reducere a birocratiei.
8. O alta solicitare pentru guvern se refera la oferirea de sustinere pentru accesarea de noi piete prin garantii de stat, dar si sprijin pentru dezvoltarea afacerii, networking si activitati de marketing.
9. Reprezentantii afacerilor de familie vor de asemenea imprumuturi de stat sau credite fiscale pentru achizitionarea de noi tehnologii care le-ar permite sa isi creasca productivitatea si sa faca fata mai bine competitiei.
10. Antreprenorii locali resimt inadecvarea sistemului educational romanesc la piata muncii si se arata nemultumiti de calitatea scazuta a pregatirii noilor absolventi, 58% dintre proprietarii si managerii afacerilor de familie declarand ca acestia nu au abilitatile potrivite pentru a aduce valoare adaugata angajatorilor.
[dropcap]I[/dropcap]ntr-o tara in care doar 37.000 de femei au statutul de patron (atentie, Romania are 695.500 de firme!), antreprenoarele de talia Cameliei Sucu merita ascultate.
Camelia Sucu deruleaza afaceri in industria mobilei si in domeniul agriculturii. Ea a investit 5 milioane de euro in Piata de Gros, o locatie de 12 hectare si hale construite de circa 25.000 mp.
Medic de profesie, Camelia Sucu a povestit in emisiunea Start-Up Wall-Street (vezi inregistrarea mai jos) cum instinctul a caracterizat-o in afaceri inca de la primii pasi pe care i-a facut in antreprenoriat in anii ’90.
Ce am invatat de la Camelia Sucu: citate de pastrat
“Competitia este esentiala pentru un intreprinzator. Competitia e un soi de adrenalina pentru noi, antreprenorii.”
“Vreau si pot! Mereu m-am ghidat dupa acest principiu de viata, chiar si in situatiile in care am fost ocupata de depasesc tot felul de probleme.”
“Afacerile din anii ’90-’00 nu insemnau doar lapte si miere. Antreprenoriatul implica atunci si foarte multe obstacole.”
“La vremea cand am intrat in zona de business nu stiam sa definesc antreprenorul si nici unde sa-l caut. Am fost aruncati intr-o competitie pentru care nu eram pregatiti. Antreprenoare am fost mai intai prin definitie. Faceam lucrurile absolut instinctual”.
“Imi plac sa controlez banii pe care ii investesc.”
“Pentru cei care vor sa acceseze fonduri europene in agricultura am urmatoarele sfaturi: sa-si faca un proiect, sa isi gaseasca un consultant care sa stie exact ce se intampla, sa nu ia primul NU ca pe ultimul. Poate ca exista prea multa birocratie, insa spre norocul nostru oamenii sunt mult mai deschisi si mai rabdatori pentru a te informa in aceasta zona.”
“Dezvoltarea unei afaceri trebuie gandita pe baza unui parteneriat cu bancile si fondurile europene, in timp ce rezervele proprii sunt pentru un implus de moment.”
“Un antreprenor instinctual se concentreaza asupra ideii si abia apoi isi face un plan de afaceri.”
[dropcap]G[/dropcap]lobal Entrepreneurship Monitor (GEM) tocmai ce a publicat un raport consistent cu 86 de pagini despre starea antreprenoriatului la nivel global. Cercetarea, inceputa in 1997 ca un parteneriat academic intre London Business School din Marea Britanie si Babson College din Statele Unite ale Americii, a ajuns in prezent o ampla analiza la realizarea careia contribuie 400 de cercetatori din 99 de tari. Din Romania au participat profesorii de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Am citit raportul GEM (pdf) si am descoperit, pentru inceput, o scurta clasificare care ne poate ajuta sa intelegem mai bine antreprenoriatul.
Pe scurt,avem 6 etape de evolutie ale antreprenoriatului, asa cum reiese din graficul de mai jos. Conceptualizarea antreprenoriatului ca proces cu mai multe componente este util pentru evaluarea spiritului intreprinzator in puncte diferite de dezvoltare.
Antreprenorii potentiali – grupul format din cei care au posibilitati financiare sa inceapa un business, au identificat oportunitatile din piata, dar nu intentioneaza inca sa-si lanseze propriile afaceri. Care este sursa acestei amanari? Frica de esec.
Hotaratii (Intending to Start) – pentru unii antreprenori potentiali, intentia de a incepe propria afacere este fundamentata de perceptia societatii cu privire la antreprenori, statutul de care acestia se bucura in societate si gradul pozitiv prin care media descrie activitatea antreprenoriala.
Antreprenorii in curs de formare (Nascent or Just Starting) – sunt acei antreprenori care au inceput un business propriu dar au mai putin de trei luni pe propriile picioare.
Noii antreprenori – cei care au intre 3 luni si 3 ani si jumatate la carma propriilor afaceri.
Antreprenorii consolidati – sunt acei intreprinzatori care au un business mai vechi de 3 ani si jumatate; aici intra si antreprenorii care au iesit dintr-o afacere printr-un exit, dar reprezinta in continuare o sursa-cheie pentru alti intreprinzatori (prin finantari, activitati de mentorat, etc.)
Antreprenorii-suspendati (Discontinuance) — sunt acei intreprinzatori care au intrerupt activitatea antreprenoriala.
Potrivit GEM, din cauza faptului ca anumite conditii care influenteaza antreprenoriatul sunt diferite si foarte complexe de la tara la tara, nu putem concluziona ca o etapa de dezvoltare a antreprenoriatului va duce in mod natural la urmatorul nivel. De exemplu, o economie cu un unumar mare de antreprenori potentiali nu are implicit si o activitate antreprenoriala intensa.
Tarile din UE si cele 6 etape ale antreprenoriatului
[dropcap]O[/dropcap]mul de afaceri Marius Ghenea va fi mentor in cadrul “Antreprenor 2.0”, un proiect implementat de Fundatia Post-Privatizare si partenerii sai, care isi propune sa dezvolte ecosistemul antreprenorial prin crearea unei retele de antreprenori.
In aceasta etapa a proiectului, se cauta 24 de startup-uri cu potential care vor beneficia de sprijin financiar. De asemenea, prin intermediul unor serii de evenimente in intreaga tara, antreprenori sau viitori antreprenori vor avea ocazia sa invete de la Marius Ghenea, de la alti antreprenori de succes, specialisti sau antreprenori locali cum isi pot imbunatati ideea de afacere si cum o pot transforma intr-un business sustenabil. Participarea la program este gratuita.
In cadrul proiectuluise vor organiza 8 conferinte regionale in Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, Brasov, Craiova, Ploiesti si Constanta, unde participantii isi vor putea valida ideea de afacere alaturi de Marius Ghenea, vor invata de la experti cum sa foloseasca instrumente online in dezvoltarea afacerii si vor afla povesti de succes ale antreprenorilor locali. Calendarul conferintelor il gasiti anexat.
“Conceptul acestui proiect mi-a placut inca de la prima discutie cu organizatorii. Imi place sa-mi impartasesc experientele si cunostintele legate de antreprenoriat, imi place sa ajut business-urile sa creasca firesc, dar mai ales imi place atunci cand startup-urile pe care le indrum reusesc sa gaseasca nisa pentru succes. Antreprenoriatul inseamna sa daruiesti valoare si sa stii sa-ti pui amprenta acolo unde altii nu au reusit, de aceea sunt increzator ca cele 24 de startup-uri pe care astept sa le descopar vor ajunge in scurt timp afaceri de succes”, spune Marius Ghenea mentor in cadrul proiectului.
Participarea in cadrul proiectului e gratuita.
La finalul fiecarei conferinte, in baza formularului de inscriere completat, juriul format din antreprenori de renume va alege 50 de participanti care vor merge in etapa urmatoare. Acestia vor participa la workshop-uri timp de doua weekend-uri consecutive, unde vor invata cum sa isi redacteze propriul business plan. La finalul training-urilor vor fi alesi 20 de participanti care au elaborat planuri de afaceri cu potential economic. Acestia, timp de trei saptamani, vor beneficia de doua sesiuni de mentorat one-to-one alaturi de consultanti care ii vor ajuta sa isi demareze afacerile si sa intocmeasca o strategie de dezvoltare. La final, afacerile vor fi analizate si trei dintre acestea vor fi premiate.
Scenariul este acelasi pentru toate cele 8 orase, astfel ca, la finalul programului, 24 de startup-uri vor fi castigatoare si premiate cu suma de 12.500 de lei fiecare.
[dropcap]F[/dropcap]iti spontani si creativi! Puteti face greseli! Imagineaza-ti aceste replici spuse dintr-o data de profesorul de matematica copiilor tai. Sau gandeste-te ca imboldurile apartin sefului tau direct intr-o organizatie care nu tolereaza greseala in mod normal. Cum ti se pare abordarea?
Daca o astfel de comunicare ce incurajeaza greseala ca optiune este prezenta in scoala, firma ori familia ta, inseamna ca esti in locul potrivit. Daca nu, atunci e loc de a imbunatati treburile. La asta m-am gandit atunci cand am interpretat concluziile unui studiu relevant lansat de compania de consultanta Ernst&Young in parteneriat cu Wall-Street.ro: in jur de 50% dintre antreprenori sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, insa doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare. Mai mult, 32% dintre participantii la studiu considera ca esecul este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competentelor.
Concluziile interviurilor ne arata o stare de fapt celor care urmaresc societatea romaneasca: suntem inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, in plus avem o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri. Imbunatatirea comunicarii privind succesul si inseosebi insuccesul antreprenorilor, promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat ar trebui sa devina actiuni cu prioritate zero cu impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii ani.
Cifrele din studiul de mai sus nu sunt intamplatoare si deloc surprinzatoare: potrivit unei alte cercetari, romanii sunt unii dintre cei mai tematori intreprinzatori mondiali. Concret, un procent de aproape jumatate (45,99%) din populatia adulta a Romaniei evita sa-si infiinteze o firma noua de teama unui esec financiar. Aceasta atitudine antreprenoriala pozitioneaza Romania pe un loc fruntas in topul tarilor pesimiste in participarea la mediul de afaceri. In timp ce tot mai multi tineri asteapta in zadar reglementari etatiste care sa stimuleze crearea de firme noi, ar trebui sa ne concentram, in opinia mea, pe dezvoltarea atitudinii antreprenoriale prin largirea bazei de educatie in domeniul afacerilor pe cont propriu si cu povesti despre insucces, greseli, falimente si esecuri antreprenoriale. Trebuie sa invatam sa acceptam esecul, trebuie sa-l luam ca atare, ca ceva natural si firesc. Inovatia ia nastere mai ales in organizatiile care isi asuma riscuri, iar acest lucru este aproape imposibil de realizat de catre aparatul de stat, asa ca este necesar ca mediul privat sa-si rafineze calitatea de a merge mai departe.
In fapt, calitatea unui antreprenor este sa stie “sa nu rateze un esec”. O stim de la intreprinzatorii din jurul nostru: esecurile te aduc pe pamant, te aduc pe drumul cel bun si, cu cat le faci mai la inceput, e mai bine si te pot indrepta. Daca le faci mai tarziu, risti sa te prabusesti de la o inaltime mai mare. Auzim, de asemenea, sfaturi de la mentori, oameni de business: mergeti din esec in esec fara sa va pierdeti entuziasmul! Ei bine, feedback-ul acesta nu il vei primi de la un birocrat angajat al unei institutii guvernamentale. E simplu: in timp ce o instutitie de reglementare iti toarna cenusa in cap pentru greselile facute, un actor privat dezinteresat iti poate arata (chiar prin greselile proprii) cum sa te concentrezi asupra aspectului pozitiv al “datului in bara”, astfel incat sa folosesti fiecare esec ca o trambulina pentru urmatorul pas catre realizarea obiectivului initial.
Sa luam un exemplu proaspat: una dintre cele mai importante stiri ale anului in mediul de business a fost, fara indoiala, falimentul Mic.ro. Ca multe evenimente din viata lui Dinu Patriciu, acest moment a fost analizat si intors pe toate fetele. Pe noi ne-a interesat exclusiv esecul antreprenorial al miliardarului, astfel incat am cautat alaturi de colegii mei adevaratele explicatii de piata ale insuccesului unui proiect de retail: capital pentru investitii si operatiuni insuficient, management al categoriilor de produse defectuos, o imagine inconsistenta la nivel de grup, etc. Consider ca intr-o societate in care povestile de afaceri sunt abordate din perspectiva politica ori de tabloid, ar trebui sa avem mai multe articole si evenimente in care sa ne fie prezentata si psihologia esecului in business. De asemenea, inainte de a aborda in emisiunile despre antreprenorii romani (seria de intalniri in direct Start-Up Wall-Street) aspectele tehnice ale demararii unei afaceri, discutam mai ales despre unele lectii dureroase pe care oamenii de business le-au invatat: greselile lor care i-au costat sute de mii euro. Auzim si citim tot timpul despre succesele oamenilor de afaceri, dar nu prea mult despre esecurile lor. Ca atare, ar fi sanatos sa acceptam greselile si sa invatam din ele: sa incepem in familie, sa continuam pe bancile scolii, apoi in organizatiile in care lucram sau pe care le cream si, bineinteles, tot procesul sa fie completat de o expunere obiectiva a esecurilor in media (online, bloguri, presa scrisa, TV, etc.)
Singura cale in care esecul devine folositor este atunci cand invatam de pe urma acestuia. Daca vom continua sa esuam si sa tot esuam in procesul invatarii, atunci chiar vorbim despre o nereusita totala. In fond, un esec consta intr-un proiect care nu functioneaza, iar o greseala are ingredientele unui esec repetat. Fara indoiala, lectiile ar fi mai usor de invatat intr-o piata libera, fara constrangeri guvernamentale, intr-un spatiu in care profiturile si pierderile sunt in intregime determinate de succesul sau esecul inregistrat de antreprenor in adaptarea productiei la cererea consumatorilor. Caci succesul sau esecul unui antreprenor, ca specualator, depinde de corectitudinea anticiparilor sale referitoare la evenimente incerte, nu-i asa? Daca da gres in intelegerea lucrurilor care se vor petrece, soarta sa este pecetluita: falimentul. Insa, nu mai trebuie aratat cu degetul de societate, ci, din contra, ar trebui studiat intens astfel incat esecul sa devina o cale de invatare. Modul in care privim esecul celor din jurul nostru este superficial, asa ca recomand sa incepem cu lucruri simple, inspirate din abordarea americanilor, precum in filmul de mai jos, iar apoi sa construim incet-incet un Institut National al Esecului, exclusiv privat. Doar asa ne vom explica mai usor esecul privatizarilor, al dreptei politice, negocierile esuate de la Bruxelles, insuccesul in afaceri sau neizbanda romanilor pe pietele externe.
[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii romani nu dispun de informatii relevante in legatura cu sursele de finantare, organizatiile care sprijina antreprenoriatul, si programele de educatie destinate lor. Mai mult decat atat, imaginea negativa a esecului in afaceri in Romania, dar si mediului economic dificil, sunt obstacole importante pentru antreprenori. Acestea sunt concluziile primei editii a barometrului “Antreprenorii vorbesc” (PDF), lansat de Ernst & Young in premiera la Romanian Business Leaders Summit si pe Wall-Street.ro.
„Antreprenoriatul reprezinta esenta initiativei si a economiei de piata. Este sursa leadership-ului, a marilor afaceri de familie si a corporatiilor care au influentat viata oamenilor in istoria recenta. Am dezvoltat acest proiect pentru a sustine si promova afacerile antreprenoriale de succes si principiile care au facut posibila performanta lor in Romania. Antreprenorii Vorbesc este un proiect care devine realitate prin antreprenori si pentru antreprenori,” a declarat Bogdan Ion (foto), Managing Partner Ernst & Young Romania.
Barometrul Antreprenorii Vorbesc analizeaza perceptiile a 95 de antreprenori locali, care au raspuns chestionarului Ernst & Young in perioada 1 iunie – 15 august 2012, dar si cele exprimate in cadrul interviurilor directe realizate cu 12 cunoscuti antreprenori romani.
Cultura antreprenoriala: o perceptie negativa asupra esecului in afaceri
Chiar daca 50% din respondenti sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, raspunsurile lor privind modul in care este perceput esecul in afaceri de catre mediul de afaceri si societate in ansamblu nu sunt deloc incurajatoare: doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare, in timp ce 32% considera ca este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competentelor.
Amploarea acestor raspunsuri arata ca Romania este inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, indicand o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri.
Imbunatatirea comunicarii privind succesul antreprenorilor si promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat sunt actiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii trei ani.
[dropcap]S[/dropcap]untem la inceputul lunii februarie, ceea ce inseamna ca prima luna din an e data deja uitarii. Gata cu luna “rezolutiilor” (25% dintre cei care isi propun anumite obiective la inceputul anului renunta la ele inca din ianuarie), gata cu cu librariile si salile de fitness pline. Tocmai in acest context scriu urmatoarele doua articole de pe blogul claudiuvrinceanu.ro: ce ar fi sa incepem punerea in practica a “rezolutiilor” in februarie?
Sa incepem cu antreprenoriatul. Ideile de afaceri exista pretutindeni. Unele idei provin din analize atente ale tendintelor pietii sau nevoilor clientilor, altele apar din discutiile cu diversi sau pur si simplu din intamplare. Daca esti interesat de a incepe o afacere in 2013, dar nu stii ce anume sa produci sau sa vinzi, iata unele sugestii si motivatii pentru a genera idei posibile de afaceri.
2013 va fi anul antreprenoriatului
Atunci, de ce sa nu fii tu unul dintre intreprinzatorii care vor pune umarul la cresterea spiritului intreprinzator din Romania si, mai mult, sa castigi mai multi bani de pe urma acestui “pariu” profesional? In prezent, antreprenoriatul are o conotatie dubla: o incercare de a opri somajul si, in acelasi timp, o forma de imbogatire. Și cum in lumea intreaga problemele vor continua, 2013 pare a fi un an bun pentru cei care vor sa rezolve astfel de situatii. Aproape la fel de mult precum au schimbat protestatarii lumea in 2011, iar corporatiile au influentat mersul economiei in 2012, actiunile de antreprenoriat pot face acelasi lucru in 2013.
Un calcul simplu [VIDEO]
Iti propun un exercitiu pe care l-am auzit de la un antreprenor din online-ul romanesc. Știi care este rezultatul inmultirii 40 X 12 X salariul tau lunar? Ceea ce rezulta inseamna banii pe care ii castigi in 40 de ani de munca ca angajat intr-o firma sau la stat. Sa ne imaginam ca viata ta valoreaza 500.000 de euro. Este o perspectiva sumbra daca te uiti la bugetul tau pe viata care include banii pentru casa (300.000 de euro), masina (10-20.000 de euro), mancare (5 euro pe zi) si multe altele. Asa iti dai seama daca aceasta e viata pe care vrei sa o traiesti. Cat fac, de exemplu, 40 x 12 x 1.500 de lei? Raspunsul este 720.000 de lei. Ce reprezinta aceasta cifra? Suma totala pe care o poti castiga ca salariat dupa 40 de ani de munca. Adica, bugetul total pentru intreaga viata. Este o solutie viabila sa fii salariat , mai ales pentru cei care s-au angajat doar pentru beneficiile financiare?
Iesi din multime!
E loc pentru antreprenori. Ca jurnalist de business, ma simt bine in preajma antreprenorilor cu care interactionez si despre care scriu zilnic si imi face placere sa vorbesc despre ei. De ce? In primul rand, pentru ca antreprenorii creeaza businessuri, genereaza locuri de munca. Un antreprenor este un mijlocitor intre capital si forta de munca. In al doilea rand, pentru ca intreprinzatorii au o imagine proasta in Romania. Sunt atat de multi antreprenori de valoare care nu ies in fata. Daca te duci in Statele Unite ale Americii si spui ca esti antreprenor, vei fi privit bine. Aici lucrurile nu stau (inca) asa, deci este loc pentru viitori intreprinzatori. In al treilea rand, acestia sunt ignorati de guvernanti. In al patrulea rand, o economie care se bazeaza preponderent pe afacerile mici face fata mai usor socurilor externe. Al cincilea argument este ca avem nevoie de alte modele.
Incearca o franciza!
Fara indoiala, criza financiara se va prelungi si in 2013, ceea ce ii va face pe romanii cu spirit intreprinzator sa isi dea seama ca este foarte greu sa se descurce pe cont propriu intr-o afacere noua . Astfel, daca doresti sa lansezi un start-up, o oportunitate poate fi sa te indrepti catre o franciza. Iata doar cateva motive pentru care ar fi sanatos sa investesti intr-o franciza: vorbim despre un format de business testat pe mai multe piete, beneficiile datorata parteneriatelor cu anumiti furnizori agreati de compania francizoare si ca franciza ajuta antreprenorul sa isi instruiasca personalul. Nu este de ajuns? Iti propun si cateva modele de succes, ale unor oameni de afaceri romani care si-au extins afacerile prin francize: Octavian Radu (Debenhams, Diverta), Dragos Petrescu (City Grill, City Cafe, BackWerk) Catalin Mahu (La Mama) si Puiu Popoviciu (IKEA- franciza vanduta suedezilor care au intrat astfel direct pe piata romaneasca, KFC, Pizza Hut si recent Cinnabon).
Un magazin de mici dimensiuni
Daca locuiesti intr-un oras mare, cu peste 300.000 de locuitori, o solutie pe care merita sa o incerci este sa-ti deschizi un magazin mic, dar nisat. Pentru a avea succes in piata, trebuie doar sa incerci sa te pliezi perfect pe nevoile specifice unei nise de clienti. Pasul urmatorul este sa creezi o poveste pentru fiecare produs, sa faci in asa fel incat produsul sa aiba o istorie legata de cine l-a inventat sau chiar o fotografie cu persoana care l-a creat.
Incearca o afacere intr-un domeniu “creativ”
Studiile arata ca tinerii dintre 15 si 25 de ani interesati de meserii creative ar vrea sa isi deschida afaceri in domeniul hotelier sau in domeniul vanzarilor online, in timp ce doar 6% dintre acestia ar dori sa infiinteze un business intr-o zona creativa. Pentru a mari numarul celor care vor sa lanseze afaceri in zone creative, au fost lansate proiecte bazate pe fonduri europene prin care sunt oferite cursuri de pregatire pentru tinerii din toata tara si sa finanteze afaceri cu pana la 10.000 de euro.
Investeste in agricultura
O auzim tot mai des: agricultura va fi unul dintre domeniile-vedeta in urmatorii ani. In ceea ce priveste sectoarele cu cel mai mare potential sa dezvolte un avantaj competitiv in urmatorii ani, agricultura este perceputa atat de catre tineri cat si de managerii experiementati ca avand cel mai mare potential de crestere. Acesta este urmat de IT, sectorul energiei si al productiei de bunuri de consum.
Pariul online
Merita sa-l incerci in 2013. Comertul online este o piata in crestere, iar in retail conteaza mult sa te pui in papucii consumatorilor. Iata si un sfat daca te pregatesti sa pasesti pe acest drum: trebuie sa te uitati la clienti si echipa. Cui te adresezi, care sunt asteptarile clientilor si cu cine urmeaza sa satisfaci aceste asteptari. Indreapta-te catre retaileri care nu au vanzari online, sa-i convingi ca vor iesi din piata daca nu vor face si acest lucru, ca e mai ieftin sa vinzi online. Potentialii clienti sunt toti cei care vand si care nu au inca un canal online.
Fii cel mai bun in domeniul tau
Fiecare om trebuie sa deschida o afacere in domeniul pe care il cunoaste. Producerea de pantofi, daca asta este ce stii si iti place, este un domeniu nemaipomenit. Furnizarea de continut, daca asta este ce stii si iti place, este nemaipoment. Daca poti face o gogoasa mai buna decat ceilalti, fa-o. Nu exista domenii in particular mai bune decat celelalte. Daca poti crea un parfum care sa fie altfel, care sa aiba premisele unor vanzari foarte bune, fa-o.
Cauta un produs sau serviciu nou
Gandeste-te cum era viata in urma cu trei decenii. Erau pe atunci calculatoare, telefoane mobile sau magazine non-stop? Nu! Cheia ideilor de afaceri pentru produse sau servici noi este identificarea unor nevoi nesatisfacute a inca. Piata dispozitivelor de securitate sau a aplicatiilor software sau a ambalajelor au explodat in ultimii ani. Azi este varful aplicatiilor pentru telefoanele “smart”. In 2013, cine stie. Uita-te in jur si intreaba-te: ce s-ar mai putea imbunatati in 2013”. Intreaba si pe altii ce si-ar dori sa existe pentru ei. Concentreaza-te pe un segment de clienti sau de industrie in care te-ai simti confortabil si descopera ce altceva nou ai putea oferi?
Acum ai adunat destule idei si motivatii de afaceri? Pune-le pe hartie. Lasa-ti un timp de gandire ca sa se contureze mai bine. Si fii atent la ce te inconjoara din perspectiva unui viitor antreprenor. Nu ai vrea sa te avanti cu o idee oarecare inainte de a vedea daca aceasta este bazata pe capacitatile si interesele tale si potrivita cu lumea care te inconjoara.
[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii sunt optimisti in ceea ce priveste locurile de munca pe care le vor crea anul acesta, circa 54% dintre cei peste 600 de intreprinzatori care au raspuns studiului Ernst & Young Entrepreneur Of The Year (Global job creation 2013), realizat de catre compania de consultanta Ernst & Young. Ei spun ca vor face noi recrutari in 2013.
“Inovatia duce la crearea de locuri de munca. Aproximativ 74% dintre antreprenorii care cred ca inovatia este un avantaj competitiv spun si ca inovatia este o metoda de a crea locuri de munca. Aceasta perceptie este vitala pentru viitorul economiei mondiale. De exemplu, un sondaj realizat de Global Capital Confidence Barometer, arata ca numarul de companii americane din Fortune 500 care au de gand sa creeze noi locuri de munca a scazut de la 48% in aprilie anul trecut la 32% in octombrie, in timp ce majoritatea antreprenorilor din Ernst & Young Entrepreneur Of The Year se asteapta sa isi mareasca numarul de angajati anul acesta.”
Acelasi studiu mai arata ca in prezent competentele conteaza mai mult decat oricand.
Abilitatile care conteaza cel mai mult pentru antreprenori atunci cand angajeaza sunt cunostintele pe care un candidat le are despre industria in care va lucra (57%), cunostintele de vanzari si marketing (25%) si cele de management (22%).
