HAI SĂ OFERIM O VOCE PUTERNICĂ

ANTREPRENORILOR

Fondatorii și managerii firmelor din România au nevoie de o voce comună care să le fie ascultată

De ce emigreaza, de fapt, romanii: “Sistemul e complicat, complex si stricat”

Dec 18,2017 / By Claudiu Vrinceanu / 2 Comments

România se numără printre ţările care exportă personal calificat, iar primii oameni care aleg să părăsească ţara sunt specialiştii din domenii precum cercetare, medicină şi IT&C. Prin implicarea mea in proiectul de repatriere RePatriot, mi-am dat seama că motivele principale pentru care oamenii buni pleacă din România nu sunt de natură financiară, cel mai des invocate explicaţii fiind corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională sau avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale.

„Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cercetare, medicină şi IT&C nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialişti au fost, în această ordine: corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocraţia din instituţiile publice, veniturile mici şi lipsa infrastructurii şi a echipamentelor tehnice”, relevă rezultatele unui studiu privind emigraţia forţei de muncă înalt califiicate din România realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii.

Mai ales în cazul medicilor, observăm ca nu se pleacă din cauza lipsei de bani, bani se pot câștiga și în România, lucrând, spre exemplu, la mai multe spitale (practică de stat și privată).

Problema semnalată în studiu este că avansarea în carieră nu se face pe bază de competențe, iar obediența față de superior presupune și acțiuni care nu au legătură cu atribuțiile sau competențele profesionale. Explicația este simplă și dură: “Sistemul e complicat, complex și stricat.”

De ce pleaca medicii din tara

În cazul medicilor cercetările au arătat că motivele de emigrație sunt în legătură directă foarte multe motive: nivelul salarial redus pentru standardul de viață dorit; condițiile de muncă (ore de muncă pe săptămână, nivel ridicat de stres, lipsa de relații profesionale sănătoase, lipsa unei competiții bazate pe excelență și merit, lipsa de integritate, de transparență, existența nepotismului și a corupției în sistemul medical); lipsa echipamentelor medicale care împiedică aplicarea cunoștințelor și dezvoltarea profesională; lipsa oportunităților educaționale și pentru dezvoltarea carierei; lipsa prestigiului profesiei de medic.

Studiile arată ca principalele motive de neîntoarcere în România sunt corupția din stat, slaba dezvoltare economică a României, investiții străine puține și lipsa politicilor pentru reîntoarcerea emigranților români (înalt calificați sau nu).

Principalii factori care influențează decizia persoanelor înalt calificate de a emigra din România sunt, în opinia celor care lucrează în domeniul medical, corupția din sistemul public (foarte importantă pentru 81%), salariile mici (58%) și, le egalitate, lipsa oportunităților de avansare în carieră și mediul politic (54%) [Studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii].

În ansamblu, factorii care au determinat respondenții din domeniul medical să emigreze sunt
corupția (81% în foarte mare măsură), lipsa oportunităților de dezvoltare profesională (46% în foarte mare măsură), birocrația din instituțiile publice (42% în foarte mare măsură). Rezultatele confirmă concluzii din studii anterioare pe medici români. Posibilitatea de a fi împreună cu familia a determinat în mică măsură imigrația respondenților din domeniul medical.

Așadar, medicii români nu au invocat salariile ca principal motiv de emigrație, ci corupția din sistem și modalitățile de avansare în carieră. “Modificarea ambelor presupune un management dedicat reformelor în unitățile sanitare. Dacă îmbunătățirea condițiilor de lucru și a dotărilor este posibilă, eliminarea corupției este un demers pe termen lung. Între măsurile pe termen scurt însă, este mai mult decât necesară planificarea realistă a forței de muncă din sectorul medical, corelarea numărului de locuri cu nevoile din sistem, a programelor de rezidențiat cu specialitățile medicale deficitare și cu nevoile populației, astfel încât să fie asigurată îmbunătățirea calității serviciilor medicale către populație și atenuate dezechilibrele de alocare a personalului între urban – rural și între centrale universitare și restul orașelor.” (Vezi, de asemenea, soluții de repatriere a medicilor)

De ce pleaca IT-istii din Romania

Ca și în cazul specialiștilor din celelalte domenii, cei din IT&C reclamă corupția, lipsa transparenței la angajare, lipsa promovării bazate pe performanță, simplificarea procedurilor birocratice și investițiile în echipamente și tehnologie ca fiind mai importante decât veniturile. În cazul acestora și în special al specialiștilor IT, marele avantaj este posibilitatea de a lucra de la distanță pentru angajatori străini.

“Reducerea exodului de creiere ȋn acest domeniu depinde de gradul de dezvoltare al industriei TIC ȋn țară, industrie care să ofere șanse reale de integrare a absolvenților sau a specialiștilor reȋntorși ȋn condiții comparabile cu oferta externă. În același timp, cele două depind și de contextul socio-politic mai larg”, se arată ȋn studiul citat.

De ce emigreaza cercetatorii romani

Există o diversitate de factori care stau la baza deciziei cercetătorilor de a emigra. Avem, pe de o parte, factorii intrinseci, respectiv posibilitățile de avansare în carieră, de acces la facililități și infrastructuri performante de cercetare și la experiza unor cercetători de re nume, precum și oportunitățile de a obține autonomie sunt identificați ca fiind primordiali îndeosebi pentru cercetătorii aflați la început de carieră. De celealaltă parte, factori extrinseci precum disponibilitatea resurselor financiare pentru cercetare, nivelul de remunerare, condițiile de muncă și sistemul securitate socială sunt factori determinanți care cântăresc decisiv în deciziile de mobilitate ale cercetătorilor aflați în stadii avansate ale carierei.

Pentru România, sub-finanțarea sectorului cercetării – dezvoltării și problemele sistemice ale domeniului reprezintă cauze majore ale emigrației cercetătorilor. Conform Eurostat, România se regăsește pe ultima poziție a clasamentului european în privința cheltuielilor pentru cercetare – dezvoltare ca procent din produsul intern brut (0,49% din PIB în România vs. 2,03% din PIB în Uniunea Europeană.

Situația critică a sectorului cercetării – dezvoltării reflectată în salariile reduse și mijloacele materiale de cercetare necompetitive sunt considerate ”martorele unei hemoragii de talente din sectorul public”. Acestora li se adaugă factori legați de calitatea vieții, birocrație, lipsa de perspective profesionale, dificultățile de a fi independent ca tânăr absolvent de facultate, motive personale ș.a. Nu în ultimul rând, cercetătorii români din diasporă reclamă discrepanțele dintre discursul despre inovare și activitatea de inovare sau faptul că ”sentimentul de diaspora și de alienare este resimțit, paradoxal, la întoarcerea în România, din cauza piedicilor instituționale”.

Voi reveni pe blogul meu, pornind de la motivații de mai sus, cu soluții și bune practici care pot reduce emigrarea și care pot stimula repatriarea românilor din străinătate.

Economie Featured

Solutiile mediului de afaceri la Revolutia fiscala: cele mai importante 3 probleme si cum pot fi rezolvate

Nov 24,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) propune mai multe lucruri inteligente Guvernului și Parlamentului, că reacție la “Revoluția Fiscală”. Toate propunerile sunt documentate, merită analizate, iar eu am selectat trei dintre cele mai importante probleme din modificările aduse Codului Fiscal, cu soluțiile de rezolvare pentru mediul de business.

Problema 1: transferul contributiilor in sarcina angajatului

Membrii CDR NU consideră oportună transferarea contribuțiilor sociale la angajat din următoarele raționamente:
•   motivația unui asemenea transfer nu a fost comunicată în mod specific, alături de faptul că beneficiile unui asemenea demers nu se regăsesc în impactul bugetar, conform Notei de Fundamentare
•   creșterea salariilor brute în sectorul privat nu se poate reglementa, iar propunerea de Ordonanță de urgență nu are o asemenea obligativitate; atragem atenția că o asemenea măsură poate conduce la dezechilibre pe piața forței de muncă începând cu 1 ianuarie 2018, datorită unor comportamente ce pot fi diferite între mediul public și cel privat
•   implementarea măsurii presupune un efort administrativ considerabil și costisitor, fără a vedea un beneficiu imediat sau pe termen lung al măsurii și, nu în ultimul rând
•   aceasta este o măsură prin care angajații, la nivel personal, sunt solidari pentru partea de asigurări sociale cu alte categorii de persoane. Susținem solidaritatea socială, dar această solidaritate trebuie efectuată de către Stat, nu de către indivizi, iar rolul activ al Statului presupune tocmai protecția socială a indivizilor vulnerabili

Transferarea tuturor contribuțiilor sociale în sarcina angajatului va mări salariile brute în condițiile în care angajatorii vor accepta să mute propriile contribuții la angajat. Credem că nu este necesar să evidențiem faptul că există o concurență continuă în cadrul societăților comerciale, în ceea ce privește atragerea de proiecte noi într-o anumită țară, în cazul nostru în România.

De aceea, asigurarea unui sistem predictibil și stabil, fără schimbări fundamentale cu termen scurt de implementare, conduce la un grad mai ridicat de confort în procesul decizional pentru alegerea României ca destinație de investiții.

În cazul în care creșterea salariilor brute nu va fi efectuată, va exista un impact la nivelul salariilor nete, iar acest aspect va putea conduce la dezechilibre pe piața forței de muncă. Ținând cont de lipsa acută de forță de muncă din România din această perioadă, un asemenea dezechilibru nu este binevenit.

Alternativ, pentru păstrarea aceluiași salariu net, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui angajator, creșterea salariilor brute va conduce ori către un cost salarial similar celui din prezent, ori la o creștere a acestuia.

Pentru angajatorii cu condiții de muncă speciale și deosebite, va exista o creștere a costului salarial, contrar intenției de neutralitate a măsurii.

Atragem atenția cu privire la impactul negativ al noii reglementări asupra angajaților din industriile de dezvoltare software, cercetare-dezvoltare, inovație, precum și pentru persoanele cu handicap, scutite de impozit pe venit. În cazul acestora, nivelul salariilor nete va fi mai scăzut, având în vedere că acești angajați nu vor câștiga din diferența între cota de impozit pe venit de 16% și noua cotă de impozit de 10%.

Știm că România duce deja lipsă de forță de muncă calificată în acest domeniu. În acest context, nu credem că este cazul să se introducă reglementări fiscale cu impact negativ pentru aceste categorii. Considerăm că această reglementare va contribui la accentuarea emigrării forței de muncă super-calificată către alte țări.

În plus, dorim să semnalăm o altă implicație generată de mutarea contribuțiilor sociale din sarcina angajatorilor în sarcina angajaților. Mai exact, o altă categorie care nu a fost luată în calcul la momentul adoptării Ordonanței este categoria salariaților cu timp parțial de muncă.

Prin Ordonanță, contribuțiile sociale în cotă de 35% datorate de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi mai mici decât nivelul contribuțiilor sociale calculate la nivelul salariului de bază minim brut pe țară.

Cu alte cuvinte, pragul minim al contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2018 de angajații cu timp parțial de muncă va fi de 665 RON, în contextul unui salariu de bază minim brut pe țară de 1.900 RON. Astfel, vor exista situații când angajații vor trebui să aducă bani de acasă pentru a plăti contribuțiile sociale datorate.

Spre exemplu, un angajat cu contract part-time în baza căruia va fi remunerat cu un salariu brut de 600 RON, nu va câștiga suficient astfel încât să acopere cei 665 RON datorați drept contribuții sociale. De asemenea, chiar și cu majorarea deducerilor personale, această categorie de angajați va avea de pierdut. Spre exemplu, dacă luăm cazul unui angajat cu jumătate de normă, care în prezent câștigă 725 RON, iar din 2018 va câștiga 950 RON (i.e. 50% din salariul minim brut) și are 2 persoane în întreținere, acesta va avea un venit net diminuat cu 52% începând cu ianuarie 2018.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că trebuie luate măsuri astfel încât să nu fie încurajată renunțarea la contractele cu timp de muncă parțial, care în unele situații/sectoare de activitate ar duce la creșterea volumului de forță de muncă remunerată la negru, efect contrar a ceea ce se dorește de fapt.

În consecință, solicităm analizarea celor de mai sus și propunem:
• anularea implementării transferului contribuțiilor către angajat sau
• implementarea principiilor și adoptarea legislativă în regim normal prin Parlament, luând în considerare un termen minim de 6 luni

Problema 2: schimbarile cu privire la regimul micro-intreprinderilor

Solicităm menținerea posibilității societăților nou-înființate sau existente de a opta pentru aplicarea impozitului pe profit, în condițiile menținerii unui capital social minim, întrucât obligativitatea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor ar putea avea consecințe negative asupra antreprenoriatului românesc, având în vedere următoarele:

Descurajarea investițiilor în România

Majorarea plafonului de la 500.000 de euro la 1 milion de euro pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, coroborat cu obligativitatea aplicării acestui regim de impozitare prin eliminarea opțiunii de aplicare a regimului de plătitor de impozit pe profit în baza unor criterii precum dimensiunea capitalului social, va avea efecte negative asupra investițiilor din România.

Astfel, toate companiile nou înființate, indiferent de dimensiunea capitalului lor sau a investițiilor preconizate, vor fi automat impozitate ca microîntreprinderi, în absența unei cifre de afaceri inițiale.

Aceste companii, aflate în perioada de investiții, nu vor mai avea posibilitatea deducerii cheltuielilor înregistrate pe parcursul desfășurării activităților curente și investiționale, inclusiv în primii ani de funcționare când, în general, companiile înregistrează pierderi și, în plus, se vor afla în imposibilitatea recuperării pierderilor fiscale înregistrate în acești ani investiționali din profiturile următorilor 7 ani, așa cum s-ar întâmpla dacă ar putea opta să rămână înregistrați ca plătitori de impozit pe profit.

În al doilea rând, societățile care înregistrează o rată de profit mai mică de 6,25% raportată la cifra de afaceri vor fi nevoite să plătească un impozit mai mare decât în prezent.

În al treilea rând, companiile care aplică regimul microîntreprinderilor nu pot beneficia de facilitățile din sfera impozitului pe profit – de exemplu scutirea pentru profitul reinvestit, facilitățile pentru activități de cercetare-dezvoltare, ceea ce va descuraja investițiile în domenii strategice. Mai mult, microîntreprinderile nu vor beneficia de credit fiscal pentru cheltuielile cu sponsorizarea.

În condițiile în care numeroase companii sunt implicate în acțiuni de responsabilitate socială corporativă, descurajarea sponsorizărilor prin eliminarea facilităților fiscale va crea un impact negativ și asupra ONG-urilor care depind de sponsorizări ca sursă de finanțare.

Problema 3: mecanismul de plata defalcata a TVA

În contextul Ordonanței 23/2017 privind plata defalcată a TVA, în continuare vom semnala îngrijorările CDR cu privire la consecințele de ordin economic ale acestui mecanism, precum şi recomandările noastre.

Propunerea nr. 1: anularea implementării mecanismului de plată defalcată a TVA

Ca urmare a dificultăților majore ce vor apărea la nivelul contribuabililor care vor aplica sistemul, și anume:
•   blocarea fluxurilor de numerar;
•   costuri, obligații şi sarcini adiționale legate de adaptarea sistemelor ERP şi a programelor de contabilitate;
•   modificarea procedurilor interne de lucru şi instruirea personalului;
•   dezvoltarea de noi sisteme de plată şi monitorizarea plăților către conturi multiple şi transferurile din contul curent în conturile de TVA, în perioada recentă mediul de afaceri şi-a exprimat în mod constant îngrijorarea şi dezacordul cu privire la implementarea sistemul de plată defalcată a TVA.

În consecinţă, în numele membrilor din cadrul CDR, având în vedere consecințele extrem de grave și blocajele ce pot interveni în economia României, precum și lipsa unui studiu de impact pentru care mediul de afaceri a subliniat necesitatea imperioasă, CDR propune considerarea anulării implementării noului mecanism.

Propunerea nr. 2: Soluție alternativă cu aplicare opțională a mecanismului de plată defalcată

În situaţia în care anularea sistemului nu reprezintă o opţiune, ca şi soluţie alternativă CDR propune un model mai puţin invaziv la nivelul mediului de afaceri, bazat pe sistemul ce urmează a fi implementat în Polonia, aşa cum este descris în continuare.

În primul rând, propunerea noastră este ca mecanismul de plată defalcată a TVA să nu fie aplicat cu caracter generalizat şi obligatoriu şi, în consecinţă, sistemul să rămână opţional, persoanele impozabile având libertatea de a opta pentru implementarea / încetarea aplicării mecanismului. Subliniem faptul că alte modele de sisteme de plată defalcată a TVA au fost propuse sau implementate, de asemenea, opțional sau doar pentru anumite sectoare specifice din economie unde riscul evaziunii fiscale este ridicat, fapt ce a fost documentat prin studii concludente (e.g. în Italia se aplică un sistem similar pentru sectorul public). În această situație, nu ar mai fi necesară nici obţinerea unei derogări din partea Comisiei Europene de la prevederile legislaţiei europene.

În al doilea rând, mecanismul de plată defalcată a TVA ar trebui să afecteze doar tranzacțiile efectuate între contribuabili persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA (i.e. Business to Business).

În al treilea rând, având în vedere că actualul model de plată defalcată a TVA propus prin Ordonanţa 23/2017 implică o povară administrativă și operațională excesivă la nivelul contribuabililor, propunem implementarea unui model eficient simplificat şi automatizat cu un impact minim invaziv la nivelul contribuabililor, într-o perioadă de timp rezonabilă care să permită contribuabililor să se supună noilor cerinţe.

Nu în ultimul rând, în cazul introducerii sistemului de plată defalcată a TVA cu caracter opțional, fără a exista vreodată o obligativitate la nivelul tuturor contribuabililor sau a unei părţi a acestora, o măsură care ar încuraja optarea pentru aplicarea mecanismului ar fi acordarea unor beneficii adiționale celor prevăzute deja în Ordonanța 23/2017. Urmând îndeaproape exemplul Poloniei, alte beneficii pentru persoanele care ar opta pentru aplicarea sistemului ar putea fi:

• Valoarea TVA de plată va fi diminuată (în baza unei anumite formule), dacă plata va fi efectuată dintr-un cont de TVA înaintea termenului legal de plată;

• Rambursarea TVA în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de către contribuabil, cu inspecție fiscală ulterioară;

• Eliminarea dobânzii pentru plata cu întârziere a TVA, în situația în care 95% din TVA pentru o anumită perioadă de timp este achitată prin utilizarea sistemului de plată defalcată a TVA.

Propunerea nr. 3: Recomandări punctuale cu privire la Raportul suplimentar al Senatului

În ceea ce privește varianta propusă de către Senat prin raportul suplimentar la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, în numele membrilor din cadrul CDR dorim să reiterăm faptul că varianta propusă va conduce la consecințe nefavorabile la nivelul întregului mediu de afaceri, întrucât va afecta inclusiv societățile ce nu vor aplica sistemul dar vor efectua achiziții de la furnizori care aplică mecanismul de plată defalcată a TVA.

Astfel, conform textului din raportul suplimentar al Senatului, acestea vor fi nevoite să efectueze plățile în conturi separate, și anume în cont curent, respectiv cont de TVA pentru bunurile / serviciile achiziționate de la furnizori care aplică sistemul. Deși aceste persoane impozabile nu vor aplica sistemul, vor fi nevoite să angajeze costuri suplimentare pentru aplicarea prevederilor legale, legate de adaptarea sistemelor ERP și a programelor de contabilitate, modificarea procedurilor interne de lucru și instruirea personalului; monitorizarea plăților către conturi multiple ș.a.m.d., întrucât în caz contrar vor fi pasibile de amenzi semnificative.

În ceea ce privește creanțele societăților aflate în insolvență, în conformitate cu legea insolvenței, statul se află pe locul al cincilea la masa credală, pe primul fiind salariații. În acest context, este necesară reglementarea condițiilor privind ordinea de achitare a datoriilor societăților care se află în procedură de insolvență.

Economie Featured

In apararea antreprenorilor : “Ne ocupam timpul cu asta, in loc sa ne concentram pe business”. Tu ce ai face cu 100.000 de euro in 2018?

Nov 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

I. Într-o discuție despre internaționalizarea firmelor românești, în plină zi de Black Friday, un antreprenor român din tehnologie îmi spune că mintea nu îi stă deloc la evenimentul anului în e-commerce, Black Friday, chiar dacă business-ul său este strâns legat de comerțul electronic. Motivul este simplu și dureros: antreprenorul nostru este forțat să aloce ore în șir pentru a desluși modificările generate de Revoluția Fiscală.

Un business românesc global suferă din cauza Revoluției Fiscale.

II. Un alt antreprenor, CEO-ul unei companii înființate în 2010, se întreabă pe Facebook ce-ar putea să facă firma sa cu 100.000 de euro anul viitor? Tot el dă un răspuns concret: “să organizeze unul sau două team-building-uri spectaculoase,- să asigure 100 de prânzuri pentru toți angajații”. În schimb, de acești bani, 100.000 de euro, trebuie să suplinească taxele trecute de la angajator la angajați pentru a nu scădea salariile nete. Antreprenorul concluzionează sec: “Beneficiul real pentru oameni și companie? #zero”

Ca idee, start-up-ul (de fapt, “scale-up-ul”) de mai sus a dezvoltat o soluție pentru formulare și chestionare online care este utilizată pe mai multe piețe internaționale, în principal de piețele anglofone-SUA, Canada, Marea Britanie și Australia – dar și de către clienți din țări vorbitoare de limbă spaniolă din întreaga lume.

Un alt business românesc global suferă din cauza Revoluției Fiscale.

III. În aceeași săptămână, un alt antreprenor, de data aceasta mai cunoscut, Felix Pătrăscanu, co-fondator al companiei FAN Courier, descrie că nu se poate concentra asupra provocărilor la nivel tehnic în domeniul său de activitate, cum ar fi o concurență ca Uber în taximetrie, întrucât este forțat să-și irosească resursele pentru a se conforma noului pachet fiscal.

„În lumea asta se întamplă atâtea lucruri față de care noi rămanem în urmă din cauză că, în loc să facem față provocărilor din business, ne ocupăm timpul cu prevederile fiscale. S-ar putea să apară un Uber pe curieratul de marfă, și atunci tot business-ul meu se va prăbuși dacă nu voi face față acestei concurențe. Dar suntem nevoiți, ca oameni de afaceri, să ne ocupăm timpul cu conformarea, în loc să ne concentrăm pe provocările din business”, a spus Felix Pătrășcanu.

Un business românesc mare, cu ambiții regionale, suferă din cauza Revoluției Fiscale.

Din punct de vedere economic, cei trei antreprenori se confruntă cu un uriaș “cost de compliance” (să-l numim în română “cost de conformitate” sau “cost de conformare”). Spre deosebire de costul de oportunitate, care poate fi înțeles și acceptat atunci când alegi liber, spre exemplu, alegi merele, iar următoarea alternativă ar fi fost perele (renunți, astfel, la pere), “conformarea cu birocrația” nu mai este o alegere, ci avem, de fapt, o componentă importantă de coerciție. Altfel spus, antreprenorii se confruntă, în caz de neconformare, cu o amenințare implicită cu agresiunea.

Economic, acest “cost de compliance” reduce din resursele care ar fi fost alocate către obiective cu adevărat generatoare de profituri și satisfacții ale consumatorilor (vezi focusul Antreprenorului I în privința Black Friday), poate fractura politica de angajări a firmei, deci mai puține locuri de muncă (vezi preocupările Antreprenorului II) și poate strica stimulentele pe piață (îi penalizează pe cei eficienți, spre exemplu Antreprenorul III, fondatorul FANCourier ). Toate aceste procese generează apariția unei noi clase de experți în “compliance” cu birocrația, deci strică diviziunea muncii.

În loc să se ocupe de satisfacerea nevoilor clienților și de lupta cu concurența, cei trei antreprenori, alături de alte zeci de mii de întreprinzători aflați în faza de creștere, se preocupă mai degrabă de satisfacerea nevoilor birocraților. Avem o risipă antreprenorială, iar noi sărăcim pe termen lung. În plus, înființarea de firme de curierat și de tehnologie va deveni mai puțin atractivă, în detrimentul înființării de autorități, departamente și ministere extractive.

Economie Featured

Antreprenor in Romania: tot mai multe afaceri se axeaza pe comert

Nov 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Buticurile alimentare, magazinele de cartier şi cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017 ca urmare a evoluţiei economice bazate în principal pe consum, relevă o analiză privind situaţia IMM-urilor.

Pentru oamenii de afaceri, “febra” cumpărăturilor care a cuprins România în ultimii ani a făcut ca o mare parte din investiţii să se axeze pe consum. Aşa s-a ajuns ca cele mai multe firme înfiinţate între 2013-2017 să aibă comerţul drept principal domeniu de activitate. O evoluţie semnificativă o înregistrează şi service-urile auto, mai ales că România a fost invadată de maşini second-hand, care necesită reparaţii.

Cele mai recente date de la Registrul Comerţului arată că în primele nouă luni din 2017 au fost deschise numai puţin de 22.551 firme în comerţ şi reparaţii auto. Pe ansamblu, 32,5% dintre IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%.

Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) şi transport şi depozitare (8%). Potrivit analizei KeysFin, în România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 621,1 miliarde lei în 2013 la 713,3 miliarde lei în 2016.

Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 miliarde lei, firmele mici de 267 miliarde lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde lei.

“Interesant este că cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii.

De remarcat evoluţia pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor (diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde lei din 2013 la plusul de 11 miliarde lei din 2016. Şi IMM-urile au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11.09 miliarde lei respectiv 8,89 miliarde lei.

Analiza arată că, din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel. Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, în 2016, au depăşit nivelul de 232 miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane lei. Firmele din Capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000. Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajaţi) au fost de peste 94 miliarde de lei, şi zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depăşit 83 miliarde lei.

Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 firme cu 209.000 angajaţi).

Creşterea afacerilor IMM-urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus şi riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei – comerţul. Potrivit analizei, IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcţii (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacţiile imobiliare (71,8 miliarde lei) şi Agricultură (43,1 miliarde lei).

Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microîntreprinderi (20,65%) şi companiile mijlocii (18,61%).

În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. Potrivit analiştilor, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie.

Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut. Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 miliarde lei).

Featured

Cel mai nou atac asupra IT-istilor romani: un program fiscal de tip de troian (Articol Profit.ro)

Nov 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Chiar în ziua în care fostul președinte al Estoniei , cel care a transformat țara sa într-un lider al tehnologiei, spunea la București că românii trebuie să-și preseze guvernul dacă vor să aibă o „tară digitală” în care serviciile să fie furnizate online iar birocrația să fie eliminată, companiile de IT erau “lovite” de o nouă măsură fiscală. Ordonanța de modificare a Codului Fiscal confiscă, practic, o parte din veniturile angajaților din cercetare și dezvoltare și IT, specialiști care vor fi penalizați cu reducerea salariului net. În aceste condiții, reîntregirea salariilor nete ale acestor persoane va depinde de puterea economică și de voința angajatorilor, după transferul contribuțiilor la nivelul costului total actual.

Dar această veste nu este prima măsură negativă din 2017 cu efect asupra angajaților din industriile inovatoare. Per total, la începutul anului 2018, angajatorii din industria IT se vor confrunta cu o creștere a costurilor salariale cu 15%, pe fondul a două modificări de politică fiscală din cursul acestui an: trecerea contribuțiilor la angajat și eliminarea plafonului de cinci salarii brute pentru aplicarea CAS și CASS de la începutul anului, măsură decisă de Executivul Grindeanu.

Aceste măsuri fiscale, luate în lanț de-a lungul anului 2017, vor afecta competitivitatea sectorului IT românesc pe piețele externe, mai ales din cauza presiunii pe costurile cu forța de muncă, și vor influența creșterea economică, în condițiile în care sectorul de IT și-a dublat anul trecut ponderea în PIB la peste 6% în raport cu anul 2012, atingând o valoare de 3,6 miliarde de euro. Nu doar că noua strategie a guvernului, transpusă prin noile măsuri, este o frână în calea creșterii industriei IT, dar efectele macroeconomice pot fi aspre dacă analizăm faptul că industria autohtonă de tehnologie a devenit o locomotivă pentru creșterea economică din ultimii doi ani, cu a doua cea mai mare contribuție la creșterea PIB după comerț sau industrie, în funcție de an.

Așa cum am reiese din proiectul strategic “Romania Competitiva”, lansat anul trecut de Ministerul Economiei (un document la care am lucrat personal alături de 800 de experți; la un moment dat, au fost câte 30-40 de experți la fiecare subiect în parte), dincolo de contribuția pe care sectorul o aduce direct în PIB-ul României, este importantă și contribuția transversală a tehnologiei informației la nivelul întregii economii. În ultimii ani, rată de creștere a sectorului IT a fost de patru ori mai mare decât rata de creștere a PIB-ului, ajungând în anul 2017 la peste 4 miliarde de euro. Practic, IT&C-ul trece de 4 miliarde de euro cu mult înainte de deadline-ul inițial, anul 2020, și își confirmă potențialul de a contribui în mod real la economia locală, generând de patru ori mai multă valoare adăugată decât media economiei.

Articolul complet, publicat in rubrica de Opinii de pe Profit.ro.

Featured

Global Entrepreneurship Week: Si antreprenorii romani merita asta (Articol Start-Up.ro)

Nov 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Antreprenorii din întreaga lume sărbătoresc săptămâna aceasta cea de-a 10-a ediție a Global Entrepreneurship Week (GEW)-Săptămana globală a antreprenoriatului (13-19 noiembrie), cea mai mare sărbătoare a întreprinzătorilor, adică cei care își asumă riscuri cu scopul de a genera profituri. Anul acesta, au loc 35.000 de evenimente la nivel global în 165 de tări sub egida GEW.

Global Entrepreneurship Week (GEW) este cea mai mare campanie globală de promovare a antreprenoriatului și inovării. Pentru o săptămână, milioane de tineri din întreaga lume se alătura campaniei pentru a genera idei și a reinventa modul în care facem lucrurile. Țări de pe șase continente se reunesc pentru a celebra Global Entrepreneurship Week, o inițiativă care inspiră ținerii să transforme inovația, imaginația și creativitatea în instrumentele lor cele mai puternice.

Inițiativa a apărut în anul 2008 și a venit din partea fostului prim-ministru Gordon Brown și a lui Carl Schramm, președintele Fundației Ewing Marion Kauffman. De atunci, s-a extins în 165 țări cu aproximativ 20.000 de parteneri organizând peste 35.000 de evenimente pentru 10 milioane de oameni.

Economie Featured

Antreprenorii si investitorii fac front comun (a cata oara in 2017?) impotriva masurilor economice ale Guvernului

Nov 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Antreprenorii români și marii investitori străini fac front comun, încă o dată anul acesta, împotriva măsurilor care vor pune în pericol echilibrul economic și fiscal al României.

Romanian Business Leaders. Economia României este ca un pacient care arată bine pe dinafară, dar pe dinăuntru a făcut excese, a apreciat Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders.

“Ca să fac o paralelă între un organism uman și economia României, pe dinafară pacientul arată bine. Este înalt, are mușchi pe el, se mișcă bine, economia crește, avem scădere a șomajului. La prima vedere, lucrurile arată bine. Dacă îl ducem pe acest pacient să facă niște analize, să vadă cât e colesterolul și alte componente din organism, care sunt evidențiate pe seturile de analize pe care le facem cu toții din când în când, vom constata că avem foarte multe elemente în setul de analize al României care sunt în parametrii pe care România îi avea în 2008, înainte de criză”, a spus Roșca.

Potrivit acestuia, creșterea economică este alimentată de consum, se adâncește deficitul comercial, crește creditarea și se majorează deficitul fiscal.

AmCham. Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) susţine că impactul bugetar negativ generat de măsurile fiscale pe care vrea să le adopte Guvernul, atât de frecvent şi în regim de urgenţă, este îngrijorător şi îngreunează derularea afacerilor în România.

„AmCham Romania îşi exprimă îngrijorarea cu privire impactul măsurilor de politică fiscală anunţate recent, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât şi din punct de vedere al sustenabilităţii bugetare. În plus, aceste măsuri multiple intervin la scurt timp după introducerea mai multor modificări de politică fiscală, în acelaşi regim de adoptare rapidă, ceea ce creează instabilitate şi confuzie în mediul de afaceri cu privire la impactul al acestor măsuri precum şi cu privire la procedura lor de implementare”, susţin reprezentanţii AmCham.

În viziunea AmCham Romania, atât frecvenţa modificărilor fiscale adoptate în regim de urgenţă, cât şi impactul financiar şi administrativ, îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanţa economică şi în economia în ansamblu, afectând competitivitatea economică a ţării şi capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabilă a economiei româneşti.

FIC. Consiliul Investitorilor Străini din România (FIC) îi cere premierului Mihai Tudose să explice public raţiunea transferului obligaţiilor fiscale de la angajator la angajat deoarece “în mod eronat” s-ar fi înţeles nu doar că angajatorii ar spijini aceast măsură, ci chiar că ar fi promotorii ei, în vreme ce realitatea este alta: membrii Consiliului Investitorilor Străini, “nu sprijină această măsură.”

“Vă transmitem această scrisoare deoarece considerăm că în mod eronat s-a acreditat opinia că angajatorii sprijină sau chiar au sugerat măsura transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Ca urmare a informaţiilor disponibile în spaţiul public, FIC a derulat în ultima perioadă o amplă consultare pe aceasta temă, în rândul membrilor săi. Domnule prim-ministru,dorim să vă comunicăm concluzia consultării în rândul membrilor FIC: companiile nu consideră binevenită această măsură deoarece nu îi înţeleg motivaţia şi raţionamentul economic”, se arată într-o scrisoare transmisă premierului şi semnată de Franz Weiler, preşedintele FIC în numele Consiliului Investitorilor Străini.

Featured

Potential de investitii in IT: ultimul loc in UE la digitalizare

Nov 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

România se clasează pe locul 28 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte indicele DESI- Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeană, însă are un potenţial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu, arată o analiză PwC, dată publicităţii cu ocazia conferinţei Digital Romania Forum.

În ceea ce priveşte capitalul uman, România se situează pe ultimul loc în UE, dar a înregistrat progrese comparativ cu anul trecut, în special în ceea ce priveşte numărul persoanelor care accesează mediul online (56%), nivelul competențelor digitale şi numărul de specialiști în Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor („TIC”) (1.9%).

În fine, tot pe ultimul loc se clasează România şi în privinţa prestării de servicii publice în sfera digitală. Totuşi, în ultimul an, s-au înregistrat progrese comparativ cu anul anterior în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice digitale, prin creșterea numărului de servicii care pot fi efectuate online și prin pre-completarea automată a formularelor pentru cetățeni. În plus, România a progresat și în ceea ce privește promovarea politicilor privind „open data”.

Potrivit unei analize realizate de PwC, în parteneriat cu Centrul de Studii Economice Europene (ZEW) şi Universitatea din Mannheim, în privinţa nivelului de impozitare a domeniului digital, România se situează printre ţările cu o rată de impozitare favorabilă (locul 8 din 33 de economii analizate la nivel global), dar costul capitalului, pentru acest sector, este relativ ridicat (locul 16 din 33).

O altă analiză, efectuată de Organizaţia Naţiunilor Unite, clasează România pe locul 75 din 193 de economii din întreaga lume privind eficienţa e-guvernării.

În vederea maximizării potenţialului României în sectorul digital, analiza PwC recomandă adoptarea câtorva măsuri cuprinse şi în Strategia Naţională pentru Agenda Digitală:

Pentru îmbunătăţirea conectivităţii:

Investiții în infrastructura inteligentă care să permită construirea ecosistemului de servicii digitale;
Crearea unui forum privind banda largă;
Încurajarea unei abordări locale;
Facilități fiscale sau subvenții pentru a încuraja achiziționarea de abonamente în bandă largă.

Pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale capitalului uman:

Introducerea mai multor materii privind tehnologia informaţiei în curicula școlară.
Încurajarea participării la Open Education Europa;
Organizarea de campanii de promovare (awareness-raising), ajutor pentru formare și acordarea de subvenții;
Încurajarea companiilor din sectorul privat să organizeze cursuri de tip training, internship-uri, workshop-uri pentru elevi/studenți (după modelul Atelierul Digital – Google);

Pentru îmbunătăţirea utilizării internetului:

Actualizarea legislației privind comerțul electronic;
Promovarea serviciilor bancare online;
Transpunerea inițiativelor UE referitoare la securitatea cibernetică;
Lansarea unui certificat de tip Trustmark.

Integrarea tehnologiei digitale:

Definirea unei strategii pentru digitalizarea industriei;
Încurajarea și susținerea IMM-urilor cu vânzări online şi a comerțului digital transfrontalier;
Crearea de centre de testare a tehnologiilor;
Conectarea caselor de marcat la serverele ANAF.

Pentru dezvoltarea serviciilor publice digitale:

Creșterea numărului de servicii şi soluții e-Gov şi promovarea acestora într-un mod eficient;
Transpunerea Directivei 2014/55/UE privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice si extinderea progresivă a domeniului de aplicare și în alte sectoare;
Depunerea online a tuturor declarațiilor, implementarea unor sisteme electronice de control al TVA si introducerea unui document standardizat pentru auditul fiscal – SAFT.

Featured

Cum vad antreprenorii creativi viitorul afacerilor personale

Nov 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

45% dintre antreprenorii creativi plănuiesc să își extindă afacerile în următorul an, arată Barometrul Minților Creative, un studiu realizat de UniCredit Bank

UniCredit Bank a realizat, împreună cu Exact Cercetare și Consultanță, primul studiu din România care își propune să facă o radiografie a antreprenoriatului în industriile creative.

„Cu susținerea potrivită, antreprenoriatul creativ poate deveni un motor de creștere pentru economia românească. Barometrul Minților Creative ne arată care sunt problemele pe care le întâmpină acești antreprenori, care sunt nevoile lor, dar și faptul că au o dorință puternică de creștere. În pofida faptului că percep mediul economic ca fiind nefavorabil, 45% dintre ei plănuiesc să își dezvolte afacerile în urmatoarele 12 luni”, a declarat Anca Ungureanu, Director Identitate și Comunicare în cadrul UniCredit Bank.

Principalele concluzii ale studiului asupra antreprenorilor din industrii creative sunt următoarele:

Situația curentă:

doar 10% dintre cei intervievați consideră că actualul context economic le este prielnic;
45% dintre antreprenorii intervievați iau în considerare extinderea afacerii în viitorul apropiat;
9 din 10 respondenți consideră că volatilitatea cadrului legislativ le poate afecta negativ dezvoltarea afacerii.

Obstacolele percepute de antreprenori:

principalele bariere în calea dezvoltării afacerilor din industrii creative sunt: taxele ridicate (70%), condițiile economice (57%), problemele de cash flow (46%);
în privința finanțarii, principalele dificultăți de care se lovesc antreprenorii sunt procedurile greoaie din programele publice de finanțare (47%), reticenţa față de împrumuturi (30%) și lipsa garanțiilor (26%);
dificultatea procedurilor de obținere a finanțării din programe publice reprezinta cel mai întâlnit obstacol.

Finanțare:

peste 50% dintre antreprenori consideră că le este necesară finanțarea prin fonduri europene;
1 din 2 afaceri creative își dorește servicii bancare online (internet/ mobile banking, plăți online);
cele mai utile instrumente financiare sunt online/mobile banking-ul și auto-finanțarea;
cele mai utilizate servicii financiare sunt cardurile și internet/mobile banking-ul, urmate de plăți online și pachetele de cont curent.

Resurse umane:

peste 65% dintre antreprenori intenționează să facă angajări în următorul an;
dintre aceștia, majoritatea își doresc să recruteze angajați cu normă întreagă;
preferă candidații tineri, din generația milenialilor (18 – 34 de ani);
cele mai importante criterii de recrutare sunt entuziasmul și implicarea (extrem de importante pentru 55% dintre antreprenori). Acestea sunt urmate de potrivirea culturii organizaționale cu personalitatea candidatului (35%) și personalitatea candidatului (30%). Experiența în domeniu este extrem de importantă pentru 17% dintre antreprenori, iar educația pentru doar 7%.

Studiul a fost realizat în perioada 26 septembrie – 5 octombrie 2017, în două etape: una calitativă și una cantitativă. Rezultatele se bazează pe răspunsurile a peste 70 de antreprenori cu funcții de conducere în întreprinderi mici și mijlocii din toate industriile creative conform codurilor CAEN din România.

Economie Featured

Avem crestere economica rapida, dar increderea investitorilor scade

Oct 25,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) publică de două ori pe an Indicele percepției despre mediul de afaceri, realizat în rândul membrii săi. Companiile din cadrul FIC reprezintă un segment important din investițiile străine directe în România, cumulând împreună mai mult de 180.000 de angajați și o cifră de afaceri totală ce reprezintă aproximativ 25% din PIB-ul României.

Rezultatele analizei din septembrie 2017 arată că peste 60% dintre respondenți se așteaptă ca veniturile și afacerile lor să crească în următorul an, ceea ce confirmă creșterea economică înregistrată de România în acest an și prognoza pentru 2018. În același timp se remarcă o deteriorare semnificativă a percepției privind mediul de afaceri din România, în special în privința predictibilității cadrului legislativ și a stabilității fiscale și de reglementare.

90% dintre respondenți, în creștere semnificativă de la doar 25% în 2015, spun că schimbările legislative le afectează planurile de afaceri;

65% dintre aceștia consideră că povara fiscală a crescut în ultima perioadă, spre deosebire de 35% în 2015;

75% spun că mediul de afaceri din România s-a deteriorat recent și că evoluțiile recente au contribuit la diminuarea încrederii lor.

În ultimii doi ani, a crescut semnificativ numărul membrilor FIC care spun că infrastructura, birocrația sau accesul la forță de muncă le pun probleme din ce în ce mai mari:

42% dintre companiile FIC spun că România pierde din competitivitate datorită pieței muncii, spre deosebire de numai 6% în 2015. Acesta este indicatorul care s-a deteriorat cel mai mult în perioada analizată.

90% dintre respondenți spun că infrastructura și birocrația au un impact negativ asupra competitivității lor, aceasta fiind o cifră îngrijorătoare.

Două concluzii importante se pot desprinde din analiza indicelui percepției despre mediul de afaceri realizată de FIC în septembrie 2017.

Veștile bune: creșterea economică se vede în activitatea companiilor care în continuare se așteaptă la o creștere a veniturilor, a activității lor economice și își propun să creeze locuri de muncă.

Veștile rele: această creștere economică nu pare sustenabilă pe termen mediu și lung. Lipsa investițiilor în infrastructură, creșterea deficitului de forță de muncă, incertitudinea privind politicile fiscale și de reglementare precum și sentimentul deteriorării mediului de afaceri vor conduce la reducerea investițiilor private, locale sau străine și implicit ducând la încetinirea creșterii și la o economie ce va opera sub potențial.

Conform datelor BNR, investițiile străine directe (ISD) au atins în primele opt luni din 2017 valoarea de

2,52 miliarde euro, în scădere cu 600 de milioane de euro față de perioada similară a anului trecut.

Este încă prematur ca această scădere să fie interpretată ca o diminuare a încrederii investitorilor străini în economia românească, întrucât decizia unei investiții presupune o perioadă de analiză de aproximativ doi ani. Dar unele măsuri recente au ridicat semne de întrebare investitorilor străini prezenți în România, așa cum se vede din analiza FIC și implicit, e posibil să-i fi intimidat pe cei care plănuiau să facă investiții în viitor.

Având în vedere aceste rezultate, considerăm că autoritățile ar trebui să adopte politici coerente de atragere a investițiilor străine directe, cu atât mai mult cu cât proiectele greenfield au reprezentat numai 78 mil. euro (2,4% din participațiile la capital) în 2016, ceea ce arată că pe piața românească au intrat puține companii noi.

România poate deveni a 10-a economie a Uniunii Europene în următorii 20 de ani, dacă va face investiții înțelepte, pe termen lung. Schimbările constante ale politicilor fiscale prin măsuri anunțate public, la care ulterior se renunță, au un efect negativ puternic asupra încrederii investitorilor. În același timp, îngrijorările, de percepție sau reale privind statul de drept în România au același efect negativ asupra încrederii.

Nu în ultimul rând, discursurile publice care antagonizează capitalul străin cu cel local sau companiile mari cu cele mici contribuie la diminuarea încrederii și la creșterea incertitudinii. La fel de îngrijorătoare sunt situațiile, tot mai frecvente, în care oficialii folosesc informații amăgitoare sau false pentru a ponegri anumite industrii sau sectoare economice.

1 … 18 19 20 21 22 … 58