Cum dezvoltăm ecosistemul de antreprenoriat din marile orașe, format din firme care pot crește accelerat

Vorbim mult despre startup-uri în ultimii ani, dar am ajuns să considerăm că orice firmă este un startup. De fapt, un startup este o companie care are potențialul să crească rapid. Fiind doar nou înființată, nu este suficient pentru o firmă să fie considerată un startup. De asemenea, nu este necesar ca un startup să acționeze în domeniul tehnologic sau să “ridice” o investiție de capital risc sau să aibe un exit, deși acestea trei sunt preferabile. Singurul lucru esențial este creșterea. În acest context, cum construim ecosistemul de startup-uri din România, format din firme care pot crește accelerat? Vă propun spre analiză cinci piloni esențiali pentru creșterea acestui ecosistem. (Idei prezentate în cadrul conferinței ADN Antreprenor, organizată de Revista Biz)

1 PILON 1: Talente noi

Spre deosebire de orașe mari din Europa, ca Amsterdam și Berlin, care își permit să continue inițiativele de atragere și de activare a oamenilor talentați din domeniul tehnologiei care lucrează în alte țări, ba chiar să pună accentul pe tendințe ale momentului că #diversitate și #incluziune, într-un oraș mare ca București cea mai importantă pepinieră pentru viitorul val de antreprenoriat rămâne Diaspora. Dacă analizăm programele de susținere a românilor din străinătate de repatriere prin antreprenoriat, vedem că zona București-Ilfov a fost exceptată ca eligibilitate în cadrul programului Diaspora Startup, spre exemplu. În opinia mea, Bucureștiul se poate poziționa ca o țintă atractivă mai ales pentru tinerii români plecați din alte orașe mici și mari din țară, datorită ecosistemului antreprenorial din Capitală aflat în creștere și grație unui context economic favorabil: Regiunea București-Ilfov este mai dinamică și mai dezvoltată și a atins un nivel al produsului intern brut per capita ajustat egal cu cel al Macroregiunii Bavaria din Germania și peste cel al Regiunii Budapesta.

Din experiența mea cu zeci de români cu inițiativă care s-au întors în țară prin inițiative de antreprenoriat, principalele două nevoi de business ale acestora sunt: de #conectare cu realitățile locale (da, majoritatea antreprenorilor wannabe care lucrează în Diaspora sunt puternic deconectați de România) și nevoia de #mentorat. Cei care vor crește ecosistemul antreprenorial bucureștean prin repatriere au nevoie de mentori generaliști, dar mai ales de mentori și sprijin din partea altor antreprenori care activează deja în domeniile pe care le țintesc viitori antreprenori. Unui viitor antreprenor român din fintech, întors acasă din Diaspora, i-ar fi utilă o conversație profesională cu un expert care a inovat deja în fintech-ul local și care cunoaște cum gândesc, spre exemplu, instituțiile financiare din România.

2 PILON 2: Punți de legătură între universități, institute de cercetare și investitori

Am analizat marile centre de antreprenoriat din Europa și am încercat să identific care-i cel mai important tip de organizație ce lipsește Capitalei în raport cu alte orașe mari. Acela este parcul științific care conectează mediul academic cu cel economic, între cel de cercetare cu cel al startup-urilor în așa fel încât să transferi știința către nevoile firmelor. Suedia, o țară cu 10 milioane de locuitori, are 12 parcuri științifice. În Polonia sunt patru, Cehia are două mari parcuri științifice, Olanda are șase organizații de acest tip. România nu are niciun parc științific încă. Un proiect cu mare potențial este viitorul parc științific Măgurele Science Park, dezvoltat în jurul Laserului de la Măgurele. Proiectul vizează coagularea administrației locale, a zonei de educație și a celei de business pentru crearea unui hub de cercetare și inovare, care să atragă proiecte locale și internaționale.

3 PILON3: Conținut&rețea

Asemenea unor orașe ca Varșovia și Viena, și capitala României are nevoie de un narativ modern, orientat spre inițiativă antreprenorială cu scopul de a fi mai cunoscută în rândul tinerilor din țară și investitorilor străini sau antreprenorilor din afară care vor să investească în alte țări orașe mari europene. O strategie de tip StartOut Romania poate fi completată cu abordarea StartIn Romania, orientată nu doar spre marii investitori stratetigici și financiari, ci și startup-urilor internaționale care își extind echipele în București. În prezent, există o dechidere cu scopul atragerii de investitori străini mari, prin proiecte ca Invest Romania, însă atenția ar trebui mutată, în același timp, și către viitoare startup-uri create de străini.

Cred foarte mult în forța conținutului, așa că îmi doresc ca tot mai mulți antreprenori români să investească în crearea de content de calitate. Nu doar cei care fondează companii aici, la noi acasă, ci și fondatorii români din Diaspora, mai ales cei de succes care au atras finanțări și lucrează cu investitori de top. De exemplu, în ultima perioadă am dezvoltat și implementat o strategie de PR smart alături de unul dintre clienții mei, Răzvan Creangă, un tânăr antreprenor român de la Londra despre care sigur veți mai auzi pe termen scurt și mediu. Dacă tot mai mulți antreprenori români ar ieși public cu mesaje constructive pentru viitorii actualii fondatori de la noi. Doar un exemplu mai jos:

„Problema principală în procesul de internaţionalizare a fost găsirea unei potriviri între produsul propriu şi piaţă (product market fit), astfel încât am pivotat de nenumărate ori, dar mereu am fost orientaţi către experimente. Am creat ipoteze pe care le-am testat în sprinturi şi, în urma rezultatelor şi în contextul unei bune comunicări cu utilizatorii noştri, am reuşit să creăm un produs potrivit pentru ambele părţi ale marketplace-ului.”

4 PILON4:  INIȚIATIVE ALE ADMINISTRAȚIILOR LOCALE

În ultimii ani, foarte puține au fost la număr inițiativele autorităților locale pe zona de antreprenoriat. Încet-încet, administrația locală devine mai creativă cu privire la sprijinirea și creșterea noilor antreprenori. Doar în București-Ilfov avem două proiecte “proaspete”, care merită urmărite în următorul an: Incubatorul de afaceri Ilfov Business Hub, care își propune să susțină dezvoltarea mediului de afaceri din județul Ilfov prin sprijinirea înființării de startup-uri și prin promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea performanțelor manageriale, și programul Bucharest Start-up City, prin care autoritatea locală vrea să susțină minim 200 de antreprenori din Capitală, cu o sumă maximă de 50.000 euro/beneficiar.

 5 PILON5: Internaționalizare

Internaționalizarea firmelor românești poate fi stimulată doar prin parteneriate, iar acest lucru trebuie să preocupe pe orice specialist atras de creșterea acestui domeniu în care suntem în urmă în raport cu alte țări. Un mare potențial de internaționalizare îl au firmele românești care sunt lideri de industrie pe piața locală, startup-urile din tehnologie born global (născute global) și firmele care înregistrează o creștere rapidă (High-Growth Enterprises).

Liderii de piață, din domenii că închirierile de mașini, curieratul, comerțul electronic, industria mobilei și retail au un potențial de extindere pe piețele externe, alături de sutele de startup-uri din tehnologie cu potențial global incă din prima zi de activitate (“born global) și de firmele cu o evoluție rapidă. În jur de 1.500 companii din România sunt identificate că întreprinderi cu creștere ridicată, potrivit Eurostat.

Cele 2.000 de firme cu potențial concret de #internaționalizare au trei mari nevoi pentru a se extinde pe piețele externe: accesul la oameni buni de dezvoltare și de vânzări, parteneri de business în piețele tintă și finanțare. Orice platformă asociativă, instituție privată sau de stat trebuie să ofere, în primul rând, know-how și informații și abia apoi finanțare, care este tot mai accesibilă datorită investitorilor business angels și a fondurilor de investiții.